Știri
Știri din categoria România
Proiectul „Marele Zid Verde”, evaluat la circa 31 de miliarde de dolari (aprox. 140 de miliarde de lei), avansează mult sub ținte din cauza problemelor de guvernanță și a gestionării fondurilor, într-un context în care Sahelul se încălzește mai repede decât media globală, iar presiunea pe agricultură și migrație crește, potrivit Antena 3.
Inițiativa reunește 11 țări africane și urmărește să creeze o „barieră verde” de aproximativ 8.000 km, din Senegal până în Djibouti, pentru a încetini extinderea deșertului Sahara spre sud. Proiectul a fost lansat în 2007, iar în 2021, la summitul de la Paris, Uniunea Europeană, Uniunea Africană și Banca Mondială au promis investiții suplimentare pentru accelerarea lucrărilor și reîmpăduririlor.
Planul prevede ca până în 2030 să fie atinse trei obiective majore:
În practică, la aproape 20 de ani de la lansare, „doar o mică parte din obiective a fost realizată”, pe fondul unor blocaje care țin de capacitatea administrativă și de stabilitatea statelor implicate.
Articolul indică drept cauze principale „gestionarea defectuoasă a fondurilor”, corupția, lipsa infrastructurii și instabilitatea politică în mai multe țări participante. La nivel operațional, sunt menționate probleme concrete: în multe zone, sistemele de irigații nu mai funcționează, iar puieții plantați se usucă înainte să poată rezista climatului extrem. Lipsa investițiilor constante și dificultățile logistice au încetinit proiectul.
În paralel, presiunea climatică se accentuează: ONU avertizează că Sahelul se încălzește mai rapid decât media globală, iar deșertificarea avansează anual cu „zeci de centimetri”. Într-o regiune în care milioane de oameni depind de agricultură, specialiștii avertizează că, dacă tendința continuă, „sute de milioane” ar putea fi forțați să-și părăsească locuințele până la mijlocul secolului.
Unele state au raportat progrese: Etiopia ar fi restaurat milioane de hectare prin protejarea vegetației crescute natural și limitarea defrișărilor ilegale; Senegal ar fi plantat milioane de copaci; Nigeria ar fi recuperat suprafețe întinse în nordul țării. Totuși, aceste exemple nu schimbă concluzia de ansamblu: proiectul rămâne sub așteptări față de țintele asumate pentru 2030.
Chiar și cu aceste întârzieri, „Marele Zid Verde” este prezentat ca una dintre cele mai importante mize ale Africii împotriva deșertificării, cu potențial de model pentru alte regiuni afectate de secetă, dacă problemele de finanțare, implementare și control al fondurilor vor fi corectate.
Recomandate
Ministerul Sănătății vizează dublarea capacității ATI la 4.000 de paturi și discută cu Banca Mondială despre proiecte care ar putea accelera investițiile și reformele din sistem, potrivit G4Media . Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete , a anunțat că a avut la Washington D.C. o întâlnire cu Antonella Bassani, vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, și cu echipa instituției, pentru a discuta „proiectele majore din sănătate” dezvoltate de România în parteneriat cu Banca Mondială. Informația a fost transmisă de Agerpres și preluată de G4Media. Ținta operațională: mai multe paturi ATI În cadrul discuțiilor, ministrul a propus extinderea capacității secțiilor de terapie intensivă (ATI) din România de la aproximativ 2.400 de paturi în prezent la 4.000 de paturi. Dacă ar fi implementată, măsura ar însemna o creștere semnificativă a infrastructurii critice pentru urgențe și cazuri grave, cu impact direct asupra funcționării spitalelor. Centrele de mari arși și un spital nou în București Rogobete a precizat că a fost analizat stadiul proiectelor aflate în derulare, inclusiv „cele trei centre pentru mari arși”, despre care spune că sunt „aproape de finalizare”. Totodată, ministrul a propus construirea unui nou spital pentru mari arși în București. Ce reforme au fost puse pe masă Pe lângă investițiile în infrastructură, ministrul a indicat că discuțiile au vizat și direcții de reformă care ar urma să continue, între care: dezvoltarea ambulatoriului și a medicinei de familie; reorganizarea spitalelor; creșterea accesului la medicamente inovative; integrarea tehnologiilor moderne în sistemul de sănătate. Ministrul a mai spus că dialogul a vizat și „viitorul colaborării” cu Banca Mondială și că „consolidarea colaborării” rămâne o prioritate strategică. În material nu sunt menționate termene, bugete sau pași procedurali pentru propunerile avansate. [...]
Emisiile de carbon ale Microsoft, Amazon și Google au depășit într-un singur an nivelul total al României , pe fondul expansiunii accelerate a centrelor de date pentru inteligență artificială și servicii cloud, potrivit Antena 3 , care citează o analiză The Guardian și rapoartele de sustenabilitate ale companiilor. În anul financiar încheiat în martie 2026, cele trei grupuri au raportat emisii cumulate de 119 milioane mTCO₂e (tone metrice echivalent dioxid de carbon), față de circa 101 milioane mTCO₂e în anul precedent. Prin comparație, emisiile totale de gaze cu efect de seră ale României sunt estimate la aproximativ 101,8 MtCO₂e, conform worldometers, menționat în material. De ce contează: boom-ul AI mută presiunea climatică în infrastructura digitală Creșterea emisiilor este asociată cu cererea mai mare pentru servicii cloud (stocare de date și rularea de servere), alimentată de antrenarea și operarea chatbot-urilor și a altor produse bazate pe inteligență artificială. În practică, extinderea infrastructurii de centre de date devine un factor major de creștere a amprentei de carbon pentru giganții tehnologici. Cecilia Rikap, profesoară de economie la University College London , pune sub semnul întrebării mesajele de „cloud ecologic” și atrage atenția asupra unui efect secundar: companiile care migrează în cloud își pot „externaliza” amprenta de carbon digitală către furnizorii mari, ceea ce face mai dificilă evaluarea impactului real la nivel de economie. „Afirmațiile Microsoft, Amazon și Google despre faptul că cloud-ul lor este ecologic și sustenabil reprezintă o strategie de marketing. Guvernele ar trebui să țină cont de această amprentă de carbon în creștere atunci când aceleași companii oferă soluții de inteligență artificială pentru a aborda criza ecologică.” Cum arată creșterile raportate de fiecare companie În rapoartele anuale de sustenabilitate publicate în ultimele săptămâni, companiile indică majorări ale emisiilor, cu explicații legate de extinderea infrastructurii și de lanțurile de aprovizionare: Microsoft : +25% într-un an, până la 20 de milioane de tone CO₂e , creștere „determinată în principal de extinderea infrastructurii centrelor de date”. Google : +18% într-un an, pe fondul creșterilor din lanțul de aprovizionare care au susținut extinderea rapidă a afacerii. Amazon : +16% la emisiile totale și +20% la emisiile din lanțul de aprovizionare, care includ construirea centrelor de date; compania își menține ținta de emisii nete zero în 2040. Materialul notează că Microsoft, Google și Amazon au fost contactate pentru comentarii. Investiții masive și consum de energie în creștere Pe lângă emisiile raportate, presiunea vine și din consumul de electricitate. Uptime Institute estimează că proiectele mari de centre de date anunțate anul trecut ar consuma 1,3% din consumul mondial de energie electrică , aproape dublând cererea actuală a centrelor de date; majoritatea noii cereri ar urma să vină din SUA, potrivit aceleiași surse. În paralel, cele mai mari companii de tehnologie sunt descrise ca fiind pe cale să cheltuiască 765 de miliarde de dolari (aprox. 3.500 de miliarde de lei) într-un singur an, în mare parte pentru construirea de centre de date pentru AI, în locații care includ Norvegia și North Tyneside. Ținte „net zero”, dar cu o traiectorie mai dificilă Deși toate cele trei companii își mențin obiectivele de emisii nete zero (Google și Microsoft până în 2030, Amazon până în 2040), articolul indică o „inversare drastică” față de eforturile anterioare de reducere a emisiilor, pe măsură ce investițiile în AI accelerează. Shaolei Ren, profesor de inginerie electrică la Universitatea din California, Riverside, este citat spunând că majorările emisiilor totale sunt „puternic corelate” cu investițiile în inteligență artificială. [...]
Norvegia–Anglia devine un test de gestionare a „resursei Haaland” , după ce stafful naționalei nordice a construit un program special de odihnă și antrenamente pentru a-l menține în formă la Cupa Mondială, potrivit Mediafax . Sfertul de finală este programat duminică, la Miami, de la ora 0:00 (ora României). Erling Haaland a spus, înaintea meciului, că duelul cu Anglia este „probabil cel mai important meci” din cariera sa, în contextul în care Norvegia încearcă o calificare istorică în penultimul act al competiției. Planul Norvegiei: odihnă și antrenamente adaptate Selecționerul Stale Solbakken a lucrat împreună cu stafful medical la un program de pregătire menit să îl țină pe atacant la un nivel ridicat pe durata turneului. Concret, planul a inclus perioade de odihnă și antrenamente adaptate, iar Haaland a fost menajat inclusiv: în meciul amical cu Suedia, înainte de turneul final; în partida cu Franța din faza grupelor, când calificarea era deja asigurată. Forma lui Haaland la turneul final și componenta mentală Atacantul traversează o perioadă foarte bună la Cupa Mondială, cu șapte goluri în patru meciuri, după ce a fost menajat în ultimul joc din grupe. Haaland a insistat și asupra recuperării mentale într-un sezon foarte încărcat: „Cred că este important să te deconectezi într-un sezon care durează 11 luni și în care joci 65 sau 66 de meciuri. Este important să faci și alte lucruri, să îți limpezești mintea și să te relaxezi așa cum îți place.” El a mai spus că încearcă să păstreze o atmosferă relaxată în lot, inclusiv prin umor și timp petrecut cu colegii. Miza sportivă imediată Norvegia a ajuns în premieră în sferturile de finală la o ediție a Cupei Mondiale, iar meciul cu Anglia, de la Miami, este următorul pas într-o posibilă calificare istorică în semifinale. [...]
Patru vedete sunt despărțite de două goluri în cursa pentru „ Gheata de Aur ” , un scenariu rar care poate influența direct strategiile echipelor în fazele eliminatorii, unde fiecare minut jucat și fiecare pasă decisivă devin criterii de departajare, potrivit Antena 3 . La Cupa Mondială 2026 , Lionel Messi conduce clasamentul marcatorilor cu opt goluri, urmat de Kylian Mbappé și Erling Haaland, fiecare cu câte șapte, în timp ce Harry Kane are șase. În contextul în care „Gheata de Aur” se decide în primul rând la numărul de goluri, apoi la pase decisive și, la nevoie, la minutele jucate, diferențele mici dintre cei patru cresc miza fiecărei faze decisive. Un element care face această ediție atipică este apropierea de pragul de 10 goluri, o performanță rară în istoria competiției. Materialul notează că doar opt jucători reușiseră anterior să marcheze opt sau mai multe goluri la o singură Cupă Mondială, iar Messi s-a alăturat acestei liste în 2026, în timp ce ceilalți trei sunt aproape de aceeași bornă. Cum se poate decide trofeul: goluri, pase decisive, minute Regulile de departajare pot schimba calculele echipelor și ale jucătorilor: premiul merge la jucătorul cu cele mai multe goluri; dacă există egalitate, contează numărul de pase decisive; dacă egalitatea persistă, câștigă jucătorul cu cele mai puține minute jucate. În acest moment, Mbappé are două pase decisive, Messi și Kane au câte una, iar Haaland este prezentat drept lider la eficiență, dar fără avantajul paselor decisive într-un posibil scenariu de egalitate. Profilurile celor patru: eficiență vs. volum vs. minute Antena 3 trece în revistă indicatori care pot conta în final: Kylian Mbappé (Franța): 7 goluri, 2 pase decisive, 441 de minute jucate; 26 de șuturi, 17 pe poartă, rată de transformare 26,9%. Erling Haaland (Norvegia): 7 goluri, 360 de minute jucate; rată de transformare 38,9% (cea mai mare dintre cei patru), 18 șuturi, 12 pe poartă; xG 4,3 (xG = „goluri așteptate”, un indicator statistic al calității ocaziilor). Lionel Messi (Argentina): 8 goluri, 410 minute jucate; 29 de șuturi, 17 pe poartă, rată de transformare 27,6%; xG 5,02. Harry Kane (Anglia): 6 goluri, 1 pasă decisivă, 443 de minute jucate; 19 șuturi, 10 pe poartă, rată de transformare 31,6%; două penalty-uri transformate; xG 3,4. În spatele lor există urmăritori cu câte patru goluri (Ousmane Dembélé, Mikel Oyarzabal și Jude Bellingham), însă materialul apreciază că este puțin probabil să recupereze diferența față de lideri. În termeni practici, cursa rămâne deschisă nu doar prin numărul de goluri, ci și prin criteriile secundare: pasele decisive și minutele jucate pot deveni decisive dacă diferențele se strâng în meciurile următoare. [...]
Parlamentul European cere o anchetă care să verifice dacă presiuni politice au influențat o decizie disciplinară a FIFA , după ce administrația Trump ar fi intervenit pentru anularea suspendării atacantului american Folarin Balogun, potrivit Mediafax . Miza inițiativei este una de reglementare: respectarea regulilor FIFA privind neutralitatea politică și responsabilizarea conducerii organizației. Un grup de europarlamentari a lansat marți o inițiativă prin care solicită o anchetă asupra rolului președintelui FIFA, Gianni Infantino , pentru a stabili dacă presiunile administrației americane au influențat decizia de a anula cartonașul roșu acordat lui Balogun, notează Euronews, citată de Mediafax. Ce solicită europarlamentarii și cui se adresează Demersul ia forma unei scrisori adresate celor 27 de asociații de fotbal din Uniunea Europeană. Semnatarii le cer să inițieze demersuri oficiale pe lângă FIFA și să solicite o investigație asupra procesului decizional care a dus la anularea suspendării. „Considerăm că este momentul ca Asociațiile Europene de Fotbal, toate fiind asociații membre ale FIFA, să intervină. Este momentul să solicite FIFA să investigheze procesele decizionale [în cazul Balogun]” În paralel, europarlamentarii cer ca asociațiile să se asigure că „înalții oficiali ai FIFA sunt trași la răspundere” dacă apar dovezi privind încălcarea regulilor de neutralitate politică. Contextul: cartonașul roșu, apelul către Infantino și „lacună legală” Balogun a primit un cartonaș roșu contestat în meciul SUA – Bosnia și Herțegovina de săptămâna trecută, ceea ce ar fi atras automat o suspendare de un meci, astfel încât atacantul ar fi trebuit să stea pe bancă în partida cu Belgia. Ulterior, Donald Trump a recunoscut că l-a sunat pe Gianni Infantino în legătură cu eliminarea, pe care a descris-o drept nedreaptă, susținând totodată că nu a cerut nimic în schimb. FIFA a suspendat apoi aplicarea interdicției printr-o „lacună legală” controversată, care, potrivit sursei citate, nu mai fusese folosită la o Cupă Mondială de la introducerea cartonașelor roșii. Trump i-a mulțumit ulterior lui Infantino pentru că „a inversat o mare nedreptate”, iar președintele FIFA a afirmat că i-a transmis liderului de la Washington că organismul disciplinar al FIFA este independent. Reacții în Europa și ce ar putea urma Decizia a generat reacții puternice în Europa. UEFA a descris situația drept „fără precedent, de neînțeles și nejustificat”, iar Federația Belgiană de Fotbal a depus o contestație formală privind eligibilitatea lui Balogun. În plus, semnatarii scrisorii amintesc și de o altă scrisoare, semnată de 50 de europarlamentari și trimisă FIFA, prin care se solicita o anchetă privind acordarea Premiului FIFA pentru Pace președintelui Trump. În acest moment, materialul nu precizează dacă FIFA a răspuns solicitărilor sau dacă a fost declanșată vreo procedură oficială. [...]
Zlatan Ibrahimović a pus accent pe disciplina Franței într-un meci tensionat , spunând că el ar fi fost eliminat de mai multe ori, într-o partidă în care Paraguay a încercat să scoată adversarul din joc prin dueluri dure, potrivit Mediafax . Fostul internațional suedez, invitat ca analist la Fox Sports în timpul turneului final, a spus că principala provocare pentru selecționata lui Didier Deschamps a fost să nu răspundă provocărilor venite din partea Paraguayului. „A fost un alt tip de provocare pentru echipa Franței. Era important să nu se lase provocată, să rămână calmă și să nu intre în jocul lor.” În același registru, Ibrahimović a criticat stilul de joc al Paraguayului, pe care l-a descris drept foarte dur și cu multe intervenții la limita regulamentului. El a glumit că, într-un astfel de context, ar fi ajuns să fie eliminat în mod repetat. „Probabil aș fi primit patru cartonașe roșii într-un astfel de meci. Și poate m-aș fi luat de cineva… Îmi plac meciurile adevărate.” Ce arată cifrele de arbitraj din meci Contextul remarcilor vine din statistica oficială a partidei: Paraguay a comis 11 faulturi și nu a primit niciun cartonaș galben, în timp ce Franța a fost sancționată de trei ori. În meci, mai mulți jucători francezi, inclusiv Kylian Mbappé , au fost ținta unor intrări dure, iar Mbappé a marcat unicul gol al partidei. De ce contează: gestionarea presiunii în fazele eliminatorii Mesajul central al lui Ibrahimović este că, în meciurile eliminatorii, controlul emoțional și disciplina pot fi decisive atunci când adversarul încearcă să rupă ritmul prin contacte fizice și provocări. În cazul Franței, această abordare a fost asociată cu calificarea în sferturile de finală, după ce echipa a rămas concentrată și a evitat escaladarea conflictelor din teren. [...]
