Știri
Știri din categoria România
Finala Spania–Argentina mută atenția pe organizare și capacitatea de peste 80.000 de locuri a arenei din New Jersey, într-un meci programat duminică, de la ora 22:00 (ora României), potrivit Mediafax. Partida se joacă pe New York New Jersey Stadium și este al 104-lea meci al competiției.
Spania intră în finală ca campioană a Europei și poate obține al doilea titlu mondial din istorie. Argentina, campioana mondială en titre, joacă pentru apărarea trofeului și un posibil al patrulea triumf.
Spania a ajuns în ultimul act cu o defensivă care, pe durata turneului, a primit un singur gol. Echipa antrenată de Luis de la Fuente a terminat grupa pe primul loc, după:
În fazele eliminatorii, Spania a trecut de Austria (3–0), apoi a câștigat la limită cu Portugalia în optimi (1–0) și cu Belgia în sferturi (2–1), ambele meciuri fiind decise pe final de golurile lui Mikel Merino. În semifinale, a învins Franța cu 2–0.
Argentina a avut un drum mai dificil spre a doua finală consecutivă. În grupe, a câștigat cu Algeria (3–0), Austria (2–0) și Iordania (3–1), iar Lionel Messi a marcat 6 goluri în cele trei partide.
În eliminatorii, sud-americanii au trecut de Capul Verde cu 3–2 după 120 de minute, apoi au întors cu Egiptul de la 0–2 în ultimele minute pentru 3–2. În sferturi, au învins Elveția cu 3–1 după prelungiri. În semifinale, Argentina a revenit cu Anglia, marcând în minutele 85 (Enzo Fernandez) și 90+2 (Lautaro Martinez), pentru a ajunge la a șaptea finală din istoria naționalei.
Finala este găzduită de New York New Jersey Stadium, o arenă inaugurată în 2010, cu o capacitate de peste 80.000 de locuri. Stadionul a mai găzduit finala Campionatului Mondial al Cluburilor dintre Chelsea și PSG și, la această ediție, a fost deja scena a șapte partide, inclusiv victoria Franței cu 3–0 în fața Suediei și eliminarea Braziliei de către Norvegia.
FIFA l-a desemnat pe slovenul Slavko Vinčić la centru. El este arbitru FIFA din 2010 și a condus, între altele, finala Europa League din 2022 (Eintracht Frankfurt – Rangers) și finala Ligii Campionilor din 2024, câștigată de Real Madrid în fața Borussiei Dortmund.
Recomandate
Patru vedete sunt despărțite de două goluri în cursa pentru „ Gheata de Aur ” , un scenariu rar care poate influența direct strategiile echipelor în fazele eliminatorii, unde fiecare minut jucat și fiecare pasă decisivă devin criterii de departajare, potrivit Antena 3 . La Cupa Mondială 2026 , Lionel Messi conduce clasamentul marcatorilor cu opt goluri, urmat de Kylian Mbappé și Erling Haaland, fiecare cu câte șapte, în timp ce Harry Kane are șase. În contextul în care „Gheata de Aur” se decide în primul rând la numărul de goluri, apoi la pase decisive și, la nevoie, la minutele jucate, diferențele mici dintre cei patru cresc miza fiecărei faze decisive. Un element care face această ediție atipică este apropierea de pragul de 10 goluri, o performanță rară în istoria competiției. Materialul notează că doar opt jucători reușiseră anterior să marcheze opt sau mai multe goluri la o singură Cupă Mondială, iar Messi s-a alăturat acestei liste în 2026, în timp ce ceilalți trei sunt aproape de aceeași bornă. Cum se poate decide trofeul: goluri, pase decisive, minute Regulile de departajare pot schimba calculele echipelor și ale jucătorilor: premiul merge la jucătorul cu cele mai multe goluri; dacă există egalitate, contează numărul de pase decisive; dacă egalitatea persistă, câștigă jucătorul cu cele mai puține minute jucate. În acest moment, Mbappé are două pase decisive, Messi și Kane au câte una, iar Haaland este prezentat drept lider la eficiență, dar fără avantajul paselor decisive într-un posibil scenariu de egalitate. Profilurile celor patru: eficiență vs. volum vs. minute Antena 3 trece în revistă indicatori care pot conta în final: Kylian Mbappé (Franța): 7 goluri, 2 pase decisive, 441 de minute jucate; 26 de șuturi, 17 pe poartă, rată de transformare 26,9%. Erling Haaland (Norvegia): 7 goluri, 360 de minute jucate; rată de transformare 38,9% (cea mai mare dintre cei patru), 18 șuturi, 12 pe poartă; xG 4,3 (xG = „goluri așteptate”, un indicator statistic al calității ocaziilor). Lionel Messi (Argentina): 8 goluri, 410 minute jucate; 29 de șuturi, 17 pe poartă, rată de transformare 27,6%; xG 5,02. Harry Kane (Anglia): 6 goluri, 1 pasă decisivă, 443 de minute jucate; 19 șuturi, 10 pe poartă, rată de transformare 31,6%; două penalty-uri transformate; xG 3,4. În spatele lor există urmăritori cu câte patru goluri (Ousmane Dembélé, Mikel Oyarzabal și Jude Bellingham), însă materialul apreciază că este puțin probabil să recupereze diferența față de lideri. În termeni practici, cursa rămâne deschisă nu doar prin numărul de goluri, ci și prin criteriile secundare: pasele decisive și minutele jucate pot deveni decisive dacă diferențele se strâng în meciurile următoare. [...]
Inter a luat primele puncte în Liga Campionilor , deși a jucat în zece , iar victoria de 1-0 cu Șahtior Donețk poate funcționa ca „reset” de încredere pentru un lot afectat de rezultate slabe și accidentări, potrivit Mediafax . Meciul s-a decis miercuri seară, 21 octombrie, prin golul lui Carlos Augusto, marcat în ultimul sfert de oră. Inter obține astfel prima victorie în actuala ediție a competiției, după o serie de rezultate nefavorabile care, conform lui Cristian Chivu , au afectat moralul echipei. Un succes „de suferință”, cu efect direct asupra moralului Chivu a spus că Inter a început bine, dar apoi a devenit mai precaută, pe fondul presiunii acumulate după înfrângeri. Tehnicianul a evidențiat schimbările făcute înainte de minutul 60, care au adus energie suplimentară. „Când am rămas în zece oameni, am reușit să adăugăm acel ceva care ne-a lipsit mereu. Am demonstrat că știm și să suferim. Ne-am suflecat mânecile.” Antrenorul a susținut că o victorie obținută în condiții dificile poate ridica semnificativ încrederea jucătorilor. Eliminarea lui Bastoni și gestionarea disciplinei Un moment-cheie a fost eliminarea lui Alessandro Bastoni, după două cartonașe galbene. Chivu a admis că fundașul a reacționat greșit, chiar dacă a fost provocat. „A fost provocat, dar apoi a făcut o imprudență.” Potrivit lui Chivu, Bastoni era deja tensionat încă de la primul avertisment, într-un context în care Alisson nu ar fi trimis mingea în afara terenului într-o fază. Mesajul antrenorului a fost că echipa trebuie să-și păstreze calmul, inclusiv când adversarii încearcă să provoace. Probleme de lot și explicația pentru alegerile defensive Chivu a explicat că accidentările i-au redus opțiunile în defensivă: Inter ar avea doar trei fundași centrali disponibili, plus Carlos Augusto, folosit pentru mobilitate și pentru a limita contraatacurile. Tot din rațiuni operaționale, a mizat pe Spence pentru viteză și acoperirea flancurilor, iar Bisseck a fost menajat după trei meciuri consecutive. Antrenorul l-a remarcat și pe portarul Martinez, creditat cu două intervenții importante. Ce urmează: aceeași atitudine, fără „costul” inferiorității numerice Chivu a spus că vrea ca echipa să păstreze determinarea arătată cu Șahtior, dar fără să mai ajungă să joace în zece oameni. În viziunea lui, nu toate meciurile se câștigă spectaculos, iar echipele mari trebuie să fie pregătite și pentru partide în care organizarea și efortul fac diferența. [...]
Rusia acuză Bruxelles-ul de presiuni asupra Ungariei pentru a renunța la proiectul nuclear cu Rosatom Potrivit Mediafax , Mediafax relatează că Rusia acuză Bruxelles-ul de presiuni asupra Ungariei pentru a renunța la colaborarea cu Rosatom, compania rusă de stat, în extinderea centralei nucleare Paks. Proiectul, evaluat la 12,5 miliarde de euro, este esențial pentru sectorul energetic ungar. Potrivit serviciului de informații externe al Rusiei (SVR), președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar fi implicată în încercarea de a înlocui Rosatom cu un furnizor occidental, însă nu au fost prezentate dovezi concrete în sprijinul acestei afirmații. Impactul asupra relațiilor economice și energetice Extinderea centralei nucleare Paks, care include construirea a două reactoare noi, este un simbol al relațiilor economice strânse dintre Budapesta și Moscova. În 2014, contractul a fost atribuit Rosatom fără licitație publică, fiind finanțat în mare parte printr-un împrumut rusesc de până la 10 miliarde de euro. Cu toate acestea, proiectul a întâmpinat întârzieri și dificultăți juridice, iar în septembrie 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a anulat decizia care aproba ajutorul financiar acordat de Ungaria, invocând lipsa unei licitații publice. Schimbări politice și reevaluarea proiectului După venirea la putere a noului guvern ungar condus de Péter Magyar , acesta a anunțat intenția de a reevaluea condițiile financiare și contractuale ale proiectului, fără a renunța la energia nucleară. Oficialii ungari au solicitat verificarea costurilor și a condițiilor de implementare, exprimând îngrijorări privind valoarea investiției. Consecințe posibile și presiuni externe Rusia avertizează că renunțarea la colaborarea cu Rosatom ar putea priva Ungaria de o sursă importantă de energie, punând în pericol securitatea energetică a țării. Moscova susține că firmele europene nu pot oferi condiții la fel de avantajoase ca Rosatom, iar înlocuirea acesteia ar putea afecta costurile și eficiența proiectului. Pe de altă parte, Bruxelles-ul este acuzat de jocuri de culise pentru a promova interesele companiilor occidentale, sugerându-se că Ursula von der Leyen ar avea interese personale similare celor din contractele cu Pfizer pentru vaccinurile COVID-19. [...]
La 59 de ani, Gică Popescu rămâne un reper al „exportului” de performanță al fotbalului românesc , prin trofeele câștigate la cluburi de top și prin rolurile de lider asumate în vestiar, potrivit Mediafax . Fostul internațional împlinește vineri, 9 octombrie 2026, vârsta de 59 de ani. Născut în 1967, la Calafat, Popescu – cunoscut ca „Baciul” – este prezentat drept unul dintre cei mai importanți fotbaliști din istoria României și membru al Generației de Aur , remarcat prin inteligență tactică, siguranță și capacitatea de a conduce echipele la care a evoluat. De la debutul în Liga 1 la statutul de căpitan la Barcelona Popescu a debutat în prima ligă a României la 9 iunie 1985, pentru Universitatea Craiova, la 17 ani. După o scurtă perioadă la Steaua București, a revenit la Craiova, iar apoi a făcut pasul spre fotbalul internațional. În 1990, după participarea la Campionatul Mondial din Italia, s-a transferat la PSV Eindhoven, unde a câștigat două titluri de campion. A urmat o experiență în Anglia, la Tottenham, iar apoi în Spania, la FC Barcelona, unde a ajuns să poarte banderola de căpitan și a câștigat Cupa Spaniei și Cupa Cupelor (1997). Trofee europene la Galatasaray și final de carieră Unul dintre vârfurile carierei a fost perioada de la Galatasaray Istanbul. În 2000, Popescu a câștigat Cupa UEFA după o finală cu Arsenal decisă la loviturile de departajare, în care românul a transformat penalty-ul decisiv. În același an, Galatasaray a cucerit și Supercupa Europei, după victoria împotriva lui Real Madrid. Spre finalul carierei, a mai evoluat pentru Lecce, Dinamo București și Hannover 96. Bilanț la națională și recunoaștere individuală La echipa națională, Gheorghe Popescu a strâns 115 selecții și 16 goluri. A participat la trei ediții ale Campionatului Mondial (1990, 1994, 1998) și la două turnee finale ale Campionatului European (1996, 2000), iar performanța emblematică a generației sale rămâne calificarea în sferturile Cupei Mondiale din 1994. La nivel individual, a fost desemnat de șase ori fotbalistul anului în România: 1989, 1990, 1991, 1992, 1995 și 1996. [...]
Garda de Mediu a dat amenzi de 795.000 de lei și a oprit trei activități după valul de sesizări privind mirosul din București, iar concluzia controlului indică drept surse „cele mai probabile” depozitul de deșeuri de la Vidra și stația de epurare Glina , potrivit G4Media , care citează anunțul făcut de ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu. Ministra a precizat că, în urma miilor de sesizări, au fost verificați 55 de operatori economici. În urma controalelor, pe lângă amenzile totale de 795.000 de lei, autoritățile au dispus sistarea a trei activități ale unor operatori care ar fi încălcat legea și au depus o sesizare penală. Ce urmează pentru Vidra și Glina: măsuri de conformare și verificări recurente Pentru depozitul de deșeuri de la Vidra și stația de epurare de la Glina au fost identificate 22 de măsuri de conformare, care vor fi verificate recurent, potrivit aceleiași informări publice. Separat, Garda Națională de Mediu și-a asumat „o măsurătoare obiectivă” a capacității de ocupare a depozitului de la Vidra, date pe care, potrivit ministrei, „milioane de bucureșteni și ilfoveni le așteaptă”. Dispută tehnică: Apa Nova contestă raportul pentru stația Glina Într-un răspuns transmis publicației, Apa Nova București contestă constatările din raportul Gărzii Naționale de Mediu referitoare la Stația de Epurare a Apelor Uzate Glina, pe care le consideră „nefundamentate din punct de vedere tehnic”, precum și sancțiunile aplicate. Compania susține că stația este operată conform cerințelor legislative și bunelor practici industriale și afirmă că „majoritatea concluziilor” se bazează pe observații punctuale și percepții personale ale echipei de control, fără măsurători sau analize care să demonstreze o legătură de cauzalitate între funcționarea stației și episodul de disconfort olfactiv din 17–18 august. În sprijinul acestei poziții, Apa Nova invocă și o mențiune din raportul GNM potrivit căreia disconfortul olfactiv nu are un standard tehnic echivalent în legislația în vigoare, iar constatarea rămâne în mare măsură dependentă de percepția subiectivă. În clarificările transmise, compania arată, între altele, că ușile halei de deshidratare ar fi fost deschise temporar doar pentru extragerea containerelor de nămol, iar observația comisarilor ar fi fost făcută în timpul controlului din 19–21 august, după episodul reclamat din 17–18 august. [...]
Un articol din presa britanică pune Harghita pe harta turismului „value for money”, cu potențial de a aduce mai mulți străini într-o zonă unde 85% dintre vizitatori sunt români , potrivit G4Media , care citează un material The Guardian preluat de Mediafax. Jurnalistul britanic Graeme Green descrie un circuit de 12 zile prin județul Harghita, făcut împreună cu familia, și recomandă regiunea ca alternativă mai puțin aglomerată la destinații consacrate din Europa, invocând peisajele din Carpații Orientali, fauna sălbatică și satele tradiționale. În text apare și observația unui localnic din Munții Gurghiului: „Sunt locuri aici pe care nimeni nu le cunoaște”. Prețurile, argumentul central pentru turiștii străini Unul dintre motivele care ar putea conta în atragerea vizitatorilor din afara României este costul, The Guardian susținând că o vacanță în Harghita ar fi „mult mai ieftină” decât în Dolomiți sau în Alpii francezi și elvețieni. În exemplificările din articol, jurnalistul indică: cazare între 43 și 87 de lire sterline pe noapte (aprox. 251–509 lei); observarea urșilor în zone speciale de la 25–35 de lire sterline/persoană (aprox. 146–205 lei); o oră de caiac pe lacul Zetea la circa 6,50 lire sterline (aprox. 38 lei). Ce include traseul: natură, faună și atracții cunoscute Relatarea pune accent pe întâlnirile cu fauna sălbatică, inclusiv observarea urșilor, și menționează că Harghita ar avea una dintre cele mai mari densități de urși din Europa, potrivit unei surse citate de The Guardian. Circuitul descris include repere precum Lacul Sfânta Ana (prezentat ca singurul lac vulcanic din România), turbăria Mohoș, zona Lacul Roșu – Cheile Bicazului, un popas la Castelul Lázár și urcarea pe Harghita Mădăraș (1.801 metri), unde vremea nefavorabilă a limitat vizibilitatea. De ce contează: o destinație „sub radar” cu spațiu de creștere Potrivit articolului citat, 85% dintre vizitatorii regiunii sunt români, ceea ce sugerează o prezență internațională încă redusă. În acest context, expunerea într-o publicație precum The Guardian poate funcționa ca un impuls de vizibilitate pentru turismul local, mai ales pe segmentul de călătorii orientate spre costuri mai mici și destinații mai puțin aglomerate. Materialul încearcă și o repoziționare de imagine: de la „Transilvania” asociată frecvent cu vampiri și castele, către o zonă de natură, trasee și comunități rurale cu ritm mai lent. [...]
