Proiectul african „Marele Zid Verde” de 31 mld. dolari rămâne mult sub ținte - acuzații de corupție și gestionare defectuoasă a fondurilor încetinesc lucrările

Proiectul „ Marele Zid Verde ”, evaluat la circa 31 de miliarde de dolari (aprox. 140 de miliarde de lei), avansează mult sub ținte din cauza problemelor de guvernanță și a gestionării fondurilor , într-un context în care Sahelul se încălzește mai repede decât media globală, iar presiunea pe agricultură și migrație crește, potrivit Antena 3 . Inițiativa reunește 11 țări africane și urmărește să creeze o „barieră verde” de aproximativ 8.000 km, din Senegal până în Djibouti, pentru a încetini extinderea deșertului Sahara spre sud. Proiectul a fost lansat în 2007, iar în 2021, la summitul de la Paris, Uniunea Europeană, Uniunea Africană și Banca Mondială au promis investiții suplimentare pentru accelerarea lucrărilor și reîmpăduririlor. Ținte mari până în 2030, execuție modestă după aproape două decenii Planul prevede ca până în 2030 să fie atinse trei obiective majore: restaurarea a aproximativ 100 de milioane de hectare de teren degradat; captarea a 250 de milioane de tone de dioxid de carbon; crearea a peste 10 milioane de locuri de muncă „verzi”. În practică, la aproape 20 de ani de la lansare, „doar o mică parte din obiective a fost realizată”, pe fondul unor blocaje care țin de capacitatea administrativă și de stabilitatea statelor implicate. De ce contează: bani promiși, dar rezultate frânate de corupție și lipsă de infrastructură Articolul indică drept cauze principale „gestionarea defectuoasă a fondurilor”, corupția, lipsa infrastructurii și instabilitatea politică în mai multe țări participante. La nivel operațional, sunt menționate probleme concrete: în multe zone, sistemele de irigații nu mai funcționează, iar puieții plantați se usucă înainte să poată rezista climatului extrem. Lipsa investițiilor constante și dificultățile logistice au încetinit proiectul. În paralel, presiunea climatică se accentuează: ONU avertizează că Sahelul se încălzește mai rapid decât media globală, iar deșertificarea avansează anual cu „zeci de centimetri”. Într-o regiune în care milioane de oameni depind de agricultură, specialiștii avertizează că, dacă tendința continuă, „sute de milioane” ar putea fi forțați să-și părăsească locuințele până la mijlocul secolului. Rezultate punctuale, dar insuficiente pentru țintele asumate Unele state au raportat progrese: Etiopia ar fi restaurat milioane de hectare prin protejarea vegetației crescute natural și limitarea defrișărilor ilegale; Senegal ar fi plantat milioane de copaci; Nigeria ar fi recuperat suprafețe întinse în nordul țării. Totuși, aceste exemple nu schimbă concluzia de ansamblu: proiectul rămâne sub așteptări față de țintele asumate pentru 2030. Chiar și cu aceste întârzieri, „Marele Zid Verde” este prezentat ca una dintre cele mai importante mize ale Africii împotriva deșertificării, cu potențial de model pentru alte regiuni afectate de secetă, dacă problemele de finanțare, implementare și control al fondurilor vor fi corectate. [...]