Știri
Știri din categoria Politică
Ludovic Orban anticipează o schimbare de putere în PNL, spunând că la congresul de duminică Ilie Bolojan va obține „o victorie categorică”, ceea ce ar consolida „linia strategică” propusă de acesta și ar izola intern tabăra contestatară, potrivit Digi24.
Orban, fost premier și consilier prezidențial al lui Nicușor Dan, a spus că rezultatul congresului va valida nu doar candidatura lui Bolojan, ci și echipa acestuia.
Întrebat ce se poate întâmpla cu „liberalii puciști”, Orban a susținut că aceștia „s-au situat în afara partidului”, argumentând că statutul PNL funcționează ca set de reguli obligatorii, depuse la Tribunalul Municipiului București după fiecare congres.
În logica expusă de Orban, încălcarea hotărârilor forurilor statutare echivalează cu plasarea „în afara partidului”. El a mai afirmat că aceștia „n-au unde să se ducă” și că șansele lor de a construi o structură politică separată ar fi „egale cu zero sau spre minus”.
Orban a comentat și decizia primarului Capitalei, Ciprian Ciucu, de a nu candida pentru funcția de prim-vicepreședinte al PNL, pe care a descris-o drept:
„Un gest de mare onoare. Un gest de adevărat om politic.”
Totodată, Orban a spus că este „convins” că Ciucu este nevinovat, că va fi achitat și că va reveni „în forță” în linia politică a partidului, pe poziții importante.
Recomandate
Ciprian Ciucu se retrage din cursa pentru conducerea PNL pentru a limita costul de imagine al partidului , invocând dosarul deschis pe numele său în această săptămână, înaintea congresului de mâine, potrivit Economica . Primarul Sectorului 6 spune că nu vrea să pună partidul „în situaţia de a avea un prim-vicepreşedinte urmărit penal” și că PNL are nevoie de „avantajul moral” pentru confruntările politice care urmează. În mesajul publicat pe Facebook, Ciucu afirmă că primise propunerea de a candida pentru funcția de prim-vicepreședinte, cu „largă susţinere” din partea colegilor, dar a decis să facă „un pas înapoi” pentru a nu vulnerabiliza partidul într-un moment pe care îl descrie drept „esenţial pentru direcţia în care merge România pe termen mediu şi lung”. „Din cauza dosarului deschis săptămâna aceasta pe numele meu, nu vreau să îi pun în situaţia de a avea un prim-vicepreşedinte urmărit penal. PNL trebuie să aibă o conduită ireproşabilă pentru a recâştiga încrederea românilor.” Ce transmite decizia despre miza congresului Ciucu își motivează retragerea prin nevoia ca PNL să intre în perioada următoare fără o vulnerabilitate care ar putea fi folosită împotriva conducerii. El susține că partidul „pleacă pe un nou drum” și anticipează „o luptă grea cu PSD şi cu sistemul”, context în care „PNL trebuie să deţină avantajul moral”. Ce urmează pentru Ciucu: focus pe administrația Bucureștiului În plan personal, Ciucu spune că își va concentra activitatea publică „exclusiv” pe administrație, „în slujba bucureştenilor”, subliniind că are „prea multe de făcut” și că „timpul este scurt”. Totodată, afirmă că nu renunță la viața publică, ci „se repliază” și că are „încredere în justiţie”. În finalul mesajului, Ciucu îndeamnă liberalii să se mobilizeze „în jurul lui Ilie Bolojan ”. [...]
Retragerea lui Ciprian Ciucu din cursa pentru prim-vicepreședinte, pe fondul unui dosar DNA, complică ecuația de conducere din PNL și poate forța o rearanjare rapidă a listei cu care Ilie Bolojan merge la congres, potrivit informațiilor publicate de G4Media . Într-un update la ora 14.25, Ciprian Ciucu a anunțat că nu va candida la funcția de prim-vicepreședinte al PNL „din cauza dosarului penal deschis de DNA”. Edilul a motivat decizia prin nevoia ca partidul să aibă „o conduită ireproșabilă” pentru a recâștiga încrederea publică. „PNL trebuie să aibă o conduită ireproșabilă pentru a recâștiga încrederea românilor și să nu i se arunce permanent în față situația mea. Știm cum fac ei.” Lista de conducere pregătită pentru congres, potrivit surselor Conform surselor liberale citate de publicație, Ilie Bolojan urmează să prezinte congresului o echipă în care apar mai multe nume pentru funcțiile-cheie din partid. Secretar general : Dan Motreanu (potrivit surselor) Vicepreședinți (propuneri menționate): Oana Gheorghiu, Dragoș Pîslaru, Mircea Abrudean, Robert Sighiartău, Alexandru Muraru, Ionel Bogdan Posibile nume suplimentare pe listă : Raluca Turcan, Florin Roman În varianta inițială descrisă de surse, Ciprian Ciucu era „cel mai probabil” propus pentru prim-vicepreședinte, însă anunțul său de retragere lasă deschisă această poziție și sugerează că discuțiile interne vor trebui recalibrate înainte de vot. Calendar: termen-limită pentru candidaturi Termenul pentru depunerea candidaturilor la șefia PNL expiră sâmbătă, la ora 17.00 , potrivit informațiilor din articol. În acest context, orice schimbare de ultim moment în componența echipei poate influența negocierile interne și modul în care va arăta conducerea partidului după congres. [...]
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu intră în echipa lui Ilie Bolojan din PNL, într-un mesaj centrat pe „oprirea risipei” și „eliminarea privilegiilor”. Potrivit News , Gheorghiu spune că a acceptat propunerea de a face parte din echipa sa în Partidul Național Liberal , deși afirmă că nu și-a dorit o funcție publică. Într-o postare pe Facebook, Oana Gheorghiu își justifică decizia prin „haosul în care România a fost împinsă” și prin ideea că „timpul nu mai are răbdare cu noi”. Ea afirmă că este nevoie de o „schimbare profundă” în politică și că politicienii trebuie să înțeleagă că au datoria „să slujească oamenii, nu buzunarul propriu”. Mesajul: reformă și disciplină în cheltuirea banului public Gheorghiu își leagă intrarea în echipa lui Ilie Bolojan de o agendă formulată explicit în termeni de eficiență și corectare a derapajelor din sectorul public: „modernizarea României”; „oprirea risipei”; „eliminarea privilegiilor”; „reașezarea țării pe drumul cel bun”. Contextul invocat: activism și critică la adresa companiilor de stat În același mesaj, vicepremierul interimar își descrie parcursul ca unul de implicare civică și de contestare a abuzurilor, inclusiv prin proteste. Totodată, susține că a „aprins lumina în companiile de stat” și că a arătat „cum sunt prăduite bogățiile țării”, fără a detalia cazuri sau măsuri concrete în materialul citat. Ce urmează Știrea consemnează acceptarea propunerii și poziționarea publică a Oanei Gheorghiu alături de Ilie Bolojan și de cei care cer reforme; nu sunt menționate, însă, un rol precis în partid, un calendar sau pași operaționali care să decurgă imediat din această decizie. Informația a fost relatată și de Digi24 . [...]
Boicotul pregătit de o parte din liberali riscă să lase Congresul PNL fără cvorum politic și să complice schimbarea conducerii și a statutului , într-un moment în care partidul încearcă să își reconfigureze rapid structura de putere, potrivit HotNews . Sursele publicației susțin că tabăra anti- Ilie Bolojan a pus deja 16 organizații pe lista absenților, iar dacă planul reușește „aproape jumătate” dintre cei 2.500 de delegați așteptați ar putea lipsi. Miza imediată este validarea unui Congres convocat în regim accelerat, la doar câteva zile după stabilirea calendarului, în care ar urma să fie votate atât o nouă conducere, cât și modificări ale statutului și ale structurii Biroului Național. În același timp, situația din interiorul taberei contestatare este amestecată: unii lideri trecuți pe lista boicotului au confirmat că vor participa, iar un alt lider care nu merge spune că îl susține pe Bolojan pentru funcția de președinte. Cine sunt „marile absențe” invocate de surse HotNews enumeră mai mulți lideri PNL care ar urma să lipsească de la Congres, între care: Adrian Veștea – prim-vicepreședinte PNL; președinte PNL Brașov Cătălin Predoiu – ministru PNL, fost prim-vicepreședinte PNL Alina Gorghiu – președinte PNL Argeș Rareș Bogdan – europarlamentar PNL Toma Petcu – vicepreședinte PNL, președinte PNL Giurgiu Sorin Câmpeanu – fost ministru al Educației Alin Tișe – președintele CJ Cluj Valeriu Iftime – președinte PNL Botoșani Vlad Nistor – fost europarlamentar PNL În cazul lui Adrian Veștea, HotNews notează că acesta a criticat public faptul că evenimentul nu a fost amânat cu o săptămână, pentru a-și putea depune candidatura, și le-ar fi transmis colegilor că nu participă. Veștea a scris pe Facebook: „Consider profund anormal refuzul prelungirii cu o săptămână a termenului pentru Congres. Era o solicitare de bun simț.” Contestatari care vin totuși la Congres și o miză dusă în instanță Inițiatorii boicotului ar miza pe absența a 16 lideri de filiale și a „peste 1.000 de delegați”, potrivit surselor citate. Totuși, Alexandru Popa (PNL Brăila) a confirmat pentru HotNews că va merge la Congres, deși este între semnatarii cererilor depuse la Tribunalul Ilfov pentru anularea deciziilor de convocare a Consiliului și Congresului (detalii în materialul HotNews despre acțiunea în instanță, aici ). Și Monica Anisie, fost ministru al Educației, este menționată ca participantă, deși contestatară. Valeriu Iftime: nu boicotează, dar critică „graba” și schimbarea de statut Valeriu Iftime (PNL Botoșani) spune că nu este vorba despre un boicot în cazul său și că i-a anunțat pe Ilie Bolojan și Adrian Veștea că are un alt eveniment, însă critică ritmul și miza Congresului, inclusiv schimbările statutare: „Cred că ne grăbim foarte tare. (...) Nu poți în două zile să faci modificări radicale de statut.” În același timp, Iftime afirmă că l-ar vota pe Bolojan ca președinte al partidului, dar ridică obiecții față de schimbarea arhitecturii de conducere (un singur prim-vicepreședinte și opt vicepreședinți executivi) și susține că Veștea nu ar avea șanse să câștige alegerile interne. De ce contează convocarea „pe repede înainte” HotNews arată că o parte dintre cei care boicotează invocă tocmai caracterul accelerat al convocării și dezacordul față de modificările statutare și moțiunea depusă de Bolojan pentru schimbarea structurii Biroului Național. Calendarul descris în articol: miercuri, Biroul Politic Național a decis pașii; vineri, de la ora 17:00, a avut loc Consiliul Național pentru convocarea oficială; duminică sunt invitați 2.500 de delegați (500 de drept și 2.000 aleși din teritoriu) să voteze noua structură de conducere și noua formă a statutului. Conform aceleiași surse, Adrian Veștea nu va fi exclus din partid la Congres, dar își va pierde funcția de conducere. [...]
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, anunță că se alătură PNL și echipei conduse de Ilie Bolojan , legând decizia de nevoia unei „majorități solide” pentru reforme administrative și pentru continuarea parcursului european , potrivit News . Într-o postare pe Facebook, Pîslaru își justifică pasul politic prin ideea că „reformele majore nu pot fi realizate de unul singur” și că este nevoie de „o echipă puternică” și de „o viziune clară” pentru „modernizarea și securizarea parcursului european al țării”. Ce invocă Pîslaru: rezultate pe fonduri europene și PNRR Pîslaru afirmă că, împreună cu echipa din minister, în ultimul an ar fi obținut o serie de rezultate legate de finanțările europene, între care: atragerea unui total de 10 miliarde de euro fonduri europene non-agricole, „record absolut” pentru 12 luni consecutive; „deblocarea PNRR”, cu depășirea pragului de 60% absorbție; aprobarea integrală a cererii de plată nr. 4; închiderea negocierii finale a Planului, „evitând penalizări de miliarde de euro”; urcarea României pe locul 2 în UE la Politica de Coeziune, cu triplarea ratei de absorbție și aproape 7 miliarde de euro aduse în țară; asigurarea a aproape 600 de milioane de euro fonduri nerambursabile prin noua generație a Granturilor SEE și Norvegiene. Contextul politic: „moment critic” și apel la reacție rapidă În aceeași intervenție, Pîslaru susține că România se află într-un „moment critic de inflexiune”, după „dărâmarea Guvernului”, și vorbește despre „încercări disperate” de a rupe PNL și despre „rețele anti-reforme”, pe care le acuză că ar orchestrat „campanii agresive de dezinformare” ce ar servi „intereselor pro-ruse și anti-europene”. „România are nevoie urgentă de o reformă profundă a administrației, de instituții performante și de curajul de a schimba radical ceea ce nu funcționează. De aceea, am decis să mă alătur Partidului Național Liberal și echipei conduse de Ilie Bolojan.” Pîslaru mai afirmă că rezultatele invocate au fost obținute „sub mandatul prim-ministrului Ilie Bolojan”, pe care îl descrie drept un „om de stat”. De ce contează Mesajul fixează o miză de guvernare: Pîslaru își leagă explicit afilierea politică de capacitatea de a construi o majoritate care să susțină reforme administrative și implementarea agendei europene, inclusiv pe componenta de finanțări (PNRR și fonduri de coeziune). În același timp, acuzațiile privind „rețele anti-reforme” indică o posibilă escaladare a conflictului politic în jurul direcției reformelor și al gestionării banilor europeni. [...]
PNL intră în Congres cu o restructurare a conducerii și a statutului , după ce Ilie Bolojan și-a depus candidatura pentru un nou mandat, mizând pe o formulă de conducere mai concentrată și pe reguli interne revizuite, potrivit Adevărul . Bolojan a anunțat că intră în cursă cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini ” și susține că partidul are nevoie de reformă, profesionalism și responsabilitate, dar și de păstrarea valorilor care i-au definit identitatea. În mesajul publicat pe Facebook, liderul PNL a vorbit despre obiectivul unei formațiuni „mai deschise, mai credibile și mai conectate la așteptările românilor” și despre asumarea reconstrucției încrederii în liberali. „Obiectivul nostru este un PNL unit, puternic şi respectat, capabil să răspundă cu seriozitate provocărilor acestei perioade.” Miza operațională: schimbări în arhitectura de conducere Dincolo de candidatura în sine, Congresul extraordinar programat duminică la București are pe agendă modificări de statut care schimbă modul de funcționare al conducerii centrale. Conform informațiilor prezentate, liberalii urmează să voteze: desființarea Biroului Executiv (BEX), descris ca „nefuncțional”, și integrarea atribuțiilor acestuia în Biroul Permanent Național (BPN); reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unul; revenirea la alegerea conducerii pe bază de moțiuni; înființarea Comisiei Naționale pentru Litigii, care ar urma să judece litigiile rezultate din sancțiunile aplicate membrilor; clarificarea procedurilor de sancționare a membrilor PNL. Consiliul Național Extraordinar a aprobat deja modificarea statutului cu 551 de voturi „pentru”, 128 „împotrivă” și 3 abțineri. Echipa propusă de Bolojan Potrivit unui comunicat al PNL, echipa de conducere propusă este: prim-vicepreședinte : Dan Motreanu secretar general : Robert Sighiartău vicepreședinți : Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman și Gabriela Horga La Congresul extraordinar de duminică sunt așteptați 2.500 de delegați, conform aceleiași surse. Pentru detalii despre pregătirile Congresului, publicația trimite și la materialul despre ședința tehnică de dinaintea reuniunii, precum și la lista modificărilor de statut și echipa cu care Bolojan se prezintă la vot. [...]
