Știri
Știri din categoria România
Finala Spania–Argentina mută atenția pe organizare și capacitatea de peste 80.000 de locuri a arenei din New Jersey, într-un meci programat duminică, de la ora 22:00 (ora României), potrivit Mediafax. Partida se joacă pe New York New Jersey Stadium și este al 104-lea meci al competiției.
Spania intră în finală ca campioană a Europei și poate obține al doilea titlu mondial din istorie. Argentina, campioana mondială en titre, joacă pentru apărarea trofeului și un posibil al patrulea triumf.
Spania a ajuns în ultimul act cu o defensivă care, pe durata turneului, a primit un singur gol. Echipa antrenată de Luis de la Fuente a terminat grupa pe primul loc, după:
În fazele eliminatorii, Spania a trecut de Austria (3–0), apoi a câștigat la limită cu Portugalia în optimi (1–0) și cu Belgia în sferturi (2–1), ambele meciuri fiind decise pe final de golurile lui Mikel Merino. În semifinale, a învins Franța cu 2–0.
Argentina a avut un drum mai dificil spre a doua finală consecutivă. În grupe, a câștigat cu Algeria (3–0), Austria (2–0) și Iordania (3–1), iar Lionel Messi a marcat 6 goluri în cele trei partide.
În eliminatorii, sud-americanii au trecut de Capul Verde cu 3–2 după 120 de minute, apoi au întors cu Egiptul de la 0–2 în ultimele minute pentru 3–2. În sferturi, au învins Elveția cu 3–1 după prelungiri. În semifinale, Argentina a revenit cu Anglia, marcând în minutele 85 (Enzo Fernandez) și 90+2 (Lautaro Martinez), pentru a ajunge la a șaptea finală din istoria naționalei.
Finala este găzduită de New York New Jersey Stadium, o arenă inaugurată în 2010, cu o capacitate de peste 80.000 de locuri. Stadionul a mai găzduit finala Campionatului Mondial al Cluburilor dintre Chelsea și PSG și, la această ediție, a fost deja scena a șapte partide, inclusiv victoria Franței cu 3–0 în fața Suediei și eliminarea Braziliei de către Norvegia.
FIFA l-a desemnat pe slovenul Slavko Vinčić la centru. El este arbitru FIFA din 2010 și a condus, între altele, finala Europa League din 2022 (Eintracht Frankfurt – Rangers) și finala Ligii Campionilor din 2024, câștigată de Real Madrid în fața Borussiei Dortmund.
Recomandate
Patru vedete sunt despărțite de două goluri în cursa pentru „ Gheata de Aur ” , un scenariu rar care poate influența direct strategiile echipelor în fazele eliminatorii, unde fiecare minut jucat și fiecare pasă decisivă devin criterii de departajare, potrivit Antena 3 . La Cupa Mondială 2026 , Lionel Messi conduce clasamentul marcatorilor cu opt goluri, urmat de Kylian Mbappé și Erling Haaland, fiecare cu câte șapte, în timp ce Harry Kane are șase. În contextul în care „Gheata de Aur” se decide în primul rând la numărul de goluri, apoi la pase decisive și, la nevoie, la minutele jucate, diferențele mici dintre cei patru cresc miza fiecărei faze decisive. Un element care face această ediție atipică este apropierea de pragul de 10 goluri, o performanță rară în istoria competiției. Materialul notează că doar opt jucători reușiseră anterior să marcheze opt sau mai multe goluri la o singură Cupă Mondială, iar Messi s-a alăturat acestei liste în 2026, în timp ce ceilalți trei sunt aproape de aceeași bornă. Cum se poate decide trofeul: goluri, pase decisive, minute Regulile de departajare pot schimba calculele echipelor și ale jucătorilor: premiul merge la jucătorul cu cele mai multe goluri; dacă există egalitate, contează numărul de pase decisive; dacă egalitatea persistă, câștigă jucătorul cu cele mai puține minute jucate. În acest moment, Mbappé are două pase decisive, Messi și Kane au câte una, iar Haaland este prezentat drept lider la eficiență, dar fără avantajul paselor decisive într-un posibil scenariu de egalitate. Profilurile celor patru: eficiență vs. volum vs. minute Antena 3 trece în revistă indicatori care pot conta în final: Kylian Mbappé (Franța): 7 goluri, 2 pase decisive, 441 de minute jucate; 26 de șuturi, 17 pe poartă, rată de transformare 26,9%. Erling Haaland (Norvegia): 7 goluri, 360 de minute jucate; rată de transformare 38,9% (cea mai mare dintre cei patru), 18 șuturi, 12 pe poartă; xG 4,3 (xG = „goluri așteptate”, un indicator statistic al calității ocaziilor). Lionel Messi (Argentina): 8 goluri, 410 minute jucate; 29 de șuturi, 17 pe poartă, rată de transformare 27,6%; xG 5,02. Harry Kane (Anglia): 6 goluri, 1 pasă decisivă, 443 de minute jucate; 19 șuturi, 10 pe poartă, rată de transformare 31,6%; două penalty-uri transformate; xG 3,4. În spatele lor există urmăritori cu câte patru goluri (Ousmane Dembélé, Mikel Oyarzabal și Jude Bellingham), însă materialul apreciază că este puțin probabil să recupereze diferența față de lideri. În termeni practici, cursa rămâne deschisă nu doar prin numărul de goluri, ci și prin criteriile secundare: pasele decisive și minutele jucate pot deveni decisive dacă diferențele se strâng în meciurile următoare. [...]
Recordul lui Cristiano Ronaldo la Cupa Mondială întărește valoarea comercială a competiției și a brandului Portugaliei , într-un turneu în care starurile rămân principalul motor de audiență și monetizare, potrivit Mediafax . Ronaldo a devenit marți primul jucător care înscrie la șase ediții diferite ale Cupei Mondiale, după ce a marcat în minutul 6 al meciului Portugalia – Uzbekistan, conform AP, citată de publicație. Portughezul, în vârstă de 41 de ani, a finalizat cu piciorul drept după o centrare venită de la João Cancelo, apoi a sărbătorit alături de colegi, lângă banca de rezerve. Dincolo de recordul sportiv, performanța are relevanță economică prin faptul că menține în prim-plan una dintre cele mai puternice „mărci” individuale din fotbal, într-un context în care atenția publicului se traduce în audiențe, expunere pentru sponsori și interes comercial pentru competiție și echipele implicate. Context: presiune după debutul Portugaliei Înaintea partidei cu Uzbekistan, Ronaldo fusese criticat pentru evoluția din primul meci al Portugaliei la turneu, cu Congo, în care nu a reușit să iasă în evidență, mai notează sursa. Rivalitatea cu Messi: aceeași longevitate, recorduri diferite Mediafax amintește că Ronaldo și Lionel Messi sunt singurii jucători care au participat la șase turnee de Cupă Mondială. Diferența este că Messi nu a marcat la una dintre ediții, cea din 2010 (Africa de Sud). Totodată, Messi a devenit luni cel mai bun marcator din istorie la Cupa Mondială: la turneul din SUA, Canada și Mexic a înscris cinci goluri și a ajuns la 18 reușite, după un hat-trick în meciul de deschidere al Argentinei cu Algeria și încă două goluri împotriva Austriei. Ronaldo are 9 goluri, conform aceleiași surse. [...]
Garda de Mediu a dat amenzi de 795.000 de lei și a oprit trei activități după valul de sesizări privind mirosul din București, iar concluzia controlului indică drept surse „cele mai probabile” depozitul de deșeuri de la Vidra și stația de epurare Glina , potrivit G4Media , care citează anunțul făcut de ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu. Ministra a precizat că, în urma miilor de sesizări, au fost verificați 55 de operatori economici. În urma controalelor, pe lângă amenzile totale de 795.000 de lei, autoritățile au dispus sistarea a trei activități ale unor operatori care ar fi încălcat legea și au depus o sesizare penală. Ce urmează pentru Vidra și Glina: măsuri de conformare și verificări recurente Pentru depozitul de deșeuri de la Vidra și stația de epurare de la Glina au fost identificate 22 de măsuri de conformare, care vor fi verificate recurent, potrivit aceleiași informări publice. Separat, Garda Națională de Mediu și-a asumat „o măsurătoare obiectivă” a capacității de ocupare a depozitului de la Vidra, date pe care, potrivit ministrei, „milioane de bucureșteni și ilfoveni le așteaptă”. Dispută tehnică: Apa Nova contestă raportul pentru stația Glina Într-un răspuns transmis publicației, Apa Nova București contestă constatările din raportul Gărzii Naționale de Mediu referitoare la Stația de Epurare a Apelor Uzate Glina, pe care le consideră „nefundamentate din punct de vedere tehnic”, precum și sancțiunile aplicate. Compania susține că stația este operată conform cerințelor legislative și bunelor practici industriale și afirmă că „majoritatea concluziilor” se bazează pe observații punctuale și percepții personale ale echipei de control, fără măsurători sau analize care să demonstreze o legătură de cauzalitate între funcționarea stației și episodul de disconfort olfactiv din 17–18 august. În sprijinul acestei poziții, Apa Nova invocă și o mențiune din raportul GNM potrivit căreia disconfortul olfactiv nu are un standard tehnic echivalent în legislația în vigoare, iar constatarea rămâne în mare măsură dependentă de percepția subiectivă. În clarificările transmise, compania arată, între altele, că ușile halei de deshidratare ar fi fost deschise temporar doar pentru extragerea containerelor de nămol, iar observația comisarilor ar fi fost făcută în timpul controlului din 19–21 august, după episodul reclamat din 17–18 august. [...]
Un articol din presa britanică pune Harghita pe harta turismului „value for money”, cu potențial de a aduce mai mulți străini într-o zonă unde 85% dintre vizitatori sunt români , potrivit G4Media , care citează un material The Guardian preluat de Mediafax. Jurnalistul britanic Graeme Green descrie un circuit de 12 zile prin județul Harghita, făcut împreună cu familia, și recomandă regiunea ca alternativă mai puțin aglomerată la destinații consacrate din Europa, invocând peisajele din Carpații Orientali, fauna sălbatică și satele tradiționale. În text apare și observația unui localnic din Munții Gurghiului: „Sunt locuri aici pe care nimeni nu le cunoaște”. Prețurile, argumentul central pentru turiștii străini Unul dintre motivele care ar putea conta în atragerea vizitatorilor din afara României este costul, The Guardian susținând că o vacanță în Harghita ar fi „mult mai ieftină” decât în Dolomiți sau în Alpii francezi și elvețieni. În exemplificările din articol, jurnalistul indică: cazare între 43 și 87 de lire sterline pe noapte (aprox. 251–509 lei); observarea urșilor în zone speciale de la 25–35 de lire sterline/persoană (aprox. 146–205 lei); o oră de caiac pe lacul Zetea la circa 6,50 lire sterline (aprox. 38 lei). Ce include traseul: natură, faună și atracții cunoscute Relatarea pune accent pe întâlnirile cu fauna sălbatică, inclusiv observarea urșilor, și menționează că Harghita ar avea una dintre cele mai mari densități de urși din Europa, potrivit unei surse citate de The Guardian. Circuitul descris include repere precum Lacul Sfânta Ana (prezentat ca singurul lac vulcanic din România), turbăria Mohoș, zona Lacul Roșu – Cheile Bicazului, un popas la Castelul Lázár și urcarea pe Harghita Mădăraș (1.801 metri), unde vremea nefavorabilă a limitat vizibilitatea. De ce contează: o destinație „sub radar” cu spațiu de creștere Potrivit articolului citat, 85% dintre vizitatorii regiunii sunt români, ceea ce sugerează o prezență internațională încă redusă. În acest context, expunerea într-o publicație precum The Guardian poate funcționa ca un impuls de vizibilitate pentru turismul local, mai ales pe segmentul de călătorii orientate spre costuri mai mici și destinații mai puțin aglomerate. Materialul încearcă și o repoziționare de imagine: de la „Transilvania” asociată frecvent cu vampiri și castele, către o zonă de natură, trasee și comunități rurale cu ritm mai lent. [...]
Academia Română cere politici economice pe termen lung, cu accent pe educație și cercetare , avertizând că măsurile „izolate” și schimbările dictate de ciclurile electorale nu pot susține redresarea țării, potrivit Agrointel . Mesajul a fost transmis de academicianul Nicolae Zamfir , vicepreședinte al Academiei Române, în prima zi a Forumului de la Neptun (11–12 august), organizat la inițiativa Camerei de Comerț și Industrie a României. În intervenția sa, Zamfir a descris România ca aflându-se într-un „moment de răscruce”: după trei decenii de dezvoltare economică și integrare euroatlantică, persistă probleme structurale care frânează evoluția, de la polarizare socială și declin demografic până la investiții reduse în educație și cercetare și neîncredere în instituțiile publice. „Redresarea României nu poate fi rezultatul unor măsuri izolate sau al unor cicluri electorale. Presupune un proiect național construit pe continuitate, competență și consens.” Diagnosticul: dezvoltare accelerată, dar cu blocaje structurale Vicepreședintele Academiei Române a susținut că bilanțul ultimelor decenii este „contradictoriu”: economia s-a întărit, România s-a integrat în UE și NATO, iar infrastructura de cercetare și mediul universitar s-au consolidat, însă o serie de vulnerabilități rămân dominante. Printre problemele enumerate se află polarizarea socială, emigrația (inclusiv în rândul intelectualității), disparitățile regionale, infrastructura de bază insuficientă, performanțele inegale ale sistemului educațional, investițiile reduse în cercetare și educație și nivelul scăzut de încredere în instituțiile publice. Priorități cu impact economic: educație, cercetare și administrație mai eficientă Zamfir a indicat investiția în educație și cercetare drept prima direcție, argumentând că progresul depinde de oameni bine pregătiți, profesori respectați, cercetare competitivă și inovare. În același timp, a cerut finanțare „adecvată și predictibilă” pentru cercetare și alocarea resurselor pe baza evaluării performanței, plus o integrare mai puternică în rețele europene și internaționale. O a doua direcție este modernizarea administrației publice, prin simplificarea procedurilor, digitalizarea serviciilor, reducerea birocrației și profesionalizarea managementului public, măsuri care, în opinia sa, ar putea produce efecte într-un interval relativ scurt și ar îmbunătăți relația stat–cetățean. Agricultura performantă și transferul din cercetare în economie În lista domeniilor cu potențial, Zamfir a inclus explicit „agricultura performantă”, alături de tehnologia informației, inginerie, energie și medicină. O problemă majoră, în viziunea sa, este că rezultatele cercetării sunt transformate insuficient în rezultate economice concrete. „Transformarea rezultatelor cercetării în tehnologie și în servicii cu valoare adăugată trebuie să devină o prioritate.” Capitalul uman și coeziunea socială, condiții pentru competitivitate Vicepreședintele Academiei Române a vorbit și despre nevoia de a păstra oamenii valoroși în țară, prin perspective profesionale și sociale atractive, dar și despre dezvoltarea unor programe de colaborare cu specialiștii români din diaspora. În paralel, a indicat continuarea investițiilor în infrastructură, sănătate, securitate energetică și protecția mediului ca elemente necesare pentru calitatea vieții și competitivitate pe termen lung. Pe fondul polarizării, Zamfir a pledat pentru refacerea dialogului și a încrederii, susținând că o societate divizată își consumă energia în „conflicte sterile”, în timp ce una unită își poate concentra resursele pe proiecte de viitor. În acest cadru, a spus că Academia Română poate contribui prin expertiză interdisciplinară, evaluări independente și promovarea culturii meritului și adevărului. În final, Zamfir a afirmat că România are resursele pentru a deveni una dintre societățile performante ale Europei, dar condiția este transformarea avantajelor în politici publice coerente și stabile, orientate pe termen lung. [...]
O anchetă a Congresului SUA pune FIFA sub presiune să explice relația cu Donald Trump , într-un moment în care organizația are interese majore legate de viitoare competiții găzduite de Statele Unite, potrivit Mediafax . Jamie Raskin, principalul democrat din comisia judiciară a Camerei Reprezentanților, i-a trimis o scrisoare președintelui FIFA, Gianni Infantino , cerând documente și comunicări care ar detalia legături între FIFA și Trump, inclusiv privind „cadouri, plăți sau beneficii” acordate lui Trump și asociaților săi. În solicitare intră și jurnalele de vizitatori pentru spațiul de birouri al FIFA din Turnul Trump , achiziționat anul trecut, potrivit The Guardian, citat de Mediafax. Comisia a cerut și participarea lui Infantino la un interviu, cu termen-limită 9 august pentru furnizarea documentelor și programarea discuției. Totuși, Raskin nu îl poate obliga pe Infantino să se prezinte, în condițiile în care democrații nu dețin majoritatea în Cameră, decât dacă obține sprijinul republicanilor. Contextul: Cupa Mondială și episoadele care au amplificat suspiciunile Relația dintre Infantino și Trump a fost intens analizată înaintea Cupei Mondiale din această vară. Mediafax notează câteva episoade invocate în acest context: la tragerea la sorți a Cupei Mondiale, organizată în decembrie la Washington, Trump a primit un „premiu FIFA pentru pace” nou creat; FIFA și-a deschis un birou în Turnul Trump din Manhattan în iulie anul trecut; în timpul Cupei Mondiale, Trump l-ar fi sunat pe Infantino pentru a face presiuni în vederea revizuirii suspendării atacantului american Folarin Balogun; FIFA a anulat suspendarea, iar episodul a generat reacții negative din partea altor echipe și asociații. Trump i s-a alăturat lui Infantino și la ceremonia de premiere a trofeului, după finala în care Spania a învins Argentina, cei doi fiind huiduiți de public când au intrat pe teren, potrivit relatării preluate de Mediafax. De ce contează: relația FIFA–SUA rămâne strategică Interacțiunile FIFA cu autoritățile americane nu s-ar opri aici. Mediafax arată că SUA sunt așteptate să fie gazda principală a Cupei Mondiale feminine din 2031, iar succesul turneului din acest an a alimentat speculații că SUA ar putea găzdui și Cupa Mondială masculină din 2038. Pe acest fundal, Infantino a reacționat public la critici printr-un mesaj pe Instagram, în care i-a acuzat pe contestatari că „răspândesc ură” și promovează o „narațiune falsă”, lăudând Cupa Mondială ca fiind un succes, potrivit Mediafax. [...]
