Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul Ungariei anunță verificări ale subvențiilor externe, cu potențiale efecte directe asupra finanțărilor către organizații maghiare din România, într-un mesaj care vizează explicit rețelele de influență asociate vechiului regim Orbán și, implicit, lideri UDMR considerați apropiați de acesta, potrivit G4Media.
Avertismentul vine de la Zoltán Tarr, noul ministru pentru Relații Sociale și Cultură în guvernul Ungariei condus de Péter Magyar. El susține că dialogul „politicos” cu politicienii maghiari din afara granițelor nu oprește investigațiile privind „alocările de fonduri publice dincolo de granițe” și „abuzul de putere”, invocând existența unei „rețele” de persoane loiale vechiului regim care ar fi folosit bani publici pentru consolidarea propriei puteri.
„Faptul că vorbim politicos cu politicienii maghiari din străinătate nu înseamnă că nu vom investiga alocările de fonduri publice dincolo de granițe și cazurile de abuz de putere. Fiecare subvenție cheltuită în mod ilegal va avea consecințe.”
Tarr afirmă că, după alegeri, premierul Péter Magyar s-a întâlnit cu reprezentanți politici ai comunităților maghiare din afara Ungariei, iar ulterior guvernul a anunțat că va investiga utilizarea subvențiilor acordate comunităților în ultimii 10 ani, invocând „anomalii” și „nenumărate forme de influențare politică”.
În mesajul său, ministrul indică și o posibilă schimbare de abordare: nu doar controale administrative, ci și examinarea „responsabilității politice” legate de utilizarea fondurilor publice externe.
Ca argument pentru dezechilibrele din sistem, oficialul maghiar indică perioada de la începutul lui 2026, în lunile premergătoare lunii aprilie, când ar fi fost transferate 6 miliarde de forinți către academii de fotbal din țările vecine, pe baza unor cereri individuale, în timp ce organizațiile civice care au aplicat prin apeluri de proiecte ar fi primit „exact zero forinți”.
Tarr mai spune că cererile „de mică valoare” ale organizațiilor civice ar fi fost depuse încă din decembrie 2025, dar nu ar fi fost plătite până la schimbarea guvernului. În același timp, bugetul total pentru granturile destinate organizațiilor civice ar reprezenta „doar o cincime” din sumele alocate rapid pe baza cererilor individuale. Ministrul afirmă că guvernul a început plata fondurilor către organizațiile civice și verificarea cererilor individuale.
Conform transtelex.ro (citat de G4Media), ar fi fost deja demarată o anchetă la Fondul Bethlen Gábor, principala structură care intermediază alocarea fondurilor și care a gestionat cea mai mare parte a granturilor obținute de asociații și fundații maghiare din România. Tarr ar fi spus că urmează să fie schimbați o parte dintre angajații fondului.
În context, G4Media amintește că sistemul de finanțare a fost investigat de-a lungul timpului de presa de opoziție din Ungaria și că un raport anterior privind politica de ajutor a indicat cheltuieli de 826 de milioane de euro în 2020 pentru afaceri transfrontaliere, aproape 70% din sumă ajungând în Transilvania.
Miza imediată este una de control și condiționare a finanțărilor externe: dacă Budapesta trece la audituri și eventuale sancțiuni, fluxurile de bani către organizații și proiecte din România pot fi întârziate, revizuite sau reorientate, iar actorii locali care au beneficiat de aceste subvenții pot intra sub presiune politică și administrativă.
În plan politic intern, mesajul lui Tarr este prezentat ca un avertisment către lideri UDMR descriși ca loiali lui Viktor Orbán și ca beneficiari ai sprijinului financiar venit de la Budapesta prin asociații și fundații maghiare active în România.
Recomandate
Dragoș Pîslaru pune presiune pe negocierile pentru guvernare, susținând că un executiv minoritar PNL–USR–UDMR ar avea „legitimitate morală” și ar oferi continuitate pe PNRR și OECD , potrivit Mediafax . Mesajul vine în contextul discuțiilor despre formula viitorului guvern și despre cine va fi nominalizat premier. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a declarat, într-o intervenție la Digi24, că varianta PNL–USR–UDMR ar fi „mult mai legitimă” decât scenarii care includ PSD. Argumentul central invocat de Pîslaru este că PSD și-ar fi pierdut influența în negocieri și ar fi încercat alianțe cu AUR. „În primul rând este vorba de legitimitate morală. PSD a conspirat (...) Lideri ai Partidului Social-Democrat au mers în curtea AUR (...) pentru a cerși voturi. (...) cred că în acest moment PSD este un mare învins (...) procentele cumulate PNL-USR-UDMR sunt mult mai mari decât cu ce vine Partidul Social-Democrat.” Miza: stabilitatea guvernării și continuitatea proiectelor europene Dincolo de disputa politică, Pîslaru leagă formula de guvernare de capacitatea executivului de a duce la capăt proiecte considerate prioritare, menționând explicit PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și obiectivul de aderare la OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) . „(...) ceea ce garantează (...) continuitate (...) pe aceste lucruri clare legate de PNRR, OECD (...) un guvern cu puteri depline (...) ar fi cele mai mari șanse pentru România ca să putem să ne atingem obiective.” Linia roșie: o eventuală apropiere PSD–AUR Întrebat despre posibilitatea unei înțelegeri PSD–AUR, Pîslaru a spus că un astfel de scenariu ar schimba datele problemei, dar a insistat că PNL nu ar accepta o guvernare „susținută de AUR”. „Partidul Național Liberal nu vrea să aibă niciun lucru de împărțit cu AUR (...) nu cred că Partidul Național Liberal ar vota (...) orice fel de melange între PSD și AUR (...)” Ce urmează Pîslaru a amintit că decizia finală privind nominalizarea premierului aparține președintelui și că alianța PNL–USR–UDMR ar putea veni cu una sau mai multe propuneri de prim-ministru. În același timp, el a susținut că PSD ar încerca să își maximizeze influența în negocieri prin condiții greu de acceptat de celelalte partide. [...]
USR împinge scenariul unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar PSD avertizează că o „rotativă” ar afecta stabilitatea și costurile de finanțare ale statului , potrivit HotNews . Miza imediată este ieșirea din blocajul politic după eșecul învestirii unui guvern și, mai ales, riscul ca prelungirea negocierilor să se traducă în presiune pe ratingul de țară și pe dobânzile la care se împrumută România. Dominic Fritz a publicat miercuri seară o fotografie alături de liderii PNL și UDMR, Ilie Bolojan și Kelemen Hunor, susținând că cele trei formațiuni sunt „hotărâte” să își asume un guvern minoritar în formula PNL–USR–UDMR. În mesajul care însoțește fotografia, Fritz a scris că „modernizarea României nu poate fi amânată încă o generație” și că este nevoie de „un guvern serios” care să continue reformele. (Postarea este pe Facebook, la acest link .) „Rotativa” propusă de USR: guvern minoritar, apoi cabinet PSD În aceeași zi, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), a spus la Digi24, potrivit Agerpres, că partidul propune o rotație la guvernare între un executiv minoritar PNL–USR–UDMR și un guvern monocolor PSD. Miruță a argumentat că varianta ar încerca să împace constrângeri politice simultane: președintele Nicușor Dan „nu cu AUR”, USR „nu pentru guvern PSD”, iar PNL ar prefera opoziția dacă PSD intră la guvernare. Miruță a mai afirmat că USR nu va vota un guvern PSD și a invocat lipsa „acceptabilității sociale” pentru un executiv condus de social-democrați în acest moment. Pe fondul acestor discuții, HotNews notează că surse politice au indicat că USR a propus, în discuții cu PNL și UDMR, să ceară împreună o „rotativă” în care să înceapă cu guvernarea coaliția minoritară de dreapta, urmând ca ulterior să vină PSD cu un guvern monocolor. Potrivit acelorași surse, PNL și UDMR analizează varianta, iar dacă ar exista un acord, propunerea ar urma să fie dusă direct la președintele Nicușor Dan. Varianta nu ar fi fost discutată cu PSD, conform surselor citate. Contextul imediat este că Biroul Permanent al PSD a decis miercuri, în unanimitate, să îl propună pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier și să formeze o echipă de negociere pentru un acord politic cu celelalte partide parlamentare. Decizia a venit la două zile după respingerea în Parlament a guvernului propus de liberalul Adrian Veștea, desemnat premier de Nicușor Dan fără consultarea PNL. PSD: stabilitatea guvernamentală e legată de rating și de dobânzile statului PSD a respins public scenariul „rotativei”, printr-un comunicat de presă, și a acuzat USR că „subminează” acordul politic premergător desemnării premierului. Social-democrații susțin că România nu își poate permite, în următoarele șase luni, un guvern minoritar PNL–USR–UDMR condus de un premier de dreapta, urmat de un guvern monocolor PSD. În comunicat, PSD leagă explicit stabilitatea și predictibilitatea guvernamentală de condițiile de finanțare ale statului: „Este absolută nevoie de stabilitate și predictibilitate guvernamentală pentru menținerea ratingului de țară și a costurilor de finanțare ale statului român.” PSD mai afirmă că „pretențiile” USR mențin criza politică „cu efecte importante în plan economic și social” și cere USR „să înceteze sabotarea” formării rapide a unui guvern funcțional. În același text, social-democrații susțin că participă „cu bună credință” la discuțiile pentru un acord politic și că au dat mandat președintelui partidului să formeze guvernul, dacă va fi nominalizat de președintele României. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas depinde de decizia PNL și UDMR privind varianta „rotativei” și de modul în care ar fi prezentată președintelui Nicușor Dan. În paralel, poziția PSD indică faptul că o formulă cu guvern minoritar și schimbare programată a executivului rămâne, cel puțin deocamdată, un punct de conflict, cu argumentul central al social-democraților legat de stabilitate, rating și costurile de împrumut ale României. [...]
PSD susține că negocierile pentru formarea guvernului sunt blocate de condițiile USR , iar propunerea de „rotativă” ar prelungi criza politică, cu efecte „importante” în plan economic și social, potrivit Mediafax . Într-un comunicat, PSD afirmă că acordul politic cerut de președintele României înaintea desemnării premierului, „agreat de principiu” de partidele parlamentare pro-occidentale din fosta coaliție, este „subminat cu bună știință” de USR. Social-democrații susțin că „pretențiile inacceptabile și inaplicabile” ale USR mențin România în criza politică, cu consecințe economice și sociale. De ce respinge PSD „ rotativa ” propusă de USR PSD argumentează că scenariul în care România ar avea „în primele luni” un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, urmat apoi de un guvern monocolor PSD, nu ar asigura stabilitatea și predictibilitatea de care ar fi nevoie. În același mesaj, partidul califică propunerea USR drept o tactică de negociere care ar face imposibil un rezultat: „Pretenția «rotativei» USR este în fapt un tertip meschin prin care schimbă mereu condițiile pentru a face imposibil rezultatul și maschează, de fapt, disperarea de a profita de funcții și de sinecuri la stat. Nimic altceva!” PSD mai afirmă că „eschivele” USR „nu au nicio legătură cu realitatea economică și socială” și nu ar urmări „să rezolve ceva concret, în beneficiul românilor”. Ce spune PSD că urmează și ce cere partidelor Social-democrații susțin că și-au asumat guvernarea și că au dat mandat președintelui partidului să formeze guvernul, în cazul în care va fi nominalizat de președintele României. Totodată, PSD face apel la partide și parlamentari „să nu se joace din motive meschine cu dezvoltarea țării și cu traiul zilnic al românilor”, invocând nevoia unei guvernări „cu puteri depline”. Context: cum justifică USR ideea de rotație În material este redată și poziția USR, printr-o declarație a lui Radu Miruță la Digi24, care descrie „constrângerile” dintre partide și propune o rotație între guverne formate din PNL, USR și UDMR, urmată de un guvern monocolor PSD. [...]
Alina Gorghiu avertizează că instabilitatea de mesaj din PNL prelungește blocajul guvernării , într-un moment în care România are nevoie rapid de un Executiv cu „puteri depline”, potrivit Antena 3 . Fostul președinte al partidului spune că schimbarea strategiei „la fiecare 24 de ore” afectează credibilitatea PNL în fața publicului, a președintelui și a partenerilor politici. În intervenția la Antena 3 CNN, Gorghiu a susținut că, în ultimele două luni, PNL și-a modificat frecvent mesajele și pozițiile, inclusiv în raport cu formulele de guvernare discutate. Ea a dat ca exemplu episodul legat de „Guvernul Veștea”, despre care afirmă că a fost inițial acceptat ca soluție „rezonabilă” pentru continuarea guvernării cu premier liberal, iar ulterior a fost respins, pentru ca apoi partidul să se ofere să voteze un guvern minoritar PSD. „Nu putem să apărem în spațiul public ca partid responsabil dacă la fiecare 24 de ore ne schimbăm strategia și venim cu alte opinii și păreri.” Miza: deblocarea rapidă a guvernării, nu „anticipate” Unghiul principal al declarațiilor este operațional: Gorghiu insistă că prioritatea ar trebui să fie formarea rapidă a unui guvern „funcțional, cu puteri depline”, pentru a evita prelungirea unei crize politice interne care se vede în exterior. Ea spune că ar fi votat mai multe variante de cabinet, inclusiv „Guvernul Tomac”, „Guvernul Veștea” și chiar „un Guvern Grindeanu”, argumentând că semnalul necesar este de „deblocare” a țării. Totodată, Gorghiu afirmă că „matematica parlamentară” este „foarte complicată” și nu ar urma să se schimbe până în 2028, iar ideea alegerilor anticipate nu ar rezolva ecuația. „Efectele economice și sociale ar fi catastrofale”, a spus ea despre scenariul anticipatelor. Critici interne și anunț de contestare a deciziilor conducerii Pe plan intern, Gorghiu a declarat că va rămâne în PNL și că va contesta deciziile pe care le consideră „abuzive”, invocând inclusiv modul în care ar fi fost organizat un congres și concentrarea atribuțiilor la nivelul președintelui partidului. Ea a precizat însă că preferă să păstreze această discuție „în interiorul partidului”, din respect pentru membri. Separat, Gorghiu a comentat o fotografie în care apare alături de Sorin Grindeanu, realizată la recepția Ambasadei SUA la București , susținând că este vorba despre un context social și că „nu înseamnă absolut nimic”. Ce urmează Din declarațiile citate reiese că Gorghiu mizează pe o linie de partid mai predictibilă și pe susținerea unei formule de guvernare care să poată strânge voturi în Parlament, în condițiile unei majorități dificil de construit. Nu sunt oferite, în material, detalii despre un calendar al deciziilor din PNL sau despre o soluție concretă agreată în acest moment. [...]
USR condiționează deblocarea crizei politice de un pact de reciprocitate cu PSD , propunând ca social-democrații să susțină acum un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, urmând ca anul viitor USR să voteze un guvern PSD, potrivit news.ro . Miza imediată este formarea rapidă a unui executiv înainte de intrarea parlamentarilor în vacanță, termen invocat de președintele Nicușor Dan. Dominic Fritz , președintele USR, spune că i-a transmis propunerea lui Sorin Grindeanu și reiterează că partidul nu va vota „un guvern monocolor PSD”. În această formulă, premierul ar urma să fie negociat, Fritz afirmând că „numele premierului îl putem discuta” pentru învestirea unui guvern PNL–USR–UDMR. „Principiul reciprocității”, condiția USR pentru sprijin parlamentar Fritz descrie soluția ca pe un schimb de voturi în doi pași, menit să evite concentrarea puterii la un singur partid în perioada rămasă până la alegeri: „Principiul reciprocităţii - dacă PSD votează un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, votăm şi noi, anul viitor, un guvern PSD - este soluţia noastră de deblocare a crizei politice.” Liderul USR susține că varianta ar continua actuala formulă de guvernare, pe care o caracterizează drept una care „funcţionează bine” și „imprimă o direcţie reformistă”. Totodată, el avertizează că, în lipsa acestui aranjament, PSD ar avea „putere deplină până la alegeri” și ar putea face „înţelegeri cu oricine, chiar şi cu AUR”. Linii roșii: fără guvern PSD singur și fără „scara” revenirii la putere În mesajul său, Fritz insistă că USR „nu sabotează niciun guvern”, dar respinge explicit scenariul în care PSD ar guverna singur. El afirmă că USR „refuză un singur lucru: să fie scara pe care PSD se întoarce la putere”, în contextul în care PSD, „împreună cu AUR”, ar fi contribuit la căderea guvernului din care făcea parte. Fritz mai spune că actuala criză „nelinişteşte românii” și „are consecinţe în nivelul de trai al oamenilor”, fără a detalia în ce mod. Ce urmează: termen scurt pentru o soluție și poziții încă divergente Potrivit informațiilor prezentate, PSD a anunțat „în repetate rânduri” că nu va susține un guvern PNL–USR–UDMR. Ideea unui pact pentru învestirea unui guvern minoritar a fost lansată și de președintele PNL, Ilie Bolojan, iar PNL, USR și UDMR au avut discuții pentru detaliile unui astfel de acord. Vineri, președintele Nicușor Dan așteaptă partidele să prezinte o soluție de ieșire din criză, argumentând că ar fi „important să avem un guvern cât mai repede” și că, odată cu intrarea parlamentarilor în vacanță marți, „ar fi bine să avem un guvern până marţi”. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că reforma „sistemului” trebuie făcută fără a împinge România spre anarhie , susținând că, odată ajuns la Cotroceni, miza nu mai este „lupta cu sistemul”, ci construirea instrumentelor de schimbare din interior, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute joi, în Polonia, în contextul unei întrebări despre influența „sistemului” asupra activității sale de la Palatul Cotroceni. Nicușor Dan a afirmat că „nu poți să te lupți cu sistemul când ești șeful sistemului”, iar întrebarea reală este „cum putem să reformăm sistemul, fără ca să ducem țara asta în anarhie”, pe care a descris-o drept „misiunea” pe care și-a asumat-o. În aceeași intervenție, președintele a folosit o comparație pentru a-și descrie preferința pentru acțiune în locul retoricii: „Între un câine care latră şi un câine care muşcă, eu prefer un câine care muşcă.” Reforma, între retorică și „instrumente” de schimbare Șeful statului a susținut că diferența esențială este între „a declama” despre reformă și a avea „instrumente” pentru a reforma „cu adevărat” sistemul, invocând experiența sa de la Primăria Capitalei ca reper pentru abordarea pe care ar urmări să o aplice și la nivel național. Întrebat dacă „șeful sistemului” poate livra „România onestă”, Nicușor Dan a răspuns afirmativ, dar a condiționat rezultatul de timp și de evitarea destabilizării: „Da, în timp. În timp, şi fără să producă anarhie”. Linia politică: pro-occidental vs. anti-occidental În plan politic, președintele a spus că este „foarte important” să fie păstrată linia de demarcație între „pro-occidental” și „anti-occidental”, avertizând că energiile nu ar trebui consumate într-o luptă internă „în interiorul unei viziuni pro-occidentale”. A precizat că a susținut această idee și în campania electorală, inclusiv atunci când a criticat „sistemul”. [...]
