Academia Română cere politici economice pe termen lung, cu accent pe educație și cercetare, avertizând că măsurile „izolate” și schimbările dictate de ciclurile electorale nu pot susține redresarea țării, potrivit Agrointel. Mesajul a fost transmis de academicianul Nicolae Zamfir, vicepreședinte al Academiei Române, în prima zi a Forumului de la Neptun (11–12 august), organizat la inițiativa Camerei de Comerț și Industrie a României.

În intervenția sa, Zamfir a descris România ca aflându-se într-un „moment de răscruce”: după trei decenii de dezvoltare economică și integrare euroatlantică, persistă probleme structurale care frânează evoluția, de la polarizare socială și declin demografic până la investiții reduse în educație și cercetare și neîncredere în instituțiile publice.

„Redresarea României nu poate fi rezultatul unor măsuri izolate sau al unor cicluri electorale. Presupune un proiect național construit pe continuitate, competență și consens.”

Diagnosticul: dezvoltare accelerată, dar cu blocaje structurale

Vicepreședintele Academiei Române a susținut că bilanțul ultimelor decenii este „contradictoriu”: economia s-a întărit, România s-a integrat în UE și NATO, iar infrastructura de cercetare și mediul universitar s-au consolidat, însă o serie de vulnerabilități rămân dominante.

Printre problemele enumerate se află polarizarea socială, emigrația (inclusiv în rândul intelectualității), disparitățile regionale, infrastructura de bază insuficientă, performanțele inegale ale sistemului educațional, investițiile reduse în cercetare și educație și nivelul scăzut de încredere în instituțiile publice.

Priorități cu impact economic: educație, cercetare și administrație mai eficientă

Zamfir a indicat investiția în educație și cercetare drept prima direcție, argumentând că progresul depinde de oameni bine pregătiți, profesori respectați, cercetare competitivă și inovare. În același timp, a cerut finanțare „adecvată și predictibilă” pentru cercetare și alocarea resurselor pe baza evaluării performanței, plus o integrare mai puternică în rețele europene și internaționale.

O a doua direcție este modernizarea administrației publice, prin simplificarea procedurilor, digitalizarea serviciilor, reducerea birocrației și profesionalizarea managementului public, măsuri care, în opinia sa, ar putea produce efecte într-un interval relativ scurt și ar îmbunătăți relația stat–cetățean.

Agricultura performantă și transferul din cercetare în economie

În lista domeniilor cu potențial, Zamfir a inclus explicit „agricultura performantă”, alături de tehnologia informației, inginerie, energie și medicină. O problemă majoră, în viziunea sa, este că rezultatele cercetării sunt transformate insuficient în rezultate economice concrete.

„Transformarea rezultatelor cercetării în tehnologie și în servicii cu valoare adăugată trebuie să devină o prioritate.”

Capitalul uman și coeziunea socială, condiții pentru competitivitate

Vicepreședintele Academiei Române a vorbit și despre nevoia de a păstra oamenii valoroși în țară, prin perspective profesionale și sociale atractive, dar și despre dezvoltarea unor programe de colaborare cu specialiștii români din diaspora. În paralel, a indicat continuarea investițiilor în infrastructură, sănătate, securitate energetică și protecția mediului ca elemente necesare pentru calitatea vieții și competitivitate pe termen lung.

Pe fondul polarizării, Zamfir a pledat pentru refacerea dialogului și a încrederii, susținând că o societate divizată își consumă energia în „conflicte sterile”, în timp ce una unită își poate concentra resursele pe proiecte de viitor. În acest cadru, a spus că Academia Română poate contribui prin expertiză interdisciplinară, evaluări independente și promovarea culturii meritului și adevărului.

În final, Zamfir a afirmat că România are resursele pentru a deveni una dintre societățile performante ale Europei, dar condiția este transformarea avantajelor în politici publice coerente și stabile, orientate pe termen lung.