Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Booking.com a confirmat o breșă de securitate care a expus date de rezervare și contact ale unor clienți, fără ca informațiile financiare să fi fost accesate, potrivit The Guardian. Compania spune că a detectat „activitate suspectă” ce a permis unor terți neautorizați să vadă o parte din informațiile asociate rezervărilor.
Platforma a precizat că a acționat pentru a „limita” incidentul, inclusiv prin actualizarea codului PIN pentru rezervările vizate și prin informarea clienților afectați. Booking.com nu a comunicat câte persoane au fost impactate.
Într-un e-mail trimis clienților vizați, compania arată că atacatorii ar fi putut obține „anumite informații de rezervare” legate de o rezervare anterioară. Conform investigației de până acum, datele accesate ar putea include:
Un purtător de cuvânt a declarat că „informațiile financiare nu au fost accesate” în cadrul breșei.
Incidentul vine pe fondul unei serii de tentative de criminalitate cibernetică ce vizează Booking.com. Publicația notează că platforma s-a confruntat recent cu o creștere a înșelătoriilor online, în care fraudatorii cer detalii de plată sub pretextul „preautorizării” sau „verificării” înaintea unei călătorii, apoi fac debitări mari.
În 2018, infractori au folosit tehnici de tip phishing (mesaje înșelătoare menite să fure credențiale) pentru a obține date de autentificare ale angajaților unor hoteluri din Emiratele Arabe Unite, ceea ce le-a permis să acceseze datele de rezervare a peste 4.000 de persoane.
Tot atunci, Booking.com a raportat cu 22 de zile întârziere breșa către autoritatea olandeză pentru protecția datelor, ceea ce a dus la o amendă de 475.000 de euro (aprox. 2,4 milioane lei).
Pentru utilizatori, expunerea datelor de contact și a detaliilor de rezervare crește riscul de fraude țintite (de exemplu, mesaje care imită comunicări ale hotelului sau ale platformei). Pentru companie, incidentul adaugă presiune operațională și de conformare, într-un moment în care industria rezervărilor online este criticată pentru proliferarea listărilor false și a tentativelor de înșelăciune.
Booking.com este deținută de Booking Holdings, grup american care mai deține OpenTable, Agoda și Kayak și are sediul în Norwalk, Connecticut, cu peste 24.000 de angajați la nivel global.
Recomandate
Revolut a confirmat o breșă de securitate care a dus la divulgarea unor date sensibile către o terță parte neautorizată , într-un incident pe care compania îl descrie drept o „înșelătorie sofisticată de impersonare”, potrivit Ziarul Financiar . Cazul pune presiune pe controalele operaționale și de conformitate ale fintech-ului într-un moment de expansiune accelerată și cu discuții despre o posibilă listare. Atacul ar fi fost declanșat de solicitări frauduloase transmise de pe o adresă de e-mail asociată domeniului legitim al unei agenții guvernamentale, conform informațiilor publicate de Reuters și TechCrunch, citate de ZF. Revolut spune că, după identificarea incidentului, a blocat adresa și a notificat agenția guvernamentală vizată, autoritățile de aplicare a legii, autoritățile pentru protecția datelor și organismele de reglementare financiară. „Sistemele Revolut şi fondurile clienţilor nu sunt afectate.” Ce tip de date ar fi fost expuse Informațiile obținute de atacatori au inclus date personale și de contact, iar o notificare către clienții afectați, analizată de TechCrunch, indică faptul că ar fi fost expuse, între altele: data nașterii, adresa poștală, adresa de e-mail și numărul de telefon; copii ale unor documente de identitate, inclusiv pașapoarte și permise de conducere. În anumite cazuri, potrivit aceleiași surse, datele compromise ar fi putut include și selfie-uri folosite la verificarea identității, extrase de cont și istoricul tranzacțiilor. Revolut a transmis că numărul persoanelor afectate este „limitat”, fără să publice o cifră. Compania nu a precizat nici dacă incidentul vizează o piață anume și nu a dezvăluit numele agenției guvernamentale al cărei domeniu de e-mail ar fi fost folosit în solicitările frauduloase. De ce contează: test de guvernanță și risc reputațional în plină expansiune Incidentul apare într-un moment în care Revolut își extinde operațiunile pe piețe precum India, Mexic, Franța și Emiratele Arabe Unite, iar compania are peste 80 de milioane de clienți la nivel global și operează ca bancă în peste 30 de țări, potrivit informațiilor publicate de companie și citate de TechCrunch. Tot în acest context, Revolut a primit recent aprobarea condiționată din partea Office of the Comptroller of the Currency (OCC) pentru înființarea unei bănci naționale în SUA, cu o lansare estimată pentru prima jumătate a anului 2027. În paralel, compania analizează posibilitatea unei listări publice, iar evaluarea avută în vedere ar putea ajunge la 200 de miliarde de dolari (aprox. 906 mld. lei), potrivit Reuters și TechCrunch, citate de ZF, față de o evaluare privată de 75 de miliarde de dolari (aprox. 340 mld. lei) stabilită în noiembrie 2025. Un cercetător din zona securității criptomonedelor, ZachXBT , a sugerat că incidentul ar putea să fi vizat în special clienți cu averi ridicate, însă această caracterizare nu a fost confirmată oficial de Revolut. [...]
Aproximativ 5.000 de conturi Dropbox au fost compromise , iar incidentul scoate în evidență riscurile operaționale ale integrărilor vechi dintre platforme și ale conturilor fără autentificare în doi pași, potrivit HotNews . Hackerii au putut vizualiza și descărca conținut stocat în cloud, iar compania a luat măsuri pentru a bloca vectorul de acces folosit. Incidentul a fost comunicat după ce unii utilizatori au primit un e-mail de la Dropbox, în care erau informați că, în intervalul 4–21 august, conturile lor au fost accesate fără autorizație. Dropbox a confirmat ulterior informația, după ce Bloomberg News a scris despre atac în aceeași zi. Ce s-a întâmplat și ce amploare are Conform Reuters, Dropbox a indicat că aproximativ 5.000 de conturi au fost compromise luna trecută. Compania a mai precizat că atacatorii au accesat fișiere din mai puțin de o treime dintre conturile afectate. Pe bursă, acțiunile Dropbox au scăzut cu aproximativ 2,4% în tranzacțiile de după închiderea ședinței de marți, semn al sensibilității investitorilor la incidentele de securitate care pot genera costuri și presiune reputațională. Punctul vulnerabil: conturi asociate Lenovo și lipsa autentificării în doi pași Dropbox a declarat pentru Reuters că accesul neautorizat a afectat conturi asociate Lenovo care nu aveau activată autentificarea în doi pași (o măsură suplimentară de securitate, peste parolă). Lenovo a indicat existența unei „integrări vechi” („legacy integration”) între Lenovo ID și Dropbox, care „ar fi putut fi utilizată pentru autentificarea necorespunzătoare a anumitor conturi Dropbox”. Ce măsuri a luat Dropbox Pentru a limita riscul, Dropbox a anunțat o serie de schimbări operaționale legate de autentificare: a închis toate sesiunile autentificate printr-un ID Lenovo; a eliminat legătura dintre ID-urile Lenovo și conturile Dropbox; a modificat sistemele astfel încât utilizatorii să fie obligați să introducă parola Dropbox înainte de a accesa un cont prin intermediul Lenovo. Compania a mai spus că a raportat incidentul autorităților de reglementare în domeniul protecției datelor. [...]
Apple a remediat peste 200 de vulnerabilități în macOS 27, 26.7 și 15.8 , iar pentru companii și utilizatori care amână actualizările miza este reducerea riscului de compromitere prin execuție de cod la nivel de kernel/root și ocolirea mecanismelor de protecție, potrivit 9to5Mac . Apple a publicat listele complete de remedieri de securitate pentru macOS 27 Golden Gate, macOS Tahoe 26.7 și macOS Sequoia 15.8, care acoperă „mai mult de 200” de probleme. În mod notabil, în lista de mulțumiri apar și echipe de securitate axate pe inteligență artificială, inclusiv OpenAI Codex Security, NVIDIA AI Red Team și Anthropic Research. Ce tip de riscuri acoperă actualizările În cazul macOS 27 Golden Gate, remedierile vizează vulnerabilități care ar fi putut permite, între altele: execuție de cod arbitrar cu privilegii de kernel sau root (niveluri de acces foarte ridicate în sistem); ieșirea din „sandbox” (mecanismul care izolează aplicațiile pentru a limita daunele); ocolirea protecțiilor Gatekeeper (filtrul macOS pentru aplicații descărcate din afara surselor de încredere); modificarea fișierelor de sistem protejate; acces la date sensibile ale utilizatorilor. Publicația dă și exemple punctuale: o problemă în AVEVideoEncoder ar fi putut permite unei aplicații din sandbox să execute cod cu privilegii de kernel, iar o vulnerabilitate în sistemul de fișiere UDF ar fi putut duce la un rezultat similar. Apple a remediat și vulnerabilități care ar fi putut permite execuție de cod de la distanță prin Bluetooth, CUPS și WebDAV. Ce se schimbă pentru versiunile mai vechi (Tahoe 26.7 și Sequoia 15.8) macOS Tahoe 26.7 și macOS Sequoia 15.8 corectează multe dintre aceleași clase de probleme (kernel/root, ieșire din sandbox, ocolire Gatekeeper, execuție de cod de la distanță). În plus, sistemele mai vechi includ și unele remedieri care nu apar listate pentru macOS 27, inclusiv o vulnerabilitate ImageIO în macOS Sequoia 15.8 care ar fi putut permite execuție de cod arbitrar la procesarea unei imagini special create. Unde sunt detaliile oficiale Apple a publicat paginile dedicate „conținutului de securitate” pentru fiecare actualizare: About the security content of macOS Golden Gate 27 About the security content of macOS Tahoe 26.7 About the security content of macOS Sequoia 15.8 [...]
Beijing ul extinde controlul asupra dronelor până la interzicerea deținerii , o măsură cu impact direct de reglementare pentru utilizatori și pentru piața locală, potrivit Economica . Noile reguli intră în vigoare la 15 noiembrie și vizează întreg teritoriul administrativ al capitalei Chinei. Autoritățile locale au anunțat că vor interzice „deținerea sau depozitarea aparatelor de zbor fără pilot” în Beijing. Orașul, cu circa 22 de milioane de locuitori, găzduiește sediul guvernului și sediul central al Partidului Comunist Chinez, fiind considerat o zonă sensibilă, cu măsuri de securitate stricte, notează Agerpres . Ce se schimbă pentru proprietari: termen-limită și sancțiuni Deși zborurile cu drone erau deja interzise în capitală, cu excepția situațiilor cu autorizație specială, noul set de reguli merge mai departe și vizează posesia în sine. Proprietarii trebuie: să renunțe la drone sau să le mute în afara capitalei până la 15 noiembrie. În caz contrar, autoritățile pot confisca dispozitivele și pot aplica amenzi. Context: restricții în escaladare și argumentul de securitate Măsura vine după o serie de limitări introduse în 2026. Din mai 2026, Beijingul a interzis vânzarea de drone în oraș; proprietarii aveau obligația de înregistrare, dar li se permitea să păstreze dispozitivele. Îngrijorările privind securitatea spațiului aerian au revenit în iunie, după ce un avion de mici dimensiuni s-a izbit de cea mai înaltă clădire din Beijing, incident soldat cu moartea pilotului și rănirea altor 13 persoane. Excepții: utilizări permise, dar strict controlate Regulile prevăd că pot exista excepții pentru utilizări specifice, inclusiv: lupta împotriva terorismului, menținerea ordinii publice, răspuns la situații de urgență, agricultură, cercetare științifică. În paralel, popularitatea dronelor a crescut în China în ultimii ani, atât pentru agrement (inclusiv în rândul turiștilor), cât și pentru utilizări profesionale, ceea ce face ca noua interdicție de deținere să aibă efecte directe asupra utilizatorilor din capitală și asupra activităților care depindeau de astfel de echipamente. [...]
Atacul care a blocat aproape o lună tranzacțiile imobiliare împinge instituțiile publice spre monitorizare cibernetică „la pachet” , după ce mai mulți șefi de instituții au cerut includerea integrală a rețelelor în sistemul „Țițeica”, potrivit Ziarul Financiar . Miza este una operațională: trecerea de la supraveghere parțială, pe „componente”, la acoperire extinsă, pentru a reduce riscul ca sisteme critice să rămână în afara monitorizării. Cererea vine după atacul informatic din 14 iulie asupra infrastructurii ANCPI (autoritatea care administrează cadastrul și publicitatea imobiliară), atac care a afectat funcționarea pieței imobiliare, prin blocarea tranzacțiilor pentru aproape o lună. „După evenimentul ANCPI, mai mulţi şefi de instituţii din cele 122 pentru care operăm SOC-ul au venit şi au zis «nu mai vrem doar componenta asta, băgaţi-ne cu toată reţeaua; nu mă interesează dacă IT-ul se plânge că două-trei zile nu merge».” Declarația îi aparține lui Anton Rog , șeful Centrului Național Cyberint, făcută la audierea comună a comisiilor de tehnologia informației din Camera Deputaților și Senat, convocată pentru analiza atacului. Ce este „Țițeica” și de ce contează „lista” resurselor protejate Sistemul „Țițeica” este un centru de monitorizare continuă a securității informatice (un „Security Operations Center” – structură care supraveghează permanent rețele și sisteme IT pentru a detecta atacuri și vulnerabilități), operat de SRI prin Centrul Național Cyberint și construit din fonduri europene pentru 122 de instituții beneficiare. Funcționarea lui explică, în același timp, cum a putut rămâne vulnerabilă o platformă critică: participarea este voluntară, iar fiecare instituție decide ce include în perimetrul supravegheat. „Noi nu mergem cu forţă; fiecare instituţie decide, prin acord, ce protejează.” Concret, centrul monitorizează doar resursele înscrise de instituția beneficiară; ce nu este trecut pe listă rămâne în afara supravegherii. Cazul ANCPI: beneficiar, dar cu o platformă critică în afara supravegherii ANCPI era unul dintre cei 122 de beneficiari ai proiectului, însă – potrivit informațiilor din articol – nu trecuse niciodată platforma e-Terra pe lista resurselor protejate în cadrul sistemului „Țițeica”. Din această perspectivă, efectul atacului nu este doar unul de „lecție învățată”, ci o schimbare de comportament instituțional: după incident, mai mulți conducători cer acum includerea „cu toată rețeaua”, acceptând inclusiv posibile întreruperi temporare în activitatea IT pentru a face integrarea. [...]
Ancheta germană indică o rețea transfrontalieră de sabotaj cu drone în spatele atacului eșuat asupra aeroportului Leipzig-Halle, cu implicații directe pentru securitatea infrastructurii logistice europene, potrivit Adevărul , care citează documente confidențiale și oficiali germani din domeniul securității. Autoritățile germane îi suspectează, „cu un grad ridicat de probabilitate”, pe un cetățean rus și pe un cetățean bielorus, ambii cu presupuse legături cu serviciile militare de informații ale Rusiei, că au pregătit atacul cu drone din luna august. Informațiile sunt prezentate de POLITICO și de publicația germană Welt, care ar fi analizat dosare ale anchetei nepublicate și ar fi discutat cu oficiali de rang înalt. De ce contează: vulnerabilitatea nodurilor logistice și costul operațional al protecției Ținta a fost un aeroport cargo major, iar anchetatorii susțin că o detonare ar fi putut distruge o parte din aeroport. Dincolo de dimensiunea de securitate, cazul ridică o problemă de continuitate operațională pentru lanțurile de aprovizionare: un incident major într-un hub de marfă poate bloca fluxuri de transport, poate genera întârzieri și costuri suplimentare pentru operatori și clienți. În plus, ancheta sugerează o tactică bazată pe mijloace relativ accesibile (componente comerciale), ceea ce complică prevenția: barierele de intrare sunt mai mici, iar protecția trebuie extinsă de la perimetre fizice la detectarea și contracararea dronelor. Ce s-a întâmplat la Leipzig-Halle Atacul a avut loc în seara de 4 august, când o dronă încărcată cu explozibili a fost descoperită în apropierea unui avion cargo Antonov ucrainean și a fost dezamorsată în siguranță. Anchetatorii au găsit resturile altor două drone în apropierea aeroportului. Potrivit a doi oficiali implicați direct în anchetă, încărcătura ar fi putut provoca „o explozie de proporții” și ar fi distrus o parte din aeroport. În material se menționează că ar fi fost pregătite aproximativ 1,8 kilograme de explozibil Semtex pentru trei drone (circa 600 de grame pentru fiecare), iar aeronava vizată avea aproximativ 25.000 de litri de combustibil de aviație. Explozia nu s-a produs deoarece detonatorul s-a desprins. Suspecții și modul de operare indicat de anchetă Conform documentelor citate, suspectul rus ar avea legături cu GRU (serviciul rus de informații militare) și ar fi fost responsabil de planificare și logistică. Acesta ar fi intrat în Germania din Turcia, prin aeroportul Berlin-Brandenburg, apoi ar fi plecat spre Serbia, iar în prezent s-ar afla din nou în Rusia. Un oficial german afirmă că autoritățile știau încă de la intrarea sa în țară că era asociat cu GRU, dar nu a fost pus sub supraveghere din cauza resurselor limitate și a faptului că nu se așteptau la un atac iminent. Suspectul bielorus ar fi intrat în spațiul Schengen prin Letonia pe 28 iulie, cu aproximativ o săptămână înainte de incident. Autoritățile îl descriu drept posibil „agent de unică folosință” – un infractor recrutat pentru acte de sabotaj – iar coordonarea ar fi fost asigurată de cetățeanul rus, inclusiv în privința explozibililor. Piste tehnice și cooperare internațională În anchetă sunt implicate mai multe instituții germane, între care Oficiul Federal pentru Protecția Constituției , Oficiul Federal de Poliție Criminală și Serviciul Federal de Informații. Pe fondul unor posibile legături cu alte cazuri de sabotaj din Europa, autoritățile germane colaborează cu anchetatori din Lituania, Polonia, Letonia și Finlanda și ar fi în contact și cu FBI, potrivit materialului. Anchetatorii au identificat urme de ADN pe resturi ale unei mănuși găsite pe o structură cu antenă, despre care se crede că ar fi fost folosită pentru controlarea dronelor; ADN-ul ar fi fost înregistrat anterior în Finlanda și Lituania, iar suspectul bielorus ar avea antecedente în aceste țări. În Polonia, autoritățile ar suspecta implicarea sa într-un incendiu la un magazin de bricolaj din Łódź, clasificat drept sabotaj de parchetul local, potrivit unui oficial citat. Separat, anchetatorii ar considera că explozibilii folosiți la Leipzig au fost transportați în Germania prin Bulgaria și Serbia, posibil în compartimente ascunse ale unor camioane, apoi depozitați în ascunzători subterane. După analiza datelor unei mașini închiriate folosite de suspecți, poliția a identificat posibile ascunzători în zona aeroportului, însă spațiile verificate ar fi fost goale. Drone artizanale din componente comerciale Examinarea dronei găsite pe pistă arată că era un dispozitiv artizanal, realizat din componente disponibile în comerț, unele fabricate cu ajutorul unei imprimante 3D. Motoarele ar fi fost produse de o companie chineză și ar fi comercializate inclusiv în magazine online din Rusia specializate în „tehnologii de luptă”. Explozibilul ar fi fost ascuns într-o conservă alimentară, fixată de dronă cu un suport. Pe baza probelor, ministrul german de Externe, Johann Wadephul, și ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, au atribuit Rusiei responsabilitatea pentru atac la o conferință de presă comună, pe 1 septembrie, în timp ce Rusia a negat implicarea, conform materialului. [...]
