Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
O breșă care a expus zeci de conturi ale Forțelor Aeriene Române arată cât de vulnerabile rămân comunicațiile instituționale în fața spionajului cibernetic, după ce datele unei campanii atribuite unor hackeri cu legături în Rusia au ajuns online „din greșeală”, potrivit HotNews, care citează o analiză Reuters bazată pe date descoperite de cercetători.
Datele au fost găsite de Ctrl-Alt-Intel, un colectiv de cercetători britanici și americani specializați în amenințări cibernetice, după ce hackerii ar fi expus din eroare pe internet informații rămase pe un server. Potrivit aceleiași analize, jurnalele operațiunilor și mii de e-mailuri furate indică faptul că au fost compromise cel puțin 284 de căsuțe de e-mail între septembrie 2024 și martie 2026.
În România, datele analizate arată compromiterea a cel puțin 67 de conturi de e-mail ale Forțelor Aeriene Române, inclusiv conturi asociate unor baze aeriene NATO și cel puțin contul unui ofițer militar de rang înalt. Ministerul Apărării Naționale nu a răspuns solicitărilor de declarații, potrivit Reuters.
Cercetătorii de la Ctrl-Alt-Intel au descris expunerea accidentală a datelor drept o „greșeală operațională uriașă”, care a oferit o ocazie rară de a vedea cum funcționează o campanie de spionaj.
„Au comis pur și simplu o greșeală operațională uriașă. Au lăsat ușa din față larg deschisă.”
În afara Ucrainei, atacurile au vizat și țări NATO vecine cu Ucraina și state din Balcani, conform datelor:
Keir Giles, de la think-tank-ul londonez Chatham House, citat în material, afirmă că nici măcar o relație apropiată cu Moscova nu ar fi o garanție împotriva spionajului rus.
Ctrl-Alt-Intel a atribuit campania grupului „Fancy Bear”, una dintre etichetele folosite pentru o echipă militară rusă de hackeri. Totuși, doi cercetători care au analizat independent concluziile au nuanțat atribuirea: Matthieu Faou (ESET) a spus că nu a putut verifica implicarea „Fancy Bear”, iar Feike Hacquebord (TrendAI) a contestat această implicare, deși ambii au fost de acord că atacatorii au legături cu Moscova.
În paralel, în anunțul de săptămâna trecută menționat în articol, Departamentul de Justiție al SUA și FBI au indicat că, cel puțin din 2024, actori cibernetici asociați Centrului 85 al GRU (cunoscuți și ca APT28/Fancy Bear/Forest Blizzard) ar fi colectat date de autentificare și ar fi exploatat routere vulnerabile la nivel mondial, inclusiv prin compromiterea unor routere TP-Link folosind vulnerabilitatea CVE-2023-50224.
Informațiile apar după ce președintele Nicușor Dan și Departamentul de Justiție al SUA au anunțat o operațiune în care FBI, împreună cu instituții din 15 state (inclusiv SRI), ar fi destructurat un atac informatic prelungit asupra infrastructurii sensibile din mai multe state occidentale, potrivit unui material HotNews anterior: HotNews.
Potrivit SRI, citat în articol, GRU ar fi compromis „o gamă largă de entități” la nivel global, inclusiv din România, vizând în special infrastructuri critice și informații din domeniile militar și guvernamental.
Dincolo de numărul de conturi, miza este operațională: compromiterea e-mailurilor asociate unei structuri militare poate afecta fluxuri de lucru, expune contacte și proceduri și poate crea puncte de plecare pentru atacuri ulterioare (de tip „phishing” – mesaje înșelătoare care urmăresc furtul de parole). În acest caz, vizibilitatea asupra campaniei a venit nu dintr-o detectare internă, ci dintr-o eroare a atacatorilor, ceea ce ridică întrebări despre capacitatea de identificare timpurie a unor astfel de intruziuni.
Recomandate
Creșterea atacurilor care exploatează vulnerabilități nereparate schimbă prioritățile de securitate ale organizațiilor , într-un context în care România rămâne expusă suplimentar prin poziționarea pe flancul estic al NATO, potrivit Mediafax , care citează date din buletinul trimestrial al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC). La nivel global, presiunea atacurilor continuă să urce: în trimestrul al doilea din 2026, o organizație a fost ținta, în medie, a 2.175 de atacuri pe săptămână, cu 9,6% peste aceeași perioadă din 2025. În iunie, media a ajuns la 2.270 de atacuri pe organizație și pe săptămână, cu 17% peste iunie 2025. Vulnerabilitățile au devenit principala „ușă” de intrare Raportul DNSC indică o schimbare relevantă pentru companii și instituții: exploatarea vulnerabilităților nereparate a ajuns la 31% dintre vectorii inițiali ai breșelor de securitate, depășind folosirea abuzivă a credențialelor (13%). Concluzia operațională este că viteza de aplicare a actualizărilor și corecțiilor (patch-uri) devine critică, în condițiile în care atacurile pornesc tot mai des de la probleme cunoscute, dar neadresate la timp. Explozie pe „ device-code phishing ” și rolul inteligenței artificiale DNSC semnalează o creștere de 1.380% a atacurilor de tip „device-code phishing”, o formă de phishing (tentativă de fraudă prin mesaje-capcană) concepută inclusiv pentru ocolirea autentificării multifactor. Atacatorii folosesc kituri comerciale care pot genera automat mesaje personalizate, ceea ce permite extinderea campaniilor la scară mai mare. România: fără incident major confirmat, dar cu alerte și campanii de fraudă Pentru România, DNSC precizează că sursele publice consultate nu indică, în trimestrul al doilea, un incident major confirmat care să fi afectat o instituție publică, un spital sau un operator de infrastructură critică. În schimb, au existat amenințări concrete: 12 alerte DNSC privind vulnerabilități critice, dintre care patru erau exploatate activ; avertizări privind campanii de fraudă online, inclusiv mesaje SMS false trimise în numele Ghișeul.ro , care invocau presupuse amenzi restante. Raportul notează și un element de pregătire: 1.126 de entități și-au autoevaluat nivelul de maturitate cibernetică printr-un proiect finanțat prin PNRR. De ce contează pentru organizații DNSC atrage atenția că poziționarea României pe flancul estic al NATO aduce riscuri suplimentare, de la operațiuni hacktiviste pro-ruse până la potențiale activități de spionaj cibernetic. În acest context, raportul pune accent pe gestionarea rapidă a vulnerabilităților și pe actualizarea sistemelor, pe fondul creșterii atacurilor care folosesc tocmai aceste puncte slabe ca punct de intrare. [...]
Avertismentul SUA către Rusia privind un posibil atac la Moscova ridică din nou miza cooperării pe informații de securitate , într-un context în care astfel de alerte pot declanșa măsuri operative imediate și pot afecta activitatea în zone publice, potrivit HotNews . Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a transmis că a fost informat de Statele Unite despre „planuri pentru un atac terorist la Moscova” și că autoritățile ruse iau „măsurile corespunzătoare”, conform declarației citate de presa de stat. Informația este atribuită de HotNews agențiilor AFP și Reuters. Separat, Ambasada SUA la Moscova a emis o alertă de securitate urgentă, avertizând asupra posibilității unui „eveniment cu victime multiple” în capitala rusă. Potrivit The Moscow Times , misiunea diplomatică a indicat că are cunoștință de „o amenințare credibilă” pentru ziua de 31 octombrie, la Muzeul-Rezervație Țarițîno din Moscova, și a precizat că guvernul SUA se coordonează cu autoritățile ruse „competente” privind răspunsul. Ambasada a îndemnat oamenii să evite zona și să ia măsuri pentru siguranța personală. Context: precedentul din 2024 și problema „informațiilor prea generale” HotNews amintește că, în 2024, SUA avertizaseră Rusia despre o amenințare teroristă înaintea atacului de la Crocus City Hall din 22 martie, soldat cu 145 de morți și sute de răniți. După acel atac, șeful spionajului rus, Serghei Narîșkin, a susținut că informațiile primite de la partea americană au fost „prea generale” și nu au permis identificarea completă a autorilor. În acest cadru, noua alertă testează din nou cât de rapid și eficient pot fi transformate avertismentele externe în măsuri operative, mai ales când ținta indicată este un obiectiv public și intervalul de timp este foarte scurt. [...]
SUA iau în calcul o investigație cu miză de sancțiuni după furtul de 6,3 mld. dolari de la Binance (aprox. 28,4 mld. lei), în condițiile în care administrația americană spune că încearcă să stabilească dacă în spatele atacului s-ar afla hackeri nord-coreeni, potrivit news . Președintele SUA, Donald Trump , a declarat vineri că autoritățile „analizează problema”, întrebat fiind dacă atacul ar trebui atribuit unui grup de hackeri nord-coreeni. Formularea indică faptul că atribuirea oficială nu este încă stabilită. Cooperare cu FBI și Serviciul Secret, după un furt record Binance colaborează cu autorități de aplicare a legii din mai multe țări, inclusiv cu Biroul Federal de Investigații (FBI) și Serviciul Secret al Statelor Unite (USSS), după ce hackerii ar fi furat de pe platformă 6,3 miliarde de dolari, a declarat pentru Reuters o persoană familiarizată cu situația. FBI a transmis, într-un comunicat, că este la curent cu incidentul și lucrează cu parteneri din sectorul public și privat pentru a înțelege amploarea activității, a evalua impactul potențial și a coordona măsurile de investigație. De ce contează: riscul de escaladare pe zona de sancțiuni și conformitate Experți în securitate cibernetică citați de Reuters afirmă că hackeri nord-coreeni s-ar afla „probabil” în spatele furtului și că veniturile obținute din astfel de operațiuni contribuie la finanțarea programelor de înarmare ale Coreei de Nord. Dacă această atribuire va fi confirmată de autorități, cazul poate alimenta presiunea de reglementare și măsuri de conformitate mai dure în ecosistemul cripto. În paralel, firmele de investigații blockchain TRM Labs și Chainalysis atribuie jaful unui grup nord-coreean cunoscut sub numele „TraderTraitor”, denumire folosită într-o avertizare comună din 2022 emisă de FBI, CISA și Trezoreria SUA. Avertizarea descria utilizarea de programe malware și alte metode pentru a viza dezvoltatori de software și personal IT din companii de criptomonede. Ce urmează În acest moment, SUA spun doar că „analizează” responsabilitatea, fără o concluzie oficială. Următorul pas relevant pentru piață este dacă investigația va produce o atribuire formală și, implicit, măsuri asociate (investigații extinse, acțiuni de aplicare a legii și posibile consecințe de reglementare). [...]
Binance spune că a acoperit deja circa 80% din pierderea de 6,3 miliarde de dolari (aprox. 28,4 miliarde lei) după compromiterea unor portofele și retrageri neautorizate, iar restul îl cumpără din piață și prin tranzacții extrabursiere (OTC), potrivit Profit . Miza imediată pentru utilizatori este continuitatea operațională: compania afirmă că va compensa integral pierderile și că lucrează la reluarea retragerilor. Binance afirmă că portofelele i-au fost compromise, iar atacatorii au furat active token în valoare de aproximativ 6,3 miliarde dolari (aprox. 28,4 miliarde lei). Compania susține că a alocat peste 6,34 miliarde dolari din fonduri proprii pentru a gestiona incidentul, din care 5 miliarde dolari sunt deja deținute în aceleași tipuri de active afectate (de exemplu USDC, USDT, BTC, ETH, BNB), ceea ce ar acoperi aproximativ 80% din cantitatea afectată. Cum încearcă Binance să limiteze pierderile și să recupereze fondurile În primele 24 de ore de la identificarea incidentului, compania spune că a luat măsuri de limitare a riscului și de întărire a controalelor, inclusiv revocarea autorizațiilor afectate și implementarea unor controale suplimentare pentru a preveni activități neautorizate. Pe partea de recuperare, Binance afirmă că lucrează cu forțele de ordine, firme specializate în analiză blockchain, emitenți de active și parteneri din industrie pentru urmărirea și înghețarea fondurilor. Potrivit companiei, aproximativ 3 miliarde de dolari au fost „înghețate la lanț” până în prezent, iar alte eforturi de recuperare ar urma să continue. Separat, Tether și Circle ar fi înghețat împreună 1,79 miliarde de dolari în USDT și USDC care erau transferate din portofelele Binance, conform informațiilor redate de Profit. Ce spune compania despre cauza incidentului și ce urmează Investigația internă inițială ar fi indicat posibilitatea implicării unui laptop compromis, însă ulterior ar fi fost identificate „puncte suplimentare de încălcare”. În acest stadiu, Binance afirmă că nu a găsit dovezi că ar fi fost compromise cheile private ale portofelului, iar ancheta rămâne în desfășurare. Operațional, compania spune că urmărește reluarea retragerilor în aproximativ 34 de ore, condiționat de finalizarea controalelor de securitate, cu o repornire etapizată. Totodată, Binance afirmă că va face o revizuire completă a securității și va publica un raport tehnic detaliat, iar în aproximativ 48 de ore ar urma să comunice constatări tehnice suplimentare, după verificare și dacă divulgarea nu afectează investigația. În paralel, compania indică drept obiectiv verificarea publică a fondurilor utilizatorilor prin mecanismul de „Dovadă a Rezervelor” (Proof of Reserves), adică o metodă prin care o platformă încearcă să demonstreze că deține active suficiente pentru a acoperi soldurile clienților. Context: dimensiunea atacului și reacția pieței Profit notează că incidentul „se conturează” drept cel mai mare atac cibernetic din istoria pieței activelor digitale, depășind atacul de 1,5 miliarde de dolari asupra Bybit din 2025 . Companiile TRM Labs și Chainalysis ar fi atribuit atacul unei echipe de atacatori din Coreea de Nord, cunoscută drept TraderTraitor, potrivit BBC, menționează publicația. În același timp, Bitcoin se tranzacționa la aproximativ 78.030 de dolari (aprox. 351.000 lei), în scădere cu 2,4% în ultimele 24 de ore și cu 4,6% în ultimele șapte zile, conform datelor citate. [...]
Exploatarea „în lanț” a PHP2Shell cu o vulnerabilitate de escaladare de privilegii din Linux a permis atacatorilor să obțină acces „root” pe 25 de servere și să compromită firewall-uri asociate unor organizații afiliate guvernului SUA , potrivit TechRadar . Miza operațională este că atacul pornește de la o singură cerere HTTPS neautentificată către o interfață de administrare care „nu ar fi trebuit expusă la internet” și poate escalada rapid spre rețeaua internă. Conform publicației, confirmarea vine dintr-un raport al companiei de securitate cibernetică Dream , care susține că a observat primele compromiteri confirmate prin PHP2Shell, după o perioadă în care existau multe încercări și scanări, dar fără breșe reușite. Ținta: firewall-uri Palo Alto Networks cu PAN-OS învechit Dream afirmă că atacatorii – descriși ca actori de amenințare chinezi – au vizat firewall-uri Palo Alto Networks care rulau PAN-OS într-o versiune mai veche, vulnerabilă. Atacurile ar fi început la 23 octombrie 2026 și ar fi inclus sondarea unor organizații din SUA, Japonia, Taiwan și Coreea de Sud, înainte ca accentul să se mute pe aceste echipamente. În scenariul descris, atacatorii au „înlanțuit” (au combinat) PHP2Shell cu o vulnerabilitate de escaladare locală a privilegiilor numită Fragnesia, urmărită ca CVE-2026-46300, pentru a obține acces „root” (control complet) pe sistem. De la acces inițial la atacuri Active Directory, în minute După compromiterea dispozitivelor, atacatorii ar fi rulat aproximativ 40 de scripturi personalizate de post-exploatare, potrivit Dream. Raportul citat de TechRadar descrie o progresie rapidă de la acces inițial la mișcări laterale în rețea și atacuri asupra Active Directory (componenta folosită frecvent în organizații pentru administrarea identităților și accesului). „În câteva ore de la compromiterea unui firewall afiliat guvernului SUA, au tunelat în rețeaua internă, au compromis un al treilea server folosind același exploit PHP2Shell și au lansat o campanie completă de atac asupra Active Directory – totul printr-un lanț care a început cu o singură cerere HTTPS neautentificată către o interfață de management care nu ar fi trebuit expusă la internet.” Dream mai susține că întregul lanț – de la conexiune HTTPS neautentificată până la un webshell persistent cu privilegii „root” – se poate încheia în mai puțin de 15 minute și că atacatorii ar putea încă avea acces, deși cercetătorii nu au putut stabili obiectivul final pe baza artefactelor găsite. Identificarea țintelor: FOFA și indicii de utilizare a unor instrumente cu AI Incidentul nu ar fi fost „AI-powered” în sensul automatizării complete, potrivit evaluării Dream, deși ar fi existat indicii de utilizare a unor instrumente: ar fi fost găsite instalate Claude Code și o platformă de securitate ofensivă numită AIscan, configurată cu modele chinezești (DeepSeek și Kimi). De asemenea, ar fi fost identificate chei API pentru FOFA, un motor chinezesc de căutare a sistemelor expuse pe internet, similar cu Shodan. Cu ajutorul FOFA, atacatorii ar fi identificat aproximativ 19.000 de firewall-uri Palo Alto Networks conectate la internet, folosite ca punct de plecare pentru atacuri, mai notează TechRadar, citând Dream. [...]
Orange Cyberdefense își extinde capacitățile de detecție și răspuns la incidente prin integrarea treptată a modelului Mistral Large 4 , într-un demers care pune accent pe controlul datelor și pe utilizarea infrastructurii europene, potrivit The Next Web . Compania franceză de securitate cibernetică a intrat joi în programul de „design partners” pentru Mistral Large 4, devenind primul furnizor european de servicii de securitate gestionate (managed security services provider) care participă. Ținta inițială a implementării sunt clienții din mediul de afaceri și sectorul public, iar termenii financiari ai acordului nu au fost făcuți publici. Ce se schimbă operațional: audit, testare și investigații mai rapide Orange Cyberdefense spune că va folosi cel mai nou model Mistral pentru a testa sistemele clienților în căutarea vulnerabilităților, pentru a investiga breșe și pentru a accelera răspunsul la atacuri cibernetice. Primele utilizări anunțate vizează: audituri tehnice; testare de penetrare (penetration testing), adică simularea unor atacuri pentru a identifica puncte slabe; evaluarea modului în care un atacator ar putea obține acces; investigarea incidentelor după o breșă, pentru a înțelege ce s-a întâmplat și a răspunde mai rapid. De ce contează: controlul datelor și infrastructură europeană Un element central al aranjamentului este că Orange Cyberdefense își va rula modelele de securitate pe computere din centrele de date europene ale Mistral. Compania susține că această abordare îi ajută pe clienți să păstreze controlul asupra datelor, aspect tot mai important când inteligența artificială este folosită în activități sensibile de securitate. În același context, Mistral își poziționează strategia în jurul flexibilității de implementare și a controlului datelor, ca argument pentru utilizarea modelelor „deschise”, în opoziție cu dependența de sisteme de inteligență artificială închise. Publicația amintește și discuția despre „closed AI systems” într-un material separat, disponibil aici: The Next Web . Context: ce este Mistral Large 4 și în ce fază e varianta pentru securitate Mistral a lansat Large 4 la începutul lunii octombrie, descriindu-l ca un model cu un trilion de parametri, iar ulterior a pus la dispoziție „weights” (ponderile modelului) pentru descărcare, astfel încât dezvoltatorii să îl poată rula și adapta pe cont propriu. O versiune orientată spre securitate cibernetică este testată în prezent de un grup restrâns de parteneri, cu restricția de a o folosi doar pe sisteme pe care le dețin sau pentru care au permisiune de evaluare. Orange Cyberdefense își justifică parteneriatul și prin experiența anterioară: din aprilie 2025, compania folosește un instrument de la Qevlar AI în centrele sale operaționale de securitate, unde sunt monitorizate sistemele clienților pentru amenințări. „Această alianță între Orange Cyberdefense și Mistral AI consolidează fundația securității cibernetice augmentate de o inteligență artificială de încredere”, a declarat Anis Trabelsi, șeful de inovație și AI la Orange Cyberdefense. [...]
