Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică

OpenAI limitează accesul la GPT‑5.4‑Cyber la utilizatori verificați, pe fondul relaxării deliberate a restricțiilor modelului pentru scenarii de apărare cibernetică, potrivit 9to5Mac. Noua variantă, descrisă drept „cyber-permissive”, nu este destinată utilizării publice și este poziționată ca un pas pregătitor pentru modele „mai capabile” pe care compania spune că le va lansa în acest an.
Modelul GPT‑5.4‑Cyber este o variantă a GPT‑5.4 „ajustată fin” pentru cazuri de utilizare defensive în securitate cibernetică. Miza operațională este că OpenAI reduce intenționat pragul de refuz („refusal boundary”) pentru activități legitime de securitate, ceea ce poate crește utilitatea pentru echipele de apărare, dar impune și un control mai strict al accesului.
OpenAI afirmă că GPT‑5.4‑Cyber este „antrenat” pentru capabilități suplimentare în zona cyber și are „mai puține restricții” decât variantele standard. În acest context, compania indică drept exemplu fluxuri defensive avansate, inclusiv:
Publicația notează că abordarea este similară cu cea a unui model concurent, Claude Mythos de la Anthropic, menționat în context ca reper de piață.
Accesul la GPT‑5.4‑Cyber este restricționat la „cel mai înalt nivel” de utilizatori care acceptă să colaboreze cu OpenAI pentru a se autentifica drept apărători în securitate cibernetică. Condiția de intrare este programul „Trusted Access for Cyber” (TAC), extins față de inițiativa lansată de OpenAI la începutul anului.
Sunt descrise două căi de acces:
OpenAI justifică limitarea prin faptul că modelul este mai permisiv și, tocmai de aceea, implementarea începe „iterativ”, către furnizori de securitate, organizații și cercetători validați.
Din perspectivă operațională, GPT‑5.4‑Cyber semnalează o direcție în care modelele devin mai utile în activități de apărare (de exemplu, analiză de malware și vulnerabilități), dar numai în regim controlat. Pentru companii, asta înseamnă că accesul la astfel de capabilități ar putea depinde tot mai mult de procese de verificare, relația contractuală cu furnizorul și eligibilitatea în programe de tip „trusted access”, nu doar de achiziția unui abonament standard.
OpenAI spune că această variantă este menită să „pregătească terenul” pentru modele mai capabile care urmează în acest an; articolul nu oferă un calendar sau detalii despre ce modele ar urma să fie lansate.
Recomandate

Cloudflare își mută managementul vulnerabilităților spre „apărare la marginea rețelei” (edge) cu ajutorul modelelor OpenAI , într-un serviciu aflat în acces timpuriu care promite să lege direct descoperirea unei probleme în cod de semnalele din producție și de măsuri concrete de reducere a expunerii, potrivit OpenAI . Miza operațională este reducerea timpului pierdut de echipele de securitate în trierea alertelor și accelerarea trecerii de la „am găsit o vulnerabilitate” la „am aplicat o protecție”. Ce lansează Cloudflare și cum funcționează Serviciul se numește „ Vulnerability Discovery and Remediation ” și este oferit în regim de early access prin Cloudflare Managed Defense. Conform descrierii, Cloudflare combină modele OpenAI accesate prin Daybreak cu propria rețea globală și cu „context de amenințări” (threat context) pentru a investiga cod și a evalua potențiale vulnerabilități. Diferența pe care o urmărește Cloudflare este conectarea unei vulnerabilități din cod cu realitatea din producție: dacă ruta afectată este activă, dacă primește trafic suspect și dacă există deja controale de securitate care o protejează. Aceste semnale ar trebui să ajute la prioritizarea investigațiilor. În fluxul descris, serviciul: analizează cod „autorizat de client” pentru a identifica vulnerabilități potențiale și a verifica dovezile din spatele fiecărei constatări; pregătește propuneri de patch-uri (corecții în cod) și, unde este cazul, reguli personalizate de Web Application Firewall (WAF – filtru de securitate pentru aplicații web) pentru a reduce expunerea până la aplicarea unui fix; rulează verificări automate pe propuneri, iar echipa Cloudflare le revizuiește înainte de a le trimite clienților, care păstrează controlul asupra modificărilor implementate. De ce contează pentru companii: triere mai rapidă și protecții temporare OpenAI notează că echipele de securitate se confruntă cu un flux constant de informații despre vulnerabilități și alerte, iar trierea manuală consumă timp și capacitate. Abordarea Cloudflare încearcă să reducă această presiune prin: mai mult „context” din trafic și semnale de securitate, pentru a decide ce merită investigat primul; măsuri de protecție la nivel de edge (de exemplu, reguli WAF) care pot limita expunerea înainte ca echipele de dezvoltare să finalizeze corecțiile. În esență, produsul este poziționat ca o punte între descoperirea vulnerabilităților și apărarea efectivă, cu pași intermediari „gata de evaluat” de client. Rolul Codex în ingineria Cloudflare și un reper de cost În paralel, Codex este folosit pe scară largă în organizația de inginerie a Cloudflare pentru creșterea productivității și îmbunătățirea calității codului, potrivit lui Mark Anderson, President of Revenue, Cloudflare. Acesta susține că „100%” dintre dezvoltatorii companiei folosesc Codex. Anderson oferă și un exemplu concret: o echipă de patru dezvoltatori ar fi refăcut un produs în trei zile, ar fi făcut rollout și testare, cu un cost de 1.100 dolari (aprox. 5.000 lei) pe tokeni, estimând că altfel ar fi fost nevoie de luni de lucru și „poate de 10 ori mai mulți dezvoltatori”. „Frumusețea automatizării pe care o oferă Daybreak și Codex este că poți atribui mașinilor munca de rutină, astfel încât oamenii să-și exercite judecata asupra celor mai importante decizii de inginerie și securitate.” Ce urmează Materialul indică faptul că „Vulnerability Discovery and Remediation” este în acces timpuriu, fără a detalia calendarul unei disponibilități generale sau condițiile comerciale. Direcția este însă explicită: integrarea modelelor AI în procesele de inginerie și securitate, astfel încât analiza codului, semnalele din producție și acțiunile propuse (protecții și patch-uri) să fie legate într-un flux unic, în care clientul decide ce implementează. [...]

CodeRabbit își extinde analiza de securitate dincolo de modificările punctuale dintr-un pull request , folosind GPT‑6.1 Sol pentru a corela comportamente între fișiere și componente în baze de cod complexe, potrivit OpenAI . Miza operațională este reducerea „unghiurilor moarte” din revizuirea codului, acolo unde o schimbare aparent minoră poate afecta biblioteci comune, dependențe și mecanisme de protecție din alte zone ale aplicației. Modelul GPT‑6.1 Sol este folosit ca model principal în „agentul de securitate” al CodeRabbit, cu rolul de a extinde revizuirea dincolo de diferențele (diff) dintr-un singur set de modificări. Conform descrierii, Sol ajută la conectarea efectelor unei schimbări între fișiere și componente, pentru a scoate la iveală potențiale probleme de securitate care altfel ar putea trece neobservate. Un element important pentru echipele de inginerie și securitate este poziționarea produsului față de instrumentele existente: revizuirea CodeRabbit este „independentă de agentul care a scris codul” și „completează scanerele consacrate”, iar sistemul mai folosește și alte modele avansate și instrumente de securitate. OpenAI nu oferă însă în material detalii despre rate de detecție, comparații cantitative sau metodologii de evaluare. Cum este folosit Sol în fluxul de lucru Integrarea este descrisă pe mai multe niveluri, în funcție de profunzimea investigației: Pull-request review : Sol analizează schimbările pe măsură ce dezvoltatorii lucrează, în timpul revizuirii unui pull request. Deep Scan : suportă investigații mai ample la nivel de depozit (repository), inclusiv dependențe și interacțiuni între componente. CodeRabbit Secure : extinde investigația către depozite conectate (de exemplu, o bibliotecă de autentificare partajată), pentru a evalua cum o slăbiciune poate afecta un sistem mai larg. De la identificare la remediere, cu „omul în control” OpenAI notează că CodeRabbit folosește GPT‑6.1 Sol pentru a semnala probleme legate de securitate în „mii de depozite și organizații”, iar constatările sunt introduse în fluxurile de pull request pe care dezvoltatorii le folosesc deja pentru revizuire și îmbunătățire. Componenta „Secure” leagă investigația de remediere: pentru constatările selectate de utilizator, sistemul poate încerca verificarea exploatării într-un „sandbox” izolat, fără a testa sisteme de producție. Pentru anumite tipuri de probleme, poate și redacta un pull request cu o propunere de fix, care rămâne de revizuit și aprobat de o persoană. Materialul insistă că responsabilitatea finală rămâne la oameni: revizorii umani decid ce schimbări sunt livrate în producție. Linkuri menționate în sursă Detalii despre GPT‑6.1 Sol: https://openai.com/index/introducing-gpt-6-1-sol/ Detalii despre CodeRabbit Secure: https://www.coderabbit.ai/security [...]

Un atac de tip DDoS a provocat probabil întreruperi de internet în Coreea de Nord , blocând timp de circa 32 de ore accesul la zeci de site-uri oficiale, potrivit informațiilor publicate de HotNews , care citează o analiză a companiei americane de monitorizare a rețelelor Kentik . Analiza Kentik indică mai multe valuri de trafic care au venit simultan din două țări și au coincis cu momentul în care site-urile nord-coreene au început să cadă. Doug Madory, director de analiză a internetului la Kentik, a declarat pentru Reuters că vârfurile de trafic au început marți, în jurul orei 11:00 (ora locală), și că „este cu siguranță un atac DDoS (Distributed Denial-of-Service)”, adică o supraîncărcare intenționată a serverelor printr-un volum foarte mare de cereri. Totuși, datele analizate nu indică identitatea autorilor, iar Kentik a evaluat doar o parte din traficul direcționat către Coreea de Nord, ceea ce limitează concluziile privind originea exactă și amploarea atacului. Ce a fost afectat Întreruperile au vizat peste 40 de site-uri oficiale care folosesc domeniul național „.kp”, inclusiv paginile Ministerului Afacerilor Externe și ale agenției de presă de stat KCNA, potrivit presei sud-coreene citate în material. Ipoteze alternative și ce nu pare să fie cauza Presa sud-coreeană a menționat și o posibilă explicație non-cibernetică: experți în securitate au indicat că o alimentare instabilă cu energie electrică ar fi putut contribui la problemele de funcționare. În același timp, căderile din Coreea de Nord „nu par” să fie legate de problemele globale apărute ulterior în săptămână, generate de dezvăluirea unor vulnerabilități în limbajul de programare PHP, potrivit informațiilor din analiză. Context: nu este un incident izolat Rețeaua de internet a Coreei de Nord, strict controlată, a mai fost paralizată și în trecut. Un exemplu menționat este finalul anului 2014, când țara a avut o întrerupere completă de câteva ore, pe fondul tensiunilor legate de o comedie a Sony Pictures despre asasinarea fictivă a liderului Kim Jong Un. [...]

Compromiterea unui cont de e-mail al unei filiale CDU a dus la trimiterea a mii de mesaje de phishing către instituții și contacte cu roluri de securitate , inclusiv către cancelarul german Friedrich Merz , potrivit Agerpres , care citează dpa. Atacul a vizat contul de e-mail al filialei Uniunii Creștin-Democrate (CDU) din orașul Heilbronn. Conform unui purtător de cuvânt al poliției din Heilbronn, mesajul a fost trimis către aproximativ 6.500 de contacte, „multe dintre ele având roluri legate de securitate”. „Știm, de exemplu, că un astfel de mesaj a ajuns și la cancelarul federal”, a declarat pentru dpa un purtător de cuvânt al poliției din Heilbronn. Ce conținea mesajul și cum tratează autoritățile cazul Mesajul – ajuns inclusiv la redacția dpa – includea un link prezentat ca invitație la un eveniment la care ar fi urmat să participe „personalități importante”. Poliția tratează cazul ca pe o tentativă de phishing, adică o încercare de a obține date sensibile (de exemplu parole sau date bancare) prin mesaje false care îi determină pe destinatari să reacționeze. De ce contează: risc operațional pentru instituții și rețele cu rol de securitate Dincolo de ținta cu vizibilitate politică, elementul cu impact operațional este amploarea listei de destinatari și profilul acesteia: mii de contacte, inclusiv din departamente guvernamentale și persoane cu atribuții legate de securitate. În astfel de situații, un singur click pe un link malițios poate deschide calea către compromiterea altor conturi sau sisteme, prin furt de credențiale (date de autentificare), chiar dacă sursa nu precizează dacă au existat victime sau pagube. Autoritățile nu au comunicat, în informațiile citate, dacă mesajele au dus la acces neautorizat suplimentar sau la scurgeri de date; investigația este în curs. [...]

WhatsApp începe să blocheze autentificarea pe telefoanele cu sisteme de operare învechite , o schimbare cu impact operațional direct pentru utilizatori și organizații care folosesc aplicația pe dispozitive mai vechi, potrivit Antena 3 . Măsura se aplică atât pe Android, cât și pe iOS și poate împiedica logarea până la actualizarea software-ului telefonului. Schimbarea nu depinde de versiunea de WhatsApp instalată, fiind implementată la nivel de servere. Asta înseamnă că, în unele cazuri, simpla actualizare a aplicației nu rezolvă problema, dacă sistemul de operare rămâne sub pragul minim acceptat. Ce se schimbă pentru utilizatorii cu telefoane vechi Utilizatorii care încearcă să se conecteze de pe un dispozitiv cu sistem de operare învechit pot primi un mesaj care îi obligă să își actualizeze telefonul înainte de a continua. Aplicația indică pașii de urmat (intrarea în setările dispozitivului și instalarea celei mai recente actualizări disponibile) și oferă inclusiv informații despre cum poate fi verificată versiunea curentă a sistemului de operare. Pentru cei vizați, pasul nu poate fi ocolit: conectarea nu se finalizează până când software-ul telefonului nu este actualizat. De ce contează: riscul de compromitere rămâne „înainte” de criptare Motivul invocat ține de securitate. Sistemele de operare care nu mai primesc actualizări pot păstra vulnerabilități cunoscute, care pot fi exploatate pentru instalarea de programe malware (software malițios). Într-un astfel de scenariu, un atacator poate intercepta datele direct de pe dispozitiv, înainte ca acestea să fie protejate de criptarea WhatsApp. Antena 3 precizează că criptarea end-to-end (criptare cap-la-cap, între expeditor și destinatar) protejează mesajele în tranzit, dar nu poate proteja informațiile deja capturate de pe un telefon compromis. Riscul, așadar, nu este limitat la WhatsApp: orice aplicație de pe un dispozitiv vulnerabil poate fi expusă. WhatsApp pregătește și avertizări pentru acces prin platforme neoficiale Separat, WhatsApp testează o alertă de securitate pentru utilizatorii care își conectează conturile prin aplicații sau platforme web neoficiale. Avertismentul ar urma să apară în secțiunea „Dispozitive asociate” și să ceară trecerea la versiunea oficială WhatsApp Web. Decizia este pusă în contextul unui incident recent din Italia, unde compania a notificat aproximativ 200 de utilizatori ale căror dispozitive au fost compromise după folosirea unei versiuni false a aplicației. Implementare treptată și praguri necomunicate Măsura de blocare a autentificării este introdusă treptat pe Android și iPhone, iar avertizarea poate apărea doar pentru o parte dintre utilizatori, urmând să se extindă pe măsură ce dispozitivele ajung sub nivelul minim de securitate cerut. WhatsApp nu a anunțat ce versiuni exacte de iOS sau Android declanșează blocarea conectării. [...]

Pentagonul a trecut Institutele Confucius pe lista amenințărilor la securitatea națională , o decizie care poate accelera restricțiile asupra colaborărilor universitare și a accesului la resurse în campusuri, potrivit Agerpres . Departamentul american al Apărării a desemnat centrele culturale finanțate de China din campusurile universitare, cunoscute ca Institutele Confucius, drept o amenințare la adresa securității naționale a SUA. Anunțul a fost făcut vineri de secretarul apărării Pete Hegseth , într-o informație relatată de Reuters și preluată de Agerpres. Ce invocă Pentagonul și ce măsuri spune că a luat Într-un videoclip postat pe rețelele sociale, Hegseth a susținut că Institutele Confucius ar funcționa „sub acoperire” în universitățile americane și că Pentagonul le-a adăugat pe lista instituțiilor considerate o amenințare la securitatea națională. „Se pare că au apărut 80 de noi celule de propagandă în 30 de universități, folosind nume și statute diferite, dar cu aceeași misiune: să fure proprietate intelectuală și să infiltreze mințile studenților americani.” Tot el a afirmat că, în ultimele două luni, Departamentul Apărării a „demontat sistematic” fiecare dintre aceste organizații, fără ca materialul citat de Agerpres să ofere detalii despre mecanismul concret al acestor acțiuni sau despre instituțiile vizate. Context și reacții Washingtonul acuză de mai mult timp Institutele Confucius că ar fi instrumente de propagandă chineză și a luat măsuri pentru a le limita, notează aceeași sursă. Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu din partea Reuters, conform informațiilor preluate de Agerpres. [...]