Știri
Știri din categoria Politică
Alice Weidel, copreședinta AfD, cere reluarea importurilor de petrol și gaze din Rusia pentru a reduce costurile energiei și a susține economia Germaniei, potrivit Reuters. Declarațiile vin în contextul în care partidul de extremă dreapta conduce în sondaje înaintea alegerilor regionale din septembrie din Saxonia-Anhalt și Mecklenburg‑Vorpommern, pe care Weidel le descrie drept pași spre cancelarie.
Weidel susține că „energia ieftină din Rusia” a fost un element-cheie al succesului „Made in Germany” și că pierderea acesteia ar fi împins economia înapoi „cu ani”, ar fi dus la pierderea a „sute de mii de locuri de muncă” și ar fi crescut dependența de Statele Unite, care ar vinde energie „la prețuri mult mai mari”.
Înainte de sancțiunile impuse după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, Rusia furniza peste o treime din importurile de țiței ale Germaniei și mai mult de jumătate din gazul natural, notează Reuters. Germania a fost lovită și de oprirea conductei submarine Nord Stream, afectată de explozii în septembrie 2022, iar industria a rămas sub presiune după creșterea costurilor energetice.
În acest context, Reuters amintește că Volkswagen ia în calcul reducerea a până la 100.000 de locuri de muncă, un exemplu al tensiunilor din economie pe care AfD încearcă să le capitalizeze politic.
Weidel a spus că alegerile din Saxonia‑Anhalt și Mecklenburg‑Vorpommern sunt „repere decisive” și că vede AfD „în cancelarie” fie la următoarele alegeri naționale, fie la cele de după (următoarele alegeri sunt programate până în 2029). O eventuală preluare a conducerii în aceste landuri ar putea aduce o contestare mai directă a politicilor Berlinului, inclusiv pe migrație, și ar putea tensiona modelul german de guvernare bazat pe compromis și comitete, potrivit aceleiași surse.
Pentru partidele mainstream, inclusiv creștin-democrații cancelarului Friedrich Merz, care au exclus cooperarea cu AfD, o victorie în Saxonia‑Anhalt ar lovi în „cordonul sanitar” politic construit pentru a ține AfD departe de putere, mai scrie Reuters.
Declarațiile lui Weidel vin după o vizită în Rusia a deputatului AfD Markus Frohnmaier, care s-a întâlnit cu Alexei Miller, șeful Gazprom, și a cerut redeschiderea Nord Stream. Frohnmaier a afirmat că ar înțelege că investitori americani analizează redeschiderea rutei Nord Stream către Germania, ceea ce ar putea implica plata unei taxe pentru acces la gazul rusesc.
Tot Frohnmaier a spus că Miller i-ar fi indicat un interval de trei luni pentru reluarea livrărilor de gaz, dacă s-ar decide repornirea.
Un deputat creștin-democrat, Roderich Kiesewetter, a criticat poziționarea pro-rusă a AfD, spunând că aceasta distorsionează dezbaterea publică, potrivit Reuters.
Weidel a respins acuzațiile de extremism, deși AfD a fost clasificată anul trecut de serviciul german de informații interne, și a susținut că partidul nu ar „întoarce totul pe dos” dacă ar ajunge la putere.
Următorul test politic sunt alegerile regionale din septembrie din Saxonia‑Anhalt și Mecklenburg‑Vorpommern, unde AfD conduce în sondaje, potrivit Reuters. Rezultatul va indica cât de mult poate cântări tema energiei – inclusiv perspectiva revenirii la resurse rusești – în reconfigurarea politicii germane și, implicit, a poziționării Berlinului în arhitectura de sancțiuni și sprijin pentru Ucraina.
Recomandate
Blocul conservator CDU/CSU a coborât la 20% în intențiile de vot, minimul din octombrie 2021 încoace , într-un semnal de risc politic înaintea alegerilor regionale din septembrie, potrivit G4Media , care citează un sondaj INSA realizat pentru Bild am Sonntag. Sondajul indică faptul că blocul conservator format din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și aliatul său bavarez, Uniunea Creștin-Socială (CSU), strânge „cele mai puține intenții de vot din ultimii cinci ani”, fiind creditat cu 20% — cel mai scăzut nivel după octombrie 2021. AfD rămâne pe primul loc, iar pragul de 5% devine o linie roșie pentru partide mici Pe prima poziție se menține „Alternativa pentru Germania” (AfD), cu 28% din intențiile de vot. În restul clasamentului, Verzii ar obține 13%, iar Partidul Social-Democrat (SPD) și Die Linke sunt la egalitate, cu câte 12%. Pentru partidele mai mici, miza imediată este pragul electoral de 5% necesar pentru intrarea în parlament: liberalii (FDP) ar trece peste acest prag, în timp ce Alianța Sahra Wagenknecht ar rămâne la 3% și nu ar intra în legislativ, conform aceluiași sondaj. Context electoral: alegeri regionale în septembrie În septembrie sunt programate alegeri regionale în: Saxonia-Anhalt (6 septembrie); Mecklenburg-Pomerania Inferioară și Berlin (20 septembrie). În acest context, AfD este prezentată ca fiind hotărâtă să obțină „scoruri istorice”. Sondajul INSA a fost realizat între 10 și 14 august, pe un eșantion de 1.203 persoane cu drept de vot, cu o marjă de eroare de +/- 3,1 puncte procentuale. Informațiile sunt transmise de agenția dpa și preluate de Agerpres, potrivit materialului citat. [...]
Decizia CCR validează pierderea automată a mandatelor pentru aleșii în conflict de interese , iar efectul imediat este că primarul Timișoarei, Dominic Fritz, își va pierde mandatul la 30 de zile după intrarea în vigoare a legii, potrivit HotNews . Amendamentul PSD la noua lege privind Agenția Națională de Integritate (ANI) prevede încetarea de drept a mandatului pentru toți aleșii declarați definitiv în conflict de interese, inclusiv pentru cazurile stabilite înainte de intrarea în vigoare a legii, dacă nu s-a împlinit încă interdicția de 3 ani. Curtea Constituțională a decis luni că amendamentul este constituțional. În cazul lui Dominic Fritz, HotNews notează că există o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) care confirmă raportul ANI prin care a fost declarat în conflict de interese, ceea ce declanșează mecanismul de încetare a mandatului în termenul prevăzut de lege. Reacții politice: PSD respinge acuzația de „dedicație” După decizia CCR, Fritz a acuzat PSD de „un brutal abuz de putere” și a susținut că hotărârea „spulberă orice iluzie” privind un PSD „curat, pro-european”, afirmând că partidul „vrea puterea totală în stat”. Sorin Grindeanu a respins ideea că amendamentul ar fi fost introdus „cu dedicație” pentru liderul USR și a spus că ar exista „circa 50 de aleși” în situații similare, inclusiv din PSD. Întrebat să-i răspundă lui Fritz, Grindeanu a declarat: „În cazul de astăzi este o problemă între el și justiție. Fără condamnați în funcții publice. Atât îi spun”. Ce se schimbă după promulgare: încetarea „de drept” în 30 de zile Textul amendamentului validat de CCR stabilește că, pentru persoanele la care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese înainte de intrarea în vigoare a legii, iar termenul de 3 ani al interdicției nu s-a împlinit, „încetează de drept” funcția sau mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare. În paralel, ANI a transmis la începutul lunii august, într-un comunicat, că monitorizează 122 de cazuri aflate sub interdicția de 3 ani de la încetarea mandatului/funcției, aplicată persoanelor identificate în conflict de interese sau incompatibilitate, iar trei sferturi dintre acestea ar privi persoane declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții alese. [...]
Decizia CCR care validează încetarea automată a mandatului pentru aleșii găsiți definitiv incompatibili sau în conflict de interese ridică un risc imediat de pierdere a funcției pentru primarul Timișoarei, Dominic Fritz , în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii , potrivit HotNews . În acest context, ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu (USR), spune că „șocul este mare”, dar susține că decizia nu îi schimbă „certitudinea” că Fritz „este un om corect”. CCR a decis, cu majoritate de voturi, că este constituțională prevederea potrivit căreia funcția publică încetează de drept la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru aleșii care au o decizie definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese, amendament PSD la legea ANI. HotNews notează că, într-o astfel de situație, se află și Dominic Fritz, după ce Agenția Națională de Integritate l-a declarat în conflict de interese, iar acesta a pierdut procesul în iunie, prin decizie definitivă a Înaltei Curți. Poziția USR: „nu este doar despre Dominic” Într-o postare pe Facebook, Oana Țoiu afirmă că miza depășește cazul Fritz și vorbește despre nevoia unui „cadru cu reguli neîndoite și cu păzitori ai regulilor”, adăugând că „costul pentru asta e imens, pentru fiecare”. „Șocul deciziei de astăzi este mare dar nu poate schimba certitudinea că Dominic Fritz este un om corect.” Disputa privind efectele în timp ale legii Ministrul interimar susține că „prevederile constituționale sunt clare” și că „o lege poate avea efecte doar în viitor”. Totodată, ea invocă necesitatea unei dezbateri publice consistente, argumentând că precedentele lăsate fără discuție pot deschide calea unor decizii similare în viitor. Pentru context, HotNews a detaliat separat atât argumentația CCR privind constituționalitatea amendamentului, cât și istoricul cazului în care Fritz a fost declarat în conflict de interese. [...]
Decizia CCR obligă Parlamentul să reia Legea Integrității, iar întârzierea poate pune în pericol 770 de milioane de euro din PNRR , susține deputata PNL Raluca Turcan, care acuză PSD și AUR că au transformat legea într-o „răfuială politică”, potrivit Mediafax . Turcan afirmă că, după decizia Curții Constituționale privind Legea Integrității, actul normativ trebuie pus din nou în acord cu hotărârea CCR, ceea ce înseamnă reluarea intervenției legislative, deși legea ar fi trebuit să fie deja adoptată și să bifeze un jalon din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) . Amendamentul privind declarațiile de avere, miza constituțională În postarea sa, deputata PNL indică drept „vinovat” un amendament referitor la declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață, despre care spune că a fost introdus de AUR și votat și de PSD. Turcan susține că CCR a declarat neconstituțional acest amendament și îl descrie ca fiind o măsură cu motivație politică. „CCR a declarat neconstituțional amendamentul privind declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață. O prevedere introdusă de AUR, votată și de PSD, pentru o răfuială politică care nu este doar neconstituțională, ci și profund iresponsabilă.” Ce urmează: reluarea traseului legislativ și termenul de final de august Conform informațiilor din articol, Legea Integrității „își reia acum de la 0 traseul prin legislativ”. Turcan avertizează că există riscul ca România să piardă 770 de milioane de euro dacă legea nu va fi adoptată până la finalul lunii august. În același context, ea acuză PSD că ar fi folosit și un alt amendament – numit în text „amendamentul Fritz” – ca instrument politic, însă Curtea Constituțională ar fi considerat această prevedere conformă cu Constituția. Turcan susține că miza ar fi fost pierderea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz, în urma unei condamnări definitive pentru conflict de interese. [...]
Decizia CCR pe legea integrității deschide un nou front politic pe controlul mandatelor aleșilor , iar PNL acuză că PSD și AUR folosesc hotărârea Curții pentru a provoca o ruptură între liberali și USR, potrivit Mediafax . Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru spune că, în zilele de după decizia Curții Constituționale, PSD și AUR ar împinge un „narativ” conform căruia PNL ar fi făcut „înțelegeri pe la CCR” pentru a-l afecta pe Dominic Fritz. Muraru susține și că mesajele ar fi preluate inclusiv de „unii membri” ai PNL. „Toate eforturile din aceste zile din partea acestei alianțe toxice certate cu democrația, munca și bunul simț sunt dirijate către încercarea de rupere a relațiilor dintre PNL și USR. Este înghesuială printre postacii pesediști să arate cum PNL ar fi făcut înțelegeri pe la CCR pentru a-l afecta pe Dominic Fritz. Inclusiv trădători din PNL duc mai departe, disciplinat, narativul userizării Partidului Național Liberal, având în buzunar punctajul dat de PSD.” Muraru afirmă că PSD ar fi urmărit „execuția politică a unui singur om” și că amendamentul care a generat controversa ar fi fost „cu dedicație”. În același context, el susține că PSD „a fost dispus să sacrifice 770 de milioane de euro” pentru atingerea acestui obiectiv. Avertismentul PNL: efecte asupra mandatelor aleșilor locali În postarea sa, Muraru leagă decizia CCR de un risc mai larg pentru stabilitatea mandatelor, invocând rolul Agenției Naționale de Integritate (ANI). „De astăzi, niciun mandat de ales nu mai este în siguranță. ANI, condusă de PSD, va decide practic în locul votului vostru. Primari, președinți de consilii județene, consilieri, autorități locale, oricine poate fi următoarea țintă. Dacă nu iese omul care trebuie, intervine PSD.” El susține, totodată, că PNL și USR „vor ieși întărite” și că vor merge „împreună” la următoarele alegeri. Ce a decis CCR pe „legea integrității” Curtea Constituțională a decis, în dosarele conexate privind Legea integrității, că mai multe prevederi sunt neconstituționale: cu unanimitate, a fost declarată neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”; tot cu unanimitate, a fost declarată neconstituțională publicarea informațiilor privind interesele financiare ale soțului/soției persoanelor vizate de lege; publicarea intereselor financiare ale funcționarilor și demnitarilor vizați de lege a fost declarată neconstituțională cu majoritate de voturi. În schimb, cu majoritate de voturi, CCR a decis că este constituțională prevederea privind încetarea de drept a funcției sau demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. [...]
Decizia CCR pe Legea integrității extinde riscul de pierdere a mandatelor , iar PNL acuză că Agenția Națională de Integritate (ANI) ar putea ajunge să influențeze rezultatul votului, într-un conflict politic care se suprapune peste cazul primarului Timișoarei, Dominic Fritz, potrivit HotNews . Deputatul Alexandru Muraru , liderul PNL Iași, susține că, după hotărârea Curții Constituționale, „niciun mandat de ales nu mai este în siguranță” și lansează acuzații directe la adresa PSD. Într-un mesaj publicat pe Facebook, el afirmă că „ANI, condusă de PSD, va decide practic în locul votului vostru” și că „primari, președinți de consilii județene, consilieri, autorități locale” ar putea deveni „următoarea țintă”. Muraru mai acuză o colaborare politică între PSD și AUR, despre care spune că ar urmări „încercarea de rupere a relațiilor dintre PNL și USR”. În același mesaj, deputatul liberal afirmă că „inclusiv trădători din PNL” ar promova „narativul userizării” partidului, „având în buzunar punctajul dat de PSD”. „Vă garantez, pesediștilor, că PNL și USR vor ieși întărite din tot acest circ public pe care îl faceți, folosind justiția pe care ați capturat-o împotriva unor ținte individuale.” Ce a decis CCR și ce efect produce în practică Curtea Constituțională a stabilit luni ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR, care prevede pierderea funcțiilor pentru aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese. CCR a declarat constituțională prevederea privind încetarea de drept a funcției/demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, pentru anumite situații deja constatate definitiv. Amendamentul declarat constituțional prevede, în esență, că persoanelor pentru care, până la intrarea în vigoare a legii, s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese și nu s-a împlinit termenul de 3 ani al interdicției, „le încetează de drept funcția, demnitate publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”. De ce contează: cazul Dominic Fritz și miza politică Reprezentanții USR susțin că amendamentul îl vizează pe liderul partidului, Dominic Fritz, care are o decizie definitivă privind conflictul de interese și ar putea să-și piardă funcția de primar al municipiului Timișoara. În prima reacție după decizia CCR, Fritz a spus că „în loc să oprească un brutal abuz de putere, majoritatea PSD din CCR tocmai l-a validat”, potrivit relatării HotNews. [...]
