Știri
Știri din categoria Rezultate financiare
Profitul Pirelli Tyres România a coborât în 2025 la minimul ultimilor cinci ani, pe fondul unei scăderi puternice a rezultatului net, în ciuda creșterii afacerilor, potrivit Economica.
Pirelli Tyres România SRL a raportat un profit net de 80,2 milioane de lei în 2025, cu 34% mai mic decât în 2024. Nivelul este cel mai redus din ultimii cinci ani, conform datelor citate de Economica din Termene.ro.
Deși profitul s-a comprimat, afacerile companiei au urcat cu 7% în 2025, până la 4,76 miliarde de lei. Combinația dintre venituri mai mari și profit net mai mic indică o deteriorare a marjelor (diferența dintre venituri și costuri), fără ca materialul să detalieze cauzele.
Numărul mediu de angajați a scăzut de la 4.354 în 2024 la 4.092 în 2025, adică cu 262 de persoane. Potrivit Termene.ro, nivelul din 2025 este cel mai redus din ultimii patru ani.
Recomandate
Profitabilitatea Electrolux România s-a comprimat puternic în 2025 , în condițiile în care profitul net a scăzut cu 41,7%, deși veniturile au rămas aproape stabile, potrivit Ziarul Financiar , pe baza datelor publicate de Ministerul Finanțelor . Producătorul de electrocasnice Electrolux România, subsidiara locală a grupului suedez Electrolux, a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 1,054 mld. lei, în ușoară scădere, cu 0,9% față de 2024 (1,064 mld. lei), conform calculelor publicației. În același timp, profitul net a coborât la 13,1 mil. lei, de la 22,6 mil. lei în anul anterior, ceea ce indică o deteriorare a marjei de profit (raportul dintre profit și venituri) într-un an în care vânzările au rămas relativ constante. Semnal operațional: reducere de personal Pe partea de resurse umane, compania a avut în 2025 un număr mediu de 569 angajați, cu 41 mai puțini decât în 2024, potrivit datelor de pe mfinanțe.ro citate de Ziarul Financiar. Reducerea vine în contextul scăderii profitului, sugerând presiuni de eficientizare, chiar dacă articolul nu detaliază cauzele (costuri, mix de produse, investiții sau alți factori). Ce contează pentru piață Datele arată că Electrolux România a intrat în 2025 cu o dinamică modest negativă a veniturilor, dar cu o scădere mult mai abruptă a rezultatului net, ceea ce mută atenția de la volum la capacitatea companiei de a transforma vânzările în profit. În lipsa unor explicații suplimentare în material privind factorii care au dus la comprimarea profitului, rămâne de urmărit dacă această evoluție se prelungește și în 2026 sau dacă a fost un efect punctual. [...]
Scăderea profitului Gazprom Neft în T1 2026 indică o temperare a câștigurilor din petrol într-un grup Gazprom aflat sub presiune pe gaze , în condițiile în care exporturile către Europa rămân la minime istorice, potrivit Economica . În primele trei luni din 2026, veniturile Gazprom Neft au totalizat 858 de miliarde de ruble, iar profitul de bază ajustat s-a situat la 310 miliarde de ruble, a informat compania. Publicația notează că profitul Gazprom Neft a scăzut cu 3,5% în trimestrul I. După sancțiunile impuse Rusiei în urma războiului din Ucraina, Gazprom Neft a avut performanțe financiare mai bune decât divizia de gaze a Gazprom, pe fondul deteriorării accesului la piața europeană pentru gazele rusești. Context: Gazprom, între reculul din Europa și pivotarea spre China Grupul Gazprom anunțase luna trecută că profitul net a crescut cu 7% în 2025, la 1.300 de miliarde de ruble (17,3 miliarde de dolari, aprox. 79,6 miliarde de lei), pe fondul aprecierii rublei, care a avut un efect pozitiv asupra datoriei în valută. În același timp, profitul de bază (înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) a scăzut cu 6% anul trecut, la aproape 3.000 de miliarde de ruble. Potrivit calculelor Reuters, exporturile prin conducte ale Gazprom către Europa au scăzut cu 44% în 2025, la cel mai redus nivel de la mijlocul anilor ’1970. TurkStream este singura conductă prin care Gazprom mai exportă gaze rusești către Europa, după explozia Nord Stream în 2022. Separat, Gazprom a anunțat că veniturile din 2025 au scăzut cu 8,8%, la 9.770 de miliarde de ruble. Compania a reiterat că exporturile de gaze către China au crescut anul trecut cu aproape 25%, iar vânzările interne de gaze au urcat cu 8%. Investiții: buget mai mic în 2026 față de 2025 Gazprom intenționează să aloce pentru investiții 2.540 de miliarde de ruble (33,9 miliarde de dolari, aprox. 156,1 miliarde de lei) în acest an, față de 2.863 de miliarde de ruble (38,2 miliarde de dolari, aprox. 175,7 miliarde de lei) în 2025. [...]
Banca Transilvania mizează pe creștere peste piață în 2026, dar își întărește „plasa de siguranță” prin finanțare externă și capital , într-un context pe care îl descrie ca volatil și cu mai multe scenarii posibile, potrivit Banca Transilvania . Într-un interviu, Horia Ciorcilă , președintele Consiliului de Administrație, leagă decizia de a se împrumuta cu 1 miliard de euro (aprox. 5,0 miliarde lei) de două obiective: diversificarea surselor de finanțare și respectarea cerințelor europene MREL (cerințe privind capacitatea băncilor de a absorbi pierderi și de a fi recapitalizate în caz de criză). El precizează că nu a fost vorba de o nevoie de lichiditate, ci de „gestionarea proactivă și responsabilă” a creșterii. Rezultatele din T1 și baza de creștere Banca spune că a început anul cu „creșteri pe toate liniile de business”, iar la nivelul băncii a raportat un profit net de 950,2 milioane lei, cu 25,6% peste primul trimestru din 2025. La nivel de grup financiar, activele au ajuns la 227 miliarde lei, iar banca indică aproape 140.000 de clienți noi în primele luni ale anului. De ce contează împrumutul de 1 miliard de euro Ciorcilă afirmă că tranzacția a fost un record pentru BT și „cea mai mare emisiune de obligațiuni din Europa Centrală și de Est”, susținând că interesul investitorilor internaționali a reflectat încredere în soliditatea financiară a băncii și în economia României. Mesajul pentru piață este că BT vrea să își asigure din timp resursele și structura de capital necesare pentru a continua expansiunea, fără să fie forțată de condiții de lichiditate. Totodată, banca indică faptul că va mai apela la piețele externe „atunci când obligațiunile emise aduc valoare pe termen lung” pentru bancă și acționari. Capital, acționari și distribuția profitului BT nu urmărește o extindere „direcționată” a acționariatului pe criterii geografice, dar notează că structura actuală include investitori români și internaționali. Potrivit băncii, 80% din capital este românesc, iar în ultimul an peste 8.800 de persoane au investit în acțiunile TLV, comunitatea ajungând la peste 75.000 de acționari și investitori. În privința remunerării acționarilor, banca afirmă că în acest an va distribui aproximativ o treime din profitul pe 2025, de 1,4 miliarde lei, sub formă de dividende în numerar, iar restul va fi folosit pentru planurile de creștere și consolidarea capitalului. În plus, vor fi acordate acțiuni gratuite prin majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor. 2026: creștere, dar cu prudență și scenarii alternative Pentru 2026, Ciorcilă spune că planul rămâne „solid și ancorat în realitate”, cu accent pe prudență și pregătire pentru mai multe scenarii, pe fondul tensiunilor geopolitice și al riscurilor de inflație și energie. În același timp, el descrie creșterea ca o „provocare” la o cotă de piață de 23% și susține că „singura opțiune” este avansul peste media pieței, inclusiv prin consolidarea grupului (integrare pe verticală și orizontală, subsidiare care cresc peste media băncii). Pe zona de M&A, banca spune că se uită la oportunități atât de creștere organică, cât și prin achiziții, dar că va evita „erori strategice generate de un entuziasm exagerat”, menținând creșterea organică drept prioritate. Interviul integral este disponibil și în Ziarul Financiar , iar BT a publicat separat și detalii despre noua componență a Consiliului de Administrație pentru mandatul 2026–2030 . [...]
Comanda Google de peste 3 milioane de cipuri TPU la Intel pentru 2028 ar putea redesena lanțul de aprovizionare pentru AI și ar întări ambițiile Intel de a deveni o alternativă la TSMC, potrivit HotNews . Informația vine în contextul în care Alphabet raportează rezultate financiare solide: pentru anul fiscal 2025, compania a avut o marjă de profit de 37,92% și un profit net de 132,17 miliarde de dolari (aprox. 608 miliarde lei). În plus, analiștii citați de Yahoo Finance anticipează o creștere de 16,70% a acțiunilor. De ce contează comanda către Intel Pe 8 iunie 2026, Reuters a relatat, citând publicația The Information, că Google (parte a Alphabet) a plasat o comandă către Intel pentru fabricarea a peste 3.000.000 de unități de procesare tensor în 2028. Dacă se materializează, comanda ar consolida activitatea Intel de producție de cipuri „la comandă” (foundry), într-un moment în care compania încearcă să concureze cu TSMC, iar limitările de capacitate ale producătorului taiwanez îi împing pe unii proiectanți de cipuri pentru inteligență artificială să caute alternative. Analistul Gil Luria (D.A. Davidson) a comentat că Google și Nvidia ar fi motivate să susțină Intel, pe fondul eforturilor administrației de la Washington de a promova producția în SUA. Legătura cu creșterea Google Cloud și investițiile în AI Alphabet a raportat la finalul lunii aprilie venituri totale de 109,9 miliarde de dolari (aprox. 505 miliarde lei), în creștere cu 22% față de anul precedent. Segmentul Google Cloud a urcat cu 63%, până la 20 miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei), iar veniturile operaționale din cloud s-au triplat la 6,6 miliarde de dolari (aprox. 30 miliarde lei). În același timp, portofoliul de comenzi al unității aproape s-a dublat trimestru la trimestru, ajungând la 460 miliarde de dolari (aprox. 2.116 miliarde lei), un indicator al cererii viitoare, potrivit datelor prezentate în material. Ce sunt procesoarele Tensor (TPU) și unde sunt folosite Unitățile de Procesare Tensor (TPU) sunt cipuri specializate pentru accelerarea calculelor din inteligența artificială și învățarea automată, folosite în centrele de date pentru antrenarea modelelor lingvistice mari. HotNews notează că procesoarele Tensor sunt utilizate și în smartphone-urile Google Pixel. Reacția analiștilor După articolul Reuters, pe 9 iunie 2026, analistul John Blackledge (TD Cowen) a ridicat ținta de preț pentru Alphabet de la 450 la 475 de dolari (aprox. 2.070 lei), menținând recomandarea „Cumpără”. TD Cowen și-a majorat estimările pe termen lung pentru Google Cloud, pe baza unei analize privind capacitatea și veniturile din AI în cloud, și se așteaptă ca întreaga capacitate a centrelor de date Google să crească de peste zece ori între 2022 și 2031, cu marje din cloud în creștere constantă. Sursa secundară menționată în material: Yahoo Finance . [...]
Comtim a revenit pe profit record, în pofida pestei porcine și a volatilității prețurilor , după ce a raportat pentru anul trecut afaceri nete de 1,5 miliarde de lei și un câștig net de 260,2 milioane de lei, potrivit unei analize Economica pe baza datelor financiare ale companiei. Comtim România , parte a grupului chinez WH și cel mai mare producător de carne de porc din România, operează cu aproximativ trei milioane de capete în mai multe ferme. Rezultatele raportate sunt cele mai bune din ultimii 20 de ani, conform analizei. Pe partea de venituri, compania a ajuns la afaceri nete de 1,5 miliarde de lei, în creștere cu 6,5% față de anul anterior. Profitul net a urcat la 260,2 milioane de lei, de 2,3 ori mai mare decât cu un an în urmă. Pesta porcină și despăgubirile: impact operațional, dar fără a opri creșterea În același an, Comtim a continuat să fie afectată de pesta porcină africană (PPA) și de prețuri volatile. În piață, prețurile au variat între aproximativ 200 de euro pentru o carcasă de 100 de kilograme la producător și puțin peste 150 de euro, niveluri descrise ca fiind „oarecum în media ultimilor cinci ani”. Compania s-a confruntat cu PPA în două ferme, la Periam și Pădureni, ceea ce a dus la sacrificarea a aproximativ 51.500 de animale. Pentru acestea, Comtim a primit despăgubiri de 34,9 milioane de lei, reprezentând 49% din valoarea totală a despăgubirilor acordate de ANSVSA în 2025, potrivit aceluiași material. Contextul despăgubirilor este detaliat într-un articol anterior din Economica . Context: redresare după pierderile din 2020–2022 Analiza mai arată că, între 2020 și 2022, producătorul a traversat o perioadă dificilă, cu pierderi nete consecutive, care au ajuns până la 72,2 milioane de lei în 2020. Compania s-a redresat în 2024, când a raportat un profit net de 110,3 milioane de lei, înainte de saltul la nivelul record consemnat anul trecut. [...]
Wizz Air își păstrează poziția dominantă în România, dar marja de profit s-a prăbușit , după ce operatorul low-cost a încheiat anul financiar la final de martie 2026 cu venituri record, însă cu un profit net aproape de zero, pe fondul creșterii costurilor și al presiunilor pe prețul combustibilului, potrivit Economica . Compania a raportat venituri de 5,69 miliarde de euro (aprox. 28,5 miliarde lei), în creștere cu 8% față de anul financiar anterior. EBITDA a urcat ușor, la un nivel record de 1,318 miliarde de euro (aprox. 6,6 miliarde lei), însă profitul net a fost de doar 1,3 milioane de euro (aprox. 6,5 milioane lei), de la 213,9 milioane de euro în exercițiul precedent. Costurile au „mâncat” profitul, iar tarifele sunt sub presiune Scăderea profitului net este pusă pe seama creșterii costurilor operaționale și a presiunilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la kerosen. Profitul operațional a coborât la 139,7 milioane de euro (aprox. 698 milioane lei), de la 167,5 milioane de euro. Un semnal relevant pentru piața low-cost este evoluția veniturilor per ASK (RASK – venit pe loc-kilometru oferit, un indicator al randamentului comercial): acestea s-au stabilizat la 4,31 eurocenți, ușor sub nivelul din anul financiar anterior (4,33 eurocenți), ceea ce indică presiune pe tarife într-un context de cerere volatilă. În declarația citată de publicație, CEO-ul Wizz Air, József Váradi , leagă deteriorarea din a doua jumătate a anului fiscal de sezonalitate și de reorganizarea capacității, menționând și impactul costurilor cu combustibilul din martie, după izbucnirea conflictului „din regiunea Golfului”. „Am reușit să obținem o performanță pozitivă a profitului net pentru anul respectiv, în ciuda presiunilor anticipate asupra veniturilor și costurilor combustibililor din martie, cauzate de izbucnirea conflictului din regiunea Golfului.” România rămâne cea mai mare piață, cu aproape jumătate din cota totală Pentru piața locală, miza este dependența ridicată de operator: România este „cea mai mare piață” pentru Wizz Air, cu 207 rute operate la 31 martie 2026. Compania are o cotă de piață de 49% în România (față de 50% în anul financiar anterior) și 71% pe segmentul low-cost (față de 75% anterior). La nivel de trafic și utilizare a flotei, Wizz Air a raportat: 69,7 pasageri transportați, în creștere cu 10%; grad de ocupare al aeronavelor de 90,7%; creștere anuală a capacității estimată la 10–12%. Presiuni operaționale: avioane la sol și costuri în urcare Pe partea de costuri, compania indică majorări consistente în mai multe linii: costul cu echipajele: +16%, la 656 milioane de euro (aprox. 3,3 miliarde lei); întreținere, materiale și reparații: +40,1%, la 462,8 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei); cheltuieli operaționale totale: +8,9%, la 5,55 miliarde de euro (aprox. 27,8 miliarde lei); taxe de aeroport, handling și rute: +13%, la 1,52 miliarde de euro (aprox. 7,6 miliarde lei). Compania a plătit compensații către pasageri de 136,7 milioane de euro (aprox. 684 milioane lei), în scădere cu 17%. În plus, Wizz Air avea „peste 260 de aeronave”, iar aproape 75% din flotă era compusă din avioane „neo”. Totodată, 30 de avioane erau la sol din cauza problemelor la motoarele GTF (Geared Turbofan – tip de motor), același nivel ca la 30 iunie 2025. Până la final de martie 2027, compania estimează că va ajunge la 15–20 de avioane la sol. În acest context, rezultatele arată o combinație incomodă pentru o piață precum România, unde Wizz Air are o pondere foarte mare: compania crește și domină, dar profitabilitatea este vulnerabilă la costuri, combustibil și constrângeri operaționale. [...]
