Știri
Știri din categoria Rezultate financiare
Scăderea profitului Gazprom Neft în T1 2026 indică o temperare a câștigurilor din petrol într-un grup Gazprom aflat sub presiune pe gaze, în condițiile în care exporturile către Europa rămân la minime istorice, potrivit Economica.
În primele trei luni din 2026, veniturile Gazprom Neft au totalizat 858 de miliarde de ruble, iar profitul de bază ajustat s-a situat la 310 miliarde de ruble, a informat compania. Publicația notează că profitul Gazprom Neft a scăzut cu 3,5% în trimestrul I.
După sancțiunile impuse Rusiei în urma războiului din Ucraina, Gazprom Neft a avut performanțe financiare mai bune decât divizia de gaze a Gazprom, pe fondul deteriorării accesului la piața europeană pentru gazele rusești.
Grupul Gazprom anunțase luna trecută că profitul net a crescut cu 7% în 2025, la 1.300 de miliarde de ruble (17,3 miliarde de dolari, aprox. 79,6 miliarde de lei), pe fondul aprecierii rublei, care a avut un efect pozitiv asupra datoriei în valută. În același timp, profitul de bază (înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) a scăzut cu 6% anul trecut, la aproape 3.000 de miliarde de ruble.
Potrivit calculelor Reuters, exporturile prin conducte ale Gazprom către Europa au scăzut cu 44% în 2025, la cel mai redus nivel de la mijlocul anilor ’1970. TurkStream este singura conductă prin care Gazprom mai exportă gaze rusești către Europa, după explozia Nord Stream în 2022. Separat, Gazprom a anunțat că veniturile din 2025 au scăzut cu 8,8%, la 9.770 de miliarde de ruble.
Compania a reiterat că exporturile de gaze către China au crescut anul trecut cu aproape 25%, iar vânzările interne de gaze au urcat cu 8%.
Gazprom intenționează să aloce pentru investiții 2.540 de miliarde de ruble (33,9 miliarde de dolari, aprox. 156,1 miliarde de lei) în acest an, față de 2.863 de miliarde de ruble (38,2 miliarde de dolari, aprox. 175,7 miliarde de lei) în 2025.
Recomandate
Profitul Xiaomi a scăzut pentru al treilea trimestru la rând , pe fondul unei crize globale de memorie care a împins în sus costurile componentelor și a lovit direct vânzările de telefoane, potrivit The Next Web . Pentru un producător care operează masiv în segmentul accesibil, scumpirea memoriei (un element-cheie în costul unui smartphone) se traduce rapid în marje mai mici și presiune pe volume. În trimestrul al doilea, veniturile au scăzut cu 6,1% față de anul anterior, la 108,9 miliarde yuani (aprox. 76,2 miliarde lei). Profitul net ajustat a coborât cu circa 43%, la 6,22 miliarde yuani (aprox. 4,35 miliarde lei), sub așteptările medii de 6,6 miliarde yuani, conform datelor LSEG citate de Reuters prin analiza preluată de publicație. Marja brută totală a alunecat la 19,8%, iar compania a indicat drept cauze costurile mai mari ale componentelor și intensificarea competiției. Criza memoriei lovește exact unde Xiaomi e mai expusă Problema de fond, potrivit relatărilor Bloomberg și Reuters citate în material, este reorientarea unor furnizori majori precum Samsung și SK Hynix către cipuri mai avansate, folosite în centrele de date pentru sarcini de inteligență artificială. Această schimbare a redus oferta de memorie „convențională” și a împins prețurile în sus. Pentru Xiaomi, expunerea e amplificată de modelul său comercial: vinde pe aproape toată plaja de preț, inclusiv foarte mult la capătul inferior al pieței. Omdia a estimat că peste jumătate din unitățile livrate în trimestru au fost sub 200 de dolari (aprox. 920 lei), mix care face mai dificilă absorbția scumpirilor fără a afecta cererea. Efectele se văd în indicatorii operaționali ai diviziei de telefoane: venituri din smartphone-uri: -7,5%, la 42,1 miliarde yuani (aprox. 29,5 miliarde lei); marja brută la smartphone-uri: 8,5%, în scădere de la 11,5% cu un an înainte (Reuters); livrări: 31,2 milioane de telefoane, în scădere cu 26% (Omdia); cea mai abruptă scădere a livrărilor dintre primii cinci producători globali (Counterpoint). Semnale de stabilizare, dar costurile rămân ridicate Conducerea Xiaomi a transmis că vârful presiunii ar putea fi depășit: prețurile memoriei au rămas la niveluri „istoric ridicate” în trimestru, însă ritmul scumpirilor a început să încetinească și ar urma să continue să se tempereze în a doua jumătate a anului, potrivit declarațiilor președintelui William Lu . Totuși, piața rămâne atentă la cât de repede poate compania să-și recapete marjele într-un context în care costurile componentelor sunt încă mari, iar competiția pe smartphone-uri rămâne agresivă. Investitorii pariază pe diversificare: mașini electrice și AI Deși telefonul rămâne un pilon, Xiaomi își mută tot mai mult greutatea către inițiative noi. Segmentul de vehicule electrice, AI și alte proiecte a ajuns la aproximativ 23% din veniturile totale, de la 18,3% cu un an înainte (Reuters). Doar veniturile din vehicule electrice au urcat cu 15,9%, la 23,9 miliarde yuani (aprox. 16,7 miliarde lei). Această tranziție vine însă cu propriile riscuri: Bloomberg notează că extinderea în vehicule electrice apasă pe profitabilitate într-o piață aflată într-un război al prețurilor, iar investitorii sunt prudenți în privința unor modele hibride lansate sub nivelul de preț așteptat. Pe AI, mesajul companiei este de investiție pe termen lung, nu monetizare rapidă. Potrivit South China Morning Post, directorul financiar Alain Lam a spus pe call-ul cu investitorii: „Investiția noastră în AI este în prezent încă într-o fază de input la scară largă. Cu toate acestea, ca o corporație mare, Xiaomi nu se grăbește să urmărească monetizarea imediată.” Următorul test major este extinderea internațională a diviziei auto: Xiaomi intenționează să înceapă vânzările de vehicule electrice în afara Chinei anul viitor, în timp ce Reuters plasează împingerea în Europa în 2027. O astfel de mișcare poate deveni un motor de creștere, dar aduce și obstacole noi — de la tarife și reguli de siguranță mai stricte, până la un control de reglementare mai intens. [...]
Agroland își accelerează trecerea spre producție proprie, dar acceptă o presiune temporară pe marje , după ce în primul semestru din 2026 a raportat creștere de două cifre a veniturilor, în timp ce profitul net a scăzut ușor, potrivit Ziarul Financiar . Grupul antreprenorial Agroland (simbol bursier AG), activ în retail, agribusiness, producție alimentară și nutriție animală, a încheiat S1/2026 cu o cifră de afaceri consolidată de 259,8 mil. lei, în creștere cu 13% față de aceeași perioadă din 2025. Profitul net s-a redus cu 5%, la 11,4 mil. lei, conform raportului financiar semestrial. În același timp, profitul operațional a urcat cu 4%, la 20,2 mil. lei, iar activele s-au majorat cu 16%, până la 329,6 mil. lei, pe fondul investițiilor și al extinderii bazei de active. De ce scade profitul net, deși veniturile cresc CEO-ul și fondatorul Horia Cardoș leagă evoluția marjelor de schimbarea modelului de business, de la revânzare către producție internă, care implică investiții și costuri înainte de a se vedea integral în rezultate. „Agroland produce astăzi în propriile ferme şi fabrici o parte semnificativ mai mare din ceea ce vinde. Aceasta este direcţia pe care am ales-o deliberat şi care explică, în egală măsură, creşterea veniturilor, presiunea temporară asupra marjei operaţionale şi investiţia suplimentară în imobilizări corporale.” În aceeași logică, Cardoș susține că tranziția aduce control mai bun asupra costurilor, calității și distribuției, chiar dacă „costă înainte să producă”. Țintele pentru 2026 și ce indică semestrul I Compania menține bugetul aprobat de acționari pentru 2026, care prevede: cifră de afaceri: 402,3 mil. lei EBITDA: 38,6 mil. lei (indicator al profitului operațional înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) profit net: 12,2 mil. lei Rezultatele din S1 sunt descrise ca fiind în linie cu bugetul la nivel de venituri și EBITDA, iar ponderea ridicată a profitului net realizat în prima jumătate a anului este pusă pe seama sezonalității favorabile pentru retail și producția de ouă. Context bursier Agroland are o capitalizare de 145 mil. lei pe piața AeRO, după ce acțiunile au urcat cu 4% în ultimul an. Horia Cardoș deține 62,5% din capital. [...]
NVIDIA își expune mesajele către investitori pe 10 septembrie, într-un moment în care piața urmărește atent orice indiciu despre cererea din AI. Potrivit NVIDIA , compania va participa la conferința Goldman Sachs Communacopia + Technology Conference , unde va susține o prezentare dedicată comunității financiare. Prezentarea este programată pentru joi, 10 septembrie, la ora 8:50 a.m. PT, ceea ce corespunde orei 18:50 în România (ora București). Evenimentul este relevant pentru investitori deoarece astfel de apariții publice pot oferi actualizări despre priorități, ritmul de execuție și direcțiile de business, chiar și în absența unor rezultate trimestriale publicate în aceeași zi. Cum poate fi urmărită prezentarea Cei interesați pot asculta transmisia audio live a prezentărilor financiare ale companiei prin webcast pe site-ul de relații cu investitorii, la investor.nvidia.com . Reluările webcastului vor fi disponibile timp de 90 de zile după eveniment. Context minim despre companie NVIDIA (NASDAQ: NVDA) se descrie drept lider global în inteligență artificială și „accelerated computing” (calcul accelerat, adică utilizarea de procesoare specializate pentru a rula mai rapid sarcini intensive, precum AI). [...]
NVIDIA estimează venituri de 108 miliarde dolari în T3 și exclude China din prognoză , după un trimestru în care a raportat vânzări de 96,2 miliarde dolari (aprox. 442,5 miliarde lei) și o accelerare puternică a diviziei de centre de date, potrivit NVIDIA News . Compania a încheiat al doilea trimestru fiscal 2027 (perioada încheiată la 26 iulie 2026) cu venituri de 96,221 miliarde dolari, în creștere cu 18% față de trimestrul anterior și cu 106% față de aceeași perioadă a anului trecut. Marja brută a fost de 75,0% atât pe baza GAAP (standardele contabile americane), cât și non-GAAP (indicatori ajustați), iar câștigul pe acțiune diluat a fost de 2,46 dolari (GAAP) și 2,22 dolari (non-GAAP). „NVIDIA nu presupune niciun venit din compute pentru centre de date din China în prognoza sa”, arată compania în perspectiva pentru trimestrul al treilea fiscal 2027. Prognoza pentru T3: creștere a veniturilor, dar marje în scădere Pentru trimestrul al treilea fiscal 2027, NVIDIA anticipează: venituri de 108,0 miliarde dolari (aprox. 496,8 miliarde lei), cu o marjă de variație de ±2%; marjă brută GAAP și non-GAAP de 74,0% (±50 puncte de bază, adică ±0,5 puncte procentuale); cheltuieli operaționale de aproximativ 9,2 miliarde dolari (GAAP) și 9,0 miliarde dolari (non-GAAP). Excluderea explicită a veniturilor din China din prognoză este elementul cu impact direct pentru investitori, deoarece sugerează că ritmul de creștere estimat pentru trimestrul următor este construit pe cerere din alte piețe. Centrele de date rămân motorul: 89 miliarde dolari în trimestru Divizia Data Center a generat 89,0 miliarde dolari (aprox. 409,4 miliarde lei) în trimestru, în creștere cu 18% față de trimestrul anterior și cu 117% față de anul trecut. În același interval, Edge Computing a raportat venituri de 7,2 miliarde dolari (aprox. 33,1 miliarde lei), în creștere cu 13% trimestru la trimestru și cu 27% anual. În comentariul său, Jensen Huang , fondator și CEO, a legat evoluția de monetizarea infrastructurii de calcul pentru inteligență artificială și de extinderea ecosistemului de „laboratoare” și startup-uri AI, menționând că platforma Vera Rubin este „în producție completă”. Returnarea de capital: 26 miliarde dolari către acționari și dividend în octombrie În trimestru, NVIDIA a returnat aproximativ 26,0 miliarde dolari (aprox. 119,6 miliarde lei) acționarilor prin răscumpărări de acțiuni și dividende în numerar. La finalul trimestrului, compania mai avea aproximativ 99,0 miliarde dolari (aprox. 455,4 miliarde lei) disponibili în cadrul autorizației de răscumpărare. Următorul dividend trimestrial în numerar este de 0,25 dolari pe acțiune, cu plata la 1 octombrie 2026 pentru acționarii înregistrați la 10 septembrie 2026. [...]
Christian Tour a crescut profitabilitatea în S1 2026, deși a pierdut din volume , mizând pe produse mai scumpe și pe o mixare a vânzărilor către segmente cu valoare mai ridicată, potrivit Ziarul Financiar . Tur-operatorul listat în iunie la Bursa de Valori București (simbol TRIP) a raportat venituri totale de 184,7 mil. lei în primul semestru (+12,2%) și un profit net de 6,3 mil. lei (+15,3%). EBITDA (profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) a urcat cu 24,2%, la 9,8 mil. lei, iar marja EBITDA a ajuns la 5,3%, de la 4,8% în S1 2025, semn că îmbunătățirea rezultatului a venit mai ales din structură și preț, nu din creșterea numărului de clienți. Volume în scădere, venit mediu mai mare Compania arată că avansul nu a fost susținut de trafic: numărul de pasageri a scăzut cu 11,6%, la 173.937, iar numărul de rezervări s-a redus cu 17,4%, la 66.770. În schimb, venitul mediu per pasager a crescut cu 18,15%, la 505,33 euro (aprox. 2.654 lei). Un alt indicator urmărit de conducere, „vânzările la data rezervării” (indicator non-IFRS, adică în afara standardelor contabile internaționale), a urcat cu 7,7%, la 460,1 mil. lei. „Am înregistrat o cerere crescută pentru circuite, destinaţii exotice şi alte experienţe cu valoare mai ridicată şi, în mod deliberat, ne-am axat pe creşterea profitabilităţii în detrimentul volumelor în activităţile cu marje mai reduse.” Ce segmente au tras rezultatul Pe linii de business, dinamica a fost mixtă: Pachete : 331,5 mil. lei vânzări (+9,2%), circa 72% din total Grupuri și Experiențe : 72,8 mil. lei (+18%) Zboruri și Cazări : 50,3 mil. lei (-3,2%) Alte segmente : 5,5 mil. lei (-44%) Presiune pe costuri și efect de curs Costurile directe cu serviciile turistice au crescut cu 14,7%, la 149,8 mil. lei, mai repede decât veniturile, pe fondul inflației și al scumpirii furnizorilor. Rezultatul a fost sprijinit și de venituri financiare de 5,4 mil. lei, față de 3,4 mil. lei, în principal din diferențe de curs valutar. Bilanț întărit după IPO și ținte pentru 2026 După IPO-ul din mai, care a adus 110 mil. lei capital nou, compania avea la 30 iunie numerar de 182,6 mil. lei și nu avea credite bancare în sold. Poziția netă de numerar era de 143,7 mil. lei, față de o datorie netă de 38,7 mil. lei la finalul lui 2025. Datoriile contractuale erau de 265,6 mil. lei, sume încasate în avans care urmează să fie recunoscute ca venituri în semestrul al doilea. Pentru întregul an, conducerea vizează venituri de 843 mil. lei, EBITDA de 46,3 mil. lei și profit net de 33,2 mil. lei, dar raportul avertizează că performanța din S1 2026 „nu trebuie extrapolată direct” la întregul an, întrucât activitatea este concentrată în a doua jumătate. Pe bursă, acțiunile au scăzut luni cu 0,59%, la 1,672 lei, sub prețul de 1,895 lei din ofertă pentru investitorii instituționali; capitalizarea este de 361 mil. lei. Teleconferința pe rezultate este programată joi. [...]
Profiturile mari din 2025 s-au concentrat în energie, iar statul domină vârful clasamentului , cu trei companii controlate de Ministerul Energiei în Top 4, potrivit datelor ONRC obținute de Economedia . Ierarhia este făcută după profitul net declarat de persoanele juridice în situațiile financiare pe 2025, fără bănci, și include atât companii operaționale, cât și holdinguri (entități care pot raporta câștiguri mai ales din dividende și alte venituri financiare). Energia dă tonul în Top 10, cu Hidroelectrica pe primul loc Liderul clasamentului este Hidroelectrica, cu un profit net de 3,337 miliarde de lei în 2025, în scădere față de 4,071 miliarde de lei în anul precedent. Statul român, prin Ministerul Energiei, controlează 80% din companie. Publicația notează că Hidroelectrica este una dintre cele trei companii care generează aproximativ 57% din profitul companiilor publice din România, alături de Romgaz și Nuclearelectrica, conform unei analize recente. În 2026, Hidroelectrica a raportat un profit net mai mare cu 62% după primul semestru, până la 2,57 miliarde de lei, pe fondul creșterii producției de energie cu 17%, potrivit rezultatelor transmise Bursei de Valori București . Pe locul al doilea se află Romgaz, cu un profit de 3,138 miliarde de lei în 2025, ușor peste nivelul din 2024 (3,090 miliarde de lei). Statul român este acționar majoritar, cu 70% din acțiuni. Pentru 2026, compania a raportat o producție totală de hidrocarburi de 15,67 milioane barili echivalent petrol (bep) în primul semestru, în scădere cu 3,2% față de perioada similară, conform unui raport preliminar remis BVB. Locul al treilea este ocupat de OMV Petrom, cu un profit de 3,067 miliarde de lei în 2025, în scădere de la 4,143 miliarde de lei în 2024. Compania a fost și cea mai mare din România după cifra de afaceri în 2025 (30,828 miliarde de lei). În primul semestru din 2026, OMV Petrom a avut un profit net de 1,8 miliarde de lei, în scădere cu 14% față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul unui rezultat financiar mai slab și al plății taxei de solidaritate; în același timp, rezultatul operațional a crescut, iar investițiile au fost majorate. OMV deține 51,2% din acțiuni, iar statul român (prin Ministerul Energiei) 20,7%. Pe locul patru este Nuclearelectrica, cu un profit net de 2,398 miliarde de lei în 2025, peste nivelul din 2024 (1,708 miliarde de lei). Statul, prin Ministerul Energiei, controlează 82% din companie. În primele șase luni din 2026, Nuclearelectrica a obținut un profit net de 1,184 miliarde de lei, în creștere cu 36,6% an la an, potrivit raportului financiar publicat la BVB. Totuși, producția a fost afectată de opriri: Unitatea 2 de la Cernavodă a fost oprită controlat în 13 august, din cauza nivelului scăzut al Dunării, după ce Unitatea 1 fusese oprită la finalul lunii iulie. Holdingurile urcă în top, iar frații Pavăl au două poziții în Top 10 Între companiile din energie apare Pavăl Holding, pe locul cinci, cu un profit de 2,351 miliarde de lei în 2025, în creștere de la 1,650 miliarde de lei. Economedia precizează că holdingul figurează fără cifră de afaceri, dar cu venituri de 2,665 miliarde de lei în 2025 (conform Termene.ro). Pavăl Holding este vehiculul de investiții al fraților Adrian și Dragoș Pavăl, cu participații în mai multe domenii, inclusiv retail de bricolaj, imobiliare și energie. Publicația menționează și achiziția operațiunilor Carrefour din România pentru 977 milioane dolari (aprox. 4,4 miliarde de lei), tranzacție finalizată la 30 iunie 2026. Pe locul șase se află BSOG Holding Activity, cu un profit net de 1,74 miliarde de lei în 2025, față de 6,46 milioane de lei în anul precedent. Compania nu a raportat cifră de afaceri, iar veniturile au fost de 1,746 miliarde de lei. Este holdingul grupului Black Sea Oil & Gas și deține 89,99% din Black Sea Oil & Gas SA, dezvoltatorul Proiectului Dezvoltare Gaze Naturale Midia; controlul este exercitat printr-o structură care include CIEP Romania (Luxemburg), parte a fondului Carlyle International Energy Partners. A doua prezență a fraților Pavăl în Top 10 este Dedeman (locul șapte), cu un profit de 1,635 miliarde de lei în 2025, aproape la același nivel ca în 2024 (1,636 miliarde de lei). Este prima companie de retail din clasament. Retail, tutun și un caz aparte: Unifarm Pe locul opt se află JT Internațional România, cu un profit de 1,356 miliarde de lei în 2025, în creștere de la 1,087 miliarde de lei. Locul nouă revine Lidl Discount, cu un profit de 1,342 miliarde de lei, peste 1,220 miliarde de lei în 2024. Compania a anunțat că va reinvesti integral profitul din 2025 și are în plan pentru 2026 deschiderea a peste 40 de magazine, cu aproximativ 1.000 de angajați. Pe locul zece apare Unifarm, companie de stat din subordinea Ministerului Sănătății, cu un profit net de 1 miliard de lei în 2025, la o cifră de afaceri de 274,4 milioane de lei, după restructurarea obligațiilor bugetare. În 2024, Unifarm raportase o pierdere de 354.232.258 lei. Economedia arată că în aprilie 2025 Guvernul a aprobat conversia în acțiuni a unor obligații bugetare principale de 488,69 milioane de lei, măsură care a contribuit la redresarea poziției financiare. Context: cum arată clasamentul dacă sunt incluse și băncile Într-un clasament general Top 20 care include și băncile, apar șase instituții de credit: Banca Transilvania, BCR, Raiffeisen Bank, BRD, Unicredit și CEC Bank, potrivit datelor ONRC prezentate de Economedia. [...]
