Știri
Știri din categoria Politică
Traian Băsescu cere verificarea unei posibile implicări AUR în violențele de la protestul fermierilor, susținând că în confruntările din Piața Victoriei au fost „provocatori” care nu ar fi fermieri sau ciobani, potrivit Adevărul. Fostul președinte spune că autoritățile ar trebui să identifice cine a alimentat escaladarea și, în paralel, să deschidă rapid un canal de dialog cu reprezentanții protestatarilor.
Băsescu a intervenit marți, 15 septembrie, la România TV, după ce protestul fermierilor și crescătorilor de animale a degenerat în confruntări cu jandarmii. În opinia sa, violențele ar fi fost provocate de persoane „aduse special” pentru astfel de incidente.
„Sunt și provocatori, se vede că sunt de meserie luptători cu jandarmii.”
Fostul președinte a cerut explicit să fie verificată o eventuală implicare a AUR în incidentele violente, afirmând că cei care „provoacă bătaia” nu ar fi din rândul fermierilor sau al ciobanilor.
„Cei care provoacă bătaia nu sunt fermieri și nici ciobani, sunt oameni aduși special pentru asta. Trebuie văzut dacă AUR e implicat.”
În același timp, Băsescu a îndemnat Guvernul să cheme o delegație a protestatarilor la Palatul Victoria, pe fondul unei atmosfere pe care a descris-o ca fiind tensionată.
Băsescu a făcut referire și la problemele crescătorilor de ovine și la pierderile cauzate de mortalitatea animalelor, susținând că Guvernul „ar fi trebuit să se implice mai mult” în privința vaccinării. El a afirmat că, în lipsa vaccinării, Uniunea Europeană nu ar acorda sprijin financiar.
Protestul din Piața Victoriei a degenerat după ce manifestanți au aruncat cu pietre și alte obiecte și au încercat să forțeze cordonul de protecție din zona Guvernului, iar jandarmii au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea grupurilor agresive. Incidentele s-au extins și în zone apropiate, inclusiv spre Calea Victoriei.
Potrivit Jandarmeriei Capitalei, 26 de participanți agresivi au fost extrași din mulțime și duși la sediile de poliție pentru identificare și dispunerea măsurilor legale. În urma incidentelor, 24 de persoane au primit îngrijiri medicale, inclusiv opt jandarmi, iar patru persoane au fost transportate la spital, între care și un jandarm. Violențele au generat și probleme majore de trafic în centrul Capitalei.
Recomandate
Dominic Fritz condiționează sprijinul USR pentru premierul Luca Niculescu de refuzul deciziilor PSD , într-un mesaj care ridică miza politică pe viitoarele decizii de buget și deficit. Potrivit Digi24 , liderul USR a spus la congresul partidului de la Timișoara că „testul încrederii” va fi „de câte ori va spune «NU» PSD-ului”. În discurs, Fritz a indicat explicit că încrederea USR în șeful Executivului va depinde de capacitatea acestuia de a se opune deciziilor PSD și de a refuza semnături, pentru a demonstra că este „de partea românilor”, nu „de partea privilegiaților”. Miza: cine controlează agenda guvernării Fritz a susținut că se teme ca premierul să ajungă să execute ordinele lui Sorin Grindeanu , iar „costurile” să fie suportate de populație. El a folosit o comparație cu un taraf, în care liderul PSD ar „comanda muzica”, iar Guvernul ar „cânta”, în timp ce românii ar plăti. Totodată, președintele USR a afirmat că, după șase luni de guvernare, PSD ar urma să îl evalueze pe premier „să vadă dacă a cântat cum i s-a comandat”. Buget, deficit și presiunea pe taxe În atacurile la adresa PSD, Fritz a ironizat discuțiile despre „gaura” din buget și a invocat rectificarea bugetară adoptată de Guvern, susținând că deficitul ar fi ajuns la 3,8% după primele nouă luni ale anului. În același context, a afirmat că se cere o a doua rectificare, pe motiv că ministerele ar vrea „60 de miliarde” în plus, bani care „nu există”, în opinia sa. Pe linia consecințelor economice, Fritz a acuzat PSD că va alege între creșterea deficitului (cu efecte în prețuri) și majorarea taxelor, susținând că partidul nu va tăia cheltuieli și nu va prioritiza combaterea corupției. Context politic: critică și la adresa AUR În același discurs, Fritz a susținut că PSD ar continua să acționeze cu sprijinul AUR, deși AUR se prezintă ca partid anti-sistem. El a amintit, între altele, de moțiunea care a dus la căderea Guvernului, de atacuri comune la adresa unor foști miniștri USR și de dispute privind legea integrității și numiri la TVR și Radio România. Mesajul lui Fritz fixează, practic, un criteriu politic de evaluare a premierului în raport cu PSD, într-un moment în care termenele invocate în discurs includ ținte legate de deficit și buget (1 noiembrie și 1 decembrie, conform declarațiilor citate). [...]
Dominic Fritz a fixat la Congresul USR o linie de opoziție dură față de PSD și AUR , mizând pe promisiunea unei „guvernări fără PSD și fără AUR” și pe ideea că partidul trebuie să rămână „câinele de pază” al cetățenilor, potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul în care USR își alege noua conducere la Timișoara, iar Fritz încearcă să consolideze direcția politică pentru următorii doi ani. În fața delegaților, liderul USR a vorbit despre dezamăgirea unor alegători care au votat „cu speranță” pentru o agendă de reformă și a încercat să repoziționeze partidul ca actor de control și presiune publică asupra puterii. „Noi nu ne vom crede niciodată șeful sistemului, vom fi mereu câinele de pază al cetățenilor în fața sistemului!” Ținta principală: relația PSD–Guvern și controlul asupra agendei fiscale În discurs, Fritz a sugerat că premierul Luca Niculescu ar fi sub influența liderului PSD Sorin Grindeanu, folosind o comparație menită să transmită ideea de control politic asupra deciziilor guvernamentale, inclusiv pe calendarul legat de deficit și buget. „Grindeanu comandă muzica, Niculescu cântă, iar lăutarii trebuie să-i plătească românii.” Fritz a afirmat că Grindeanu „i-a dat guvernului termenele” – „deficitul lămurit până la 1 noiembrie, bugetul până la 1 decembrie” – și că după șase luni PSD ar urma să evalueze premierul. Critici la adresa PSD și AUR: „supapa sistemului” Liderul USR a atacat și opoziția, acuzând AUR că ar „sprijini pe furiș” PSD. Despre PSD, Fritz a susținut că nu va reduce cheltuielile statului și nu va lupta cu corupția, invocând primele zile de guvernare ca indiciu asupra priorităților. În același registru, Fritz a spus că AUR capitalizează politic nemulțumiri legitime, dar nu ar fi „anti-sistem”, ci „supapa sistemului”, astfel încât furia publică să nu se îndrepte către „adevărații vinovați”. Miza internă: conducerea partidului și strategia pe doi ani Congresul USR este primul după intrarea partidului în opoziție și are ca obiect alegerea noului Birou Național: 600 de delegați urmează să voteze 24 de membri. Mandatul de președinte al lui Dominic Fritz nu este pus în joc la acest congres. La final, Fritz a indicat drept obiectiv pentru următorii doi ani construirea unei „majorități reformiste” care să ducă USR din nou la guvernare, cu o linie explicită: „o guvernare fără PSD și fără AUR”. Pentru context despre eveniment și competiția internă, HotNews a relatat separat că reuniunea are loc la Timișoara și că mai multe echipe își dispută locurile din conducere. [...]
PSD recuperează teren față de AUR, iar competiția pentru primul loc se strânge , potrivit unui sondaj Avangarde prezentat de HotNews , într-un context în care percepția publică asupra direcției țării rămâne puternic negativă, iar agenda economică (salarii, pensii, deficit) domină așteptările de la Guvern. Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 21–26 octombrie, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.000 de persoane de peste 18 ani. Eroarea maximă de eșantionare este de 3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Intenția de vot este calculată din totalul celor care și-au exprimat o opțiune. Cum ar arăta Parlamentul dacă alegerile ar fi duminica viitoare Conform cercetării, AUR rămâne pe primul loc, dar diferența față de PSD se reduce: AUR: 35% PSD: 26% PNL: 15% USR: 10% UDMR: 5% Sub pragul electoral ar rămâne, în acest sondaj, SENS (4%) și SOS România (2%). De ce contează: diferența AUR–PSD se micșorează Comparativ cu sondajul Avangarde din septembrie (menționat în articol), AUR scade cu un punct procentual, PSD crește cu trei puncte, USR urcă cu două puncte, iar PNL pierde un punct. În termeni de ecart, PSD „recuperează” față de AUR, pe fondul unei diferențe care, în sondajul Avangarde anterior, era de 13 puncte procentuale. HotNews notează și un reper extern: un sondaj CURS publicat joi indică o diferență de opt puncte între AUR și PSD. Percepția asupra guvernării: direcție „greșită” și priorități economice Pe fondul schimbărilor politice recente, sondajul a testat și reacția la decizia PNL de a vota învestirea Guvernului Niculescu , deși partidul a anunțat că rămâne în opoziție. 50% dintre respondenți consideră decizia „mai degrabă greșită”, 29% „mai degrabă bună”, iar 21% nu știu sau nu răspund. În același timp, 78% dintre respondenți spun că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar 16% într-o direcție bună (6% indeciși/refuz). Întrebați care ar trebui să fie prima prioritate a Guvernului (un singur răspuns), respondenții indică: creșterea salariilor și pensiilor: 30% combaterea corupției: 21% reducerea deficitului și a datoriei publice: 19% reducerea cheltuielilor statului: 15% investiții în infrastructură: 7% finanțarea sistemului de sănătate: 4% Pe tema reducerii deficitului, majoritatea (59%) ar prefera reducerea cheltuielilor, în timp ce 20% ar opta pentru taxe mai mari pe averi și companii. Creșterea taxelor și impozitelor generale este susținută de 2%, iar înghețarea salariilor și pensiilor de 1%. Context: comparația cu un sondaj CURS În articol sunt prezentate și cifre dintr-un sondaj CURS publicat joi, în care AUR este cotat la 34%, PSD la 26% și PNL la 16%, iar peste pragul de 5% apar USR (8%) și UDMR (5%). Tot acolo sunt menționate și alte formațiuni sub prag, cu procente mai mici. În ansamblu, datele indică o cursă mai strânsă la vârf și o presiune crescută pe guvernare pe teme cu impact bugetar direct: salarii, pensii și reducerea deficitului. [...]
Guvernul a deblocat prin hotărâre cheltuielile ANCOM pentru acțiuni de lobby la UIT, inclusiv o masă pentru circa 1.000 de persoane la Doha , după ce același proiect fusese scos de pe ordinea de zi de fostul premier Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . Decizia are impact direct asupra modului în care sunt angajate fonduri publice din bugetul ANCOM pentru reprezentarea externă a României. Hotărârea adoptată în ședința de vineri vizează susținerea candidaturii României pentru un nou mandat în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT) în cadrul Conferinței Plenipotențiarilor (PP-26), programată la Doha, Qatar, în perioada 9–27 noiembrie 2026. Ce aprobă concret hotărârea și cine plătește Actul normativ permite organizarea de activități de susținere a candidaturii, derulate de o delegație ANCOM „configurată” pentru promovarea candidaturii. În delegație pot fi incluși și reprezentanți ai altor instituții publice, inclusiv ai Parlamentului României. În același timp, hotărârea aprobă cheltuieli pentru servicii de organizare eveniment, „cu respectarea regulilor și uzanțelor stabilite de UIT”, care includ organizarea unei mese tradiționale în cadrul unei recepții pentru aproximativ 1.000 de persoane. Finanțarea urmează să fie asigurată din bugetul de venituri și cheltuieli al ANCOM pe anul 2026, conform comunicatului Guvernului citat de Digi24. Contextul politic: proiect retras de Bolojan, dispută cu conducerea ANCOM Documentul este același tip de act normativ pe care Ilie Bolojan l-a retras de pe ordinea de zi a ultimei ședințe de guvern pe care a condus-o. În acel episod, vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, l-a acuzat pe Bolojan că ar fi „sabotat cu bună știință” eforturile diplomatice pentru candidatura României, notează Digi24, care menționează că informația este relatată de News.ro. De ce contează: cheltuieli de protocol validate la nivel de guvern Miza practică a hotărârii este că validează, la nivel guvernamental, un pachet de cheltuieli de protocol și reprezentare externă din bugetul unei autorități publice (ANCOM), într-un context în care oportunitatea acestor cheltuieli a fost anterior contestată politic. UIT este agenția specializată a ONU pentru comunicații și tehnologia informației, înființată în 1865, cu 194 de state membre și peste 1.000 de reprezentanți din sectorul privat și mediul academic, conform datelor prezentate în articol. [...]
Guvernul a schimbat 44 de prefecți și subprefecți, resetând conducerea locală a administrației după învestirea noului Executiv, potrivit Știrile Pro TV . Măsura are impact operațional direct: prefectul și subprefectul sunt reprezentanții Guvernului în teritoriu și coordonează, între altele, aplicarea deciziilor centrale la nivel județean. Deciziile vin după instalarea guvernului format „în jurul PSD”, în contextul în care mai mulți prefecți și subprefecți susținuți anterior de PNL și USR și-au anunțat demisiile în ultimele săptămâni, după ce cele două partide au decis că nu vor intra la guvernare, potrivit News.ro. Într-un comunicat, Guvernul a transmis că a aprobat hotărâri de eliberare din funcție și numire pentru mai mulți prefecți și subprefecți, precizând că persoanele numite „îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute de Codul administrativ”. Ce s-a decis: eliberări și numiri la nivel de județe Lista publicată de Executiv include: eliberări din funcția de prefect (inclusiv prefectul municipiului București); eliberări din funcția de subprefect în mai multe județe; numiri în funcția de prefect în județe precum Alba, Arad, Bacău, Bihor, Cluj, Constanța, Dolj, Prahova, Timiș și altele; numiri în funcția de subprefect , inclusiv în județe precum Harghita, Covasna, Mureș, Prahova, Satu Mare și în municipiul București. De ce contează: efect imediat asupra coordonării administrației în teritoriu Schimbarea simultană a zeci de prefecți și subprefecți înseamnă o reconfigurare rapidă a conducerii administrative la nivel local, într-un moment în care relația dintre centru și teritoriu depinde de aceste funcții. Prefecții și subprefecții sunt piese-cheie în implementarea deciziilor guvernamentale la nivel județean. Guvernul Luca Niculescu a fost învestit și cu voturile PNL și UDMR, însă cele două partide au anunțat că nu intră la guvernare, conform informațiilor din material. [...]
UDMR susține adoptarea rapidă a Legii salarizării prin asumarea răspunderii , o procedură care ar scurta traseul parlamentar înainte de buget, potrivit news . Kelemen Hunor spune că proiectul este „pregătit” și ar mai avea nevoie doar de „mici ajustări”. Declarația a fost făcută la B1 TV, în contextul discuțiilor dintre liderii politici și președintele Nicușor Dan, purtate la Cotroceni, unde nu s-a ajuns la o armonizare pe unele puncte considerate importante. Miza: lege înainte de buget, cu un traseu legislativ mai scurt Kelemen Hunor afirmă că, deși în august nu s-a ajuns la o înțelegere, a existat acordul politic pentru a susține „toate demersurile posibile” astfel încât legea să fie adoptată înainte de buget. În acest cadru, liderul UDMR spune că varianta angajării răspunderii de către Guvern ar face procesul „repede și sigur”. „Legea salarizării se poate adopta prin asumare. Asta aş susţine.” Unde s-au blocat discuțiile: baza de calcul și ajustări pe domenii Potrivit lui Kelemen Hunor, una dintre temele rămase în discuție a fost „baza” de la care se pleacă, menționând intervalul „4.000-4.500” și faptul că aici exista o discuție cu sindicatele. El a mai indicat puncte de ajustare pe mai multe arii din sectorul public: Cultură : dispute privind creșterea coeficientului, în special pentru muzee, arheologi și biblioteci; Sănătate și Învățământ : necesare „corecții”, despre care spune că nu ar fi „lucruri extravagante”. Echilibrarea grilei: vechime vs. atractivitatea pentru noii intrați Liderul UDMR a explicat că ar fi fost nevoie de ajustări privind modul în care evoluează salariile pentru angajații cu vechime de 20-25 de ani, în raport cu cei care intră în sistem. El susține că pentru noii intrați ar trebui un coeficient mai mare pentru a face educația mai atractivă, dar fără „înghețarea” completă a creșterilor pentru cei cu experiență, ci eventual o încetinire până când sustenabilitatea bugetară ar permite mai mult. În final, Kelemen Hunor a mai spus că au existat și discuții legate de sistemul medical, dar nu despre ceva care „necesita sume în plus”. Totodată, el a amintit că, inclusiv în perioada crizei guvernamentale, liderii fostei coaliții au avut discuții repetate cu președintele Nicușor Dan pe tema adoptării Legii salarizării. [...]
