Știri
Știri din categoria Politică
UDMR vrea să reia dialogul cu noul guvern de la Budapesta, iar Kelemen Hunor spune că miza este o relație instituțională „corectă” între România și Ungaria, inclusiv pe dosare economice și energetice, potrivit Mediafax.
Președintele UDMR afirmă că va relua discuțiile cu noul premier al Ungariei, Péter Magyar, după instalarea Executivului de la Budapesta. Într-un interviu acordat RFI, Kelemen Hunor a spus că, după o întâlnire anterioară cu Magyar, nu au mai discutat, dar că intenția rămâne dezvoltarea unei relații bazate pe respect, colaborare și încredere între cele două state.
„Probabil că la un moment dat vom avea discuții în timpul verii sau toamnă. A fost acea discuție corectă, zic eu, cu niște chestiuni care trebuiau spuse, dar eu după aceea nu am mai vorbit cu el, nu ne-am întâlnit.”
Kelemen Hunor a legat direct relația politică de funcționarea colaborării economice și de interdependențele dintre cele două țări, argumentând că vecinătatea și geografia fac necesară o relație pragmatică.
„Mai ales în zona politică, economică, energetică, fiindcă, vrând – nevrând, România și Ungaria rămân state vecine. (…) Și interdependențele sunt extrem de vizibile, comerțul funcționează, trebuie să funcționeze colaborarea economică la fel.”
Liderul UDMR a mai spus că relațiile ar trebui consolidate „în mai multe domenii”, indiferent de schimbările politice din cele două capitale.
În aceeași intervenție, Kelemen Hunor a susținut ideea unei coordonări mai strânse între statele din Europa Centrală și de Est în interiorul Uniunii Europene, pentru a-și promova mai eficient interesele. El a enumerat România, Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia și statele baltice ca exemple de țări care ar trebui să își coordoneze mai bine pozițiile la nivel european.
Kelemen Hunor a indicat ca posibil interval pentru reluarea discuțiilor vara sau toamna și și-a exprimat speranța că dialogul va continua atât cu noul guvern de la Budapesta, cât și cu viitorul guvern care „se va instala” la București, pe care îl anticipează pentru săptămâna următoare.
Recomandate
Liderii Visegrád reiau coordonarea, iar miza este influența în UE pe energie și migrație , după ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fracturat timp de peste doi ani cooperarea dintre Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia, potrivit Kyiv Post . Summitul a avut loc marți, în Ungaria, la Gödöllő (lângă Budapesta), fiind prima reuniune la nivel de lideri a Grupului de la Visegrád (V4) în mai mult de doi ani. Premierul ungar Péter Magyar i-a găzduit pe Donald Tusk (Polonia), Andrej Babiš (Cehia) și Robert Fico (Slovacia). Tusk a spus că „ne-am întors” și a susținut că „Europa va începe să asculte” din nou cele patru state. De ce contează: V4 încearcă să redevină un bloc de negociere în UE Reuniunea semnalează o încercare de refacere a unei alianțe regionale care și-a pierdut coeziunea după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022, când diferențele de poziționare față de Moscova și Kiev au devenit greu de gestionat în interiorul grupului. În acest context, articolul notează că Polonia condusă de Tusk s-a poziționat printre cei mai puternici susținători ai Ucrainei, în timp ce fostul premier ungar Viktor Orbán și premierul slovac Robert Fico au fost criticați pentru retorica percepută ca fiind favorabilă Moscovei. Ce s-a schimbat: noua conducere de la Budapesta deschide ușa unei reconcilieri Potrivit publicației, schimbările politice recente – inclusiv victoria electorală a lui Péter Magyar în aprilie, în fața lui Orbán – au alimentat speranțe pentru relansarea cooperării. Tusk a condiționat viitorul formatului de refacerea „încrederii, loialității reciproce și sensibilității” între membri. Agenda comună: energie, migrație, agricultură și proiecte de infrastructură Tusk a indicat drept priorități comune energia, migrația și agricultura, pe lângă argumentul unei istorii și geografii împărtășite. La rândul său, Magyar a spus că guvernele urmăresc „rezultate tangibile” și a indicat planuri pentru o rețea de cale ferată de mare viteză. Fico a adăugat că liderii intenționează să își coordoneze pozițiile înaintea reuniunilor Consiliului European , prin consultări regulate – un semnal că V4 vizează o prezență mai coerentă în negocierile UE. Context: de la rolul din criza migrației la fractura pe Ucraina V4 a fost creat după căderea comunismului pentru a sprijini integrarea în NATO și UE și a câștigat vizibilitate în criza migrației din 2015. Ulterior, războiul din Ucraina a accentuat divergențele interne. Summitul de acum este prezentat ca cea mai serioasă încercare de refacere a unității după anii de tensiuni. [...]
Radu Miruță susține că ieșirea din criza guvernamentală trece printr-un executiv minoritar PNL–USR–UDMR , pentru a evita ca deciziile majore să ajungă să depindă de negocieri repetate PSD–AUR în Parlament, potrivit HotNews . Ministrul interimar al Apărării și deputat USR, Radu Miruță, a transmis marți că „soluţia ieșirii din criza guvernamentală” este un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, în paralel cu o „perioadă de carantină” pentru PSD. În mesajul citat de News.ro, Miruță argumentează că un guvern monocolor PSD ar face ca „fiecare decizie importantă” să ajungă să depindă de o „negociere săptămânală” între PSD și AUR, ceea ce, în viziunea sa, ar împinge AUR în zona de decizie. El afirmă că AUR „trebuie izolat de zona de decizie”, invocând nevoia unui „parcurs pro-european”. „Carantină” pentru PSD și avertismentul privind „oboseala” politică Miruță mai spune că PSD ar trebui să intre într-o perioadă de „carantină”, în care „să reflecteze asupra situaţiei în care a adus România”, „să îşi schimbe direcţia” și să demonstreze că poate reveni la guvernare „ca un partid reformat şi responsabil”. Totodată, el respinge ideea că „oboseala” partidelor în fața crizei ar putea justifica lăsarea guvernării „doar pe mâna PSD” și critică și varianta unui „experiment” în care PSD ar fi lăsat să guverneze pentru a se „distruge mitul PSD-AUR”, pe care o consideră riscantă „pe soarta fiecăruia dintre noi”. [...]
USR condiționează sprijinul politic pentru viitorul Executiv de excluderea PSD , iar liderul partidului, Dominic Fritz , spune că formațiunea ar fi dispusă să intre într-un guvern minoritar alături de PNL și UDMR, după consultările de la Cotroceni, potrivit news . Fritz a afirmat că USR i-a transmis președintelui că România are nevoie „mai ales de o direcție clară”, nu doar de un guvern care să obțină 233 de voturi în Parlament. În lista de priorități invocată de liderul USR intră reducerea „privilegiilor” și a cheltuielilor statului, scăderea deficitului, debirocratizarea pentru stimularea antreprenoriatului, digitalizarea și transparentizarea administrației, precum și reforme în instituțiile de control, inclusiv cele de mediu, alături de menținerea unei direcții „clar asumate” pro-europene. Linia roșie: PSD la guvernare Dominic Fritz a susținut că aceste obiective „nu sunt posibile” cu PSD în Executiv și a reiterat că USR nu poate susține un guvern din care face parte PSD, poziție pe care a descris-o drept consecventă. În același context, el a făcut referire la un „pact” PSD–AUR, fără a oferi detalii suplimentare în declarațiile citate. Opțiunea USR: guvern minoritar cu PNL și UDMR, cu sprijin negociat Liderul USR a spus că partidul este „la dispoziție” pentru a face parte dintr-un guvern minoritar împreună cu PNL și UDMR și că este pregătit să discute condițiile în care un astfel de guvern ar putea fi susținut și de PSD din Parlament. Fritz a mai argumentat că actualul Parlament „greu mai poate fi descris” ca oglindind preferințele românilor și a adăugat că USR nu se teme de alegeri anticipate , pe care le vede ca o posibilă „relegitimare” a procesului democratic, deși a admis că un astfel de scenariu este „puțin probabil”. [...]
PNL a dizolvat conducerile a 12 filiale, o mișcare care poate redesena rapid raportul de forțe intern și, implicit, capacitatea partidului de a-și păstra disciplina parlamentară , în contextul tensiunilor declanșate după eșecul „Guvernului Veștea ”, potrivit HotNews . Decizia a fost luată în ședința Biroului Politic Național de marți seară, iar deputatul PNL Ionel Bogdan a confirmat la final că interimatul nu a mai fost prelungit în 12 organizații. În paralel, au fost operate schimbări punctuale de conducere în mai multe județe, pe fondul unei proceduri de excluderi care, deși nu a fost aplicată în ședința de marți, rămâne pe agenda partidului. Ce filiale au rămas fără conduceri Ionel Bogdan a explicat că, după congresul de duminică, toate organizațiile PNL au conduceri interimare, însă pentru 12 dintre ele interimatul nu a mai fost prelungit. Este vorba despre: Argeș Brașov Călărași Galați Giurgiu Gorj Ialomița Ilfov sectoarele 2, 3, 4 și 5 din București Motivația invocată de Bogdan: încălcarea „deliberată și repetată” a deciziilor partidului și neparticiparea la congres sau obstrucționarea participării delegațiilor. Înlocuiri decise: Veștea, Thuma, Gorghiu Potrivit surselor HotNews, în ședință au fost stabilite și schimbări de lideri în unele filiale: la PNL Brașov, Adrian Veștea a fost înlocuit de George Scripcaru; la Ilfov, Marian Petrache a fost numit în locul lui Hubert Thuma; la PNL Argeș, Alina Gorghiu a fost înlocuită de Mihai Coteț. În același context, HotNews notează că Hubert Thuma a scris într-o postare că „a fost dat afară din partid”. Excluderile: nu au fost votate marți, dar procedura continuă Vicepreședintele PNL Dragoș Pîslaru a spus că în ședința de marți „nu a fost vorba despre excluderi”, însă a precizat că procedura „se va întâmpla în continuare în partid”. Înaintea ședinței, Sebastian Burduja a declarat că partidul este „obligat” să pună în aplicare deciziile luate, iar Mircea Fechet a cerut excluderea „tuturor trădătorilor din partid”, conform relatării HotNews. Separat, sursele politice citate indică faptul că pe lista celor vizați de declanșarea procedurii de excludere se află Adrian Veștea și alți 19 liberali care l-au susținut ca premier desemnat „fără consultarea partidului”. De ce contează: risc de slăbire a forței parlamentare Miza depășește conflictul intern: HotNews arată că pe lista liberalilor propuși pentru excludere sunt 17 deputați și senatori, iar dacă demersul se concretizează, PNL „își va pierde o parte importantă din forța pe care o are în Parlament”. În același timp, surse din partid susțin că excluderea tuturor parlamentarilor de pe listă este „puțin probabilă”, iar deciziile ar putea fi luate „individual, de la un caz la altul”. Condițiile PNL pentru susținerea unui guvern minoritar PSD Ionel Bogdan a mai declarat că PNL ar susține un guvern minoritar PSD doar dacă PSD „își va asuma punctele din acordul politic pentru România” pe care urmează să îl propună PNL, puncte care ar urma să fie discutate cu partenerii politici și care, în formularea sa, țin „doar de actul de guvernare și doar de România”. Declarațiile integrale sunt prezentate de HotNews într-un material separat: HotNews . În plan imediat, deciziile privind conducerile interimare și eventualele excluderi rămân principalele instrumente prin care noua conducere încearcă să refacă controlul asupra partidului, cu efect direct asupra coeziunii interne și a aritmeticii parlamentare. [...]
PNL intră într-o reorganizare forțată în 12 filiale , după ce Biroul Permanent Național a decis să nu le mai prelungească interimatele de conducere, pe fondul acuzațiilor de nerespectare a deciziilor partidului și de boicot al Congresului, potrivit news . Deputatul Ionel Bogdan a declarat, marți seară, după ședința conducerii PNL, că în partid există 49 de filiale și că pentru o parte dintre acestea nu a fost prelungit interimatul. Ulterior, reprezentanții PNL au precizat că este vorba despre 12 filiale. Ce filiale rămân fără prelungirea interimatului Conform listei comunicate ulterior de PNL, interimatele nu au fost prelungite pentru: Argeș Brașov Călărași Galați Giurgiu Gorj Ialomița Ilfov sectoarele 2, 3, 4 și 5 (București) În Argeș, filiala era condusă de Alina Gorghiu, despre care sursa notează că l-a susținut pe Adrian Veștea și „ar fi urmat” să ocupe un post de vicepremier. În Ilfov, filiala era condusă de Hubert Thuma, descris ca un critic constant al președintelui PNL, Ilie Bolojan. Motivele invocate de conducerea PNL Ionel Bogdan a susținut că filialele vizate „au încălcat în mod deliberat și repetat deciziile” partidului și că nu au participat la Congres sau au obstrucționat participarea delegaților la Congresul extraordinar din weekend. „Filiale, nu au îndeplinit următoarele condiţii: în primul rând, au încălcat în mod deliberat şi repetat deciziile Partidului Naţional Liberal. Apoi nu au participat la Congres sau chiar au obstrucţionat participarea delegaţilor din acele filiale la Congresul Extraordinar care a avut loc în acest weekend.” Excluderi anunțate, dar condiționate de noul Statut Bogdan a mai spus că au început procedurile de excludere din partid a fostului premier desemnat Adrian Veștea și a celor care l-au susținut, însă finalizarea acestora ar urma să aibă loc abia după înregistrarea noului Statut la Tribunalul București. „Procedurile în Partidul Naţional Liberal au început. Este aprobat un nou Statut, care urmează să fie înregistrat la Tribunalul Bucureşti conform normelor legale. Ulterior, vom putea finaliza această procedură.” Într-o altă declarație, întrebat despre numirea la PNL Ialomița a unui senator ales pe listele SOS România care s-a înscris în PNL, Bogdan a respins ideea unei „recompense” și a spus că decizia ar fi fost luată în contextul situației din filială, pe durata reorganizării. [...]
Suspendarea proiectelor PNRR sub pragul de 30% riscă să lase primăriile cu costuri deja făcute și fără finanțare , iar Elena Lasconi spune că decizia Guvernului condus de Ilie Bolojan a produs efecte directe în administrațiile locale, potrivit Mediafax . Fosta președintă USR și actual primar al municipiului Câmpulung afirmă că Ilie Bolojan „nu a gândit ca un primar” atunci când Executivul a hotărât suspendarea proiectelor finanțate prin PNRR cu un grad de realizare mai mic de 30%. Lasconi susține că măsura a afectat proiecte pentru care administrația locală cheltuise deja bani, în special pe documentații necesare depunerii cererilor. „Mi s-a părut că nu a gândit ca un primar și am simțit că ne-a făcut foarte mult rău.” Ce spune Lasconi că a pierdut Câmpulungul În interviul acordat emisiunii „Ai Aflat! – Cu Ionuț Cristache”, Lasconi a descris consecințele, din perspectiva unei „primării sărace”, care a suportat costuri inițiale pentru a accesa fonduri europene. Printre proiectele menționate de ea se numără: proiecte din PNRR „tăiate «din pix»”, pentru care spune că s-au cheltuit bani pe documentații; două proiecte de eficientizare energetică la blocuri-turn, pierdute din patru; proiectul de achiziție de microbuze și autobuze electrice pentru școli, pe care afirmă că l-a pierdut, argumentând că la achiziții gradul de realizare nu poate fi „la 30%”, ci „la 0% sau la 100%”. „Ceea ce mă privește, faptul că a tăiat «din pix» câteva proiecte din PNRR pentru care m-am luptat. Și să știți că au fost proiecte «primul venit, primul servit» și am cheltuit bani.” De ce contează: costuri blocate și presiune politică la nivel local Lasconi leagă decizia privind PNRR și de efecte politice și sociale, susținând că majorările de taxe și impozite au fost percepute de cetățeni mai degrabă ca venind de la primării, nu de la Guvern, ceea ce ar fi lovit direct administrațiile locale. „Creșterea taxelor și impozitelor nu a fost înțeleasă de români ca venind din partea Guvernului, ci mai degrabă din partea Primăriei și ne-a afectat direct.” Ea a mai spus că măsuri precum creșterea TVA, taxele pe muncă și scăderile de indemnizații „îi afectează pe oameni”, pe care îi descrie ca fiind „disperați”. Contextul deciziei Guvernului În august 2025, Guvernul Bolojan a decis suspendarea proiectelor PNRR cu grad de realizare sub 30%. Potrivit aceleiași surse, justificarea a fost concentrarea fondurilor către proiecte cu un nivel de implementare mai ridicat, decizie care a generat reacții critice din partea unor autorități locale și județene. [...]
