Știri
Știri din categoria Politică
Un vot de învestitură care ar depinde de AUR ar schimba aritmetica puterii în Parlament, pentru că ar transforma sprijinul punctual de la moțiunea de cenzură într-o majoritate politică asumată între PSD și AUR, susține fostul președinte PNL Valeriu Stoica, citat de Mediafax.
Stoica a declarat la Digi24 că alianța PSD–AUR de la moțiunea de cenzură a fost „conjuncturală”, dar că situația „s-ar schimba radical” dacă cele două partide ar repeta votul la învestirea Guvernului condus de Veștea. În această ipoteză, spune el, colaborarea nu ar mai putea fi prezentată ca un aranjament de moment.
Fostul lider liberal afirmă că, dacă PSD ar accepta ca Guvernul Veștea să treacă cu sprijinul AUR, „din acel moment, alianța dintre cele două partide nu ar mai fi conjuncturală”, ci ar echivala cu „oficializarea” unei alianțe în Parlament, adică o majoritate PSD–AUR.
În varianta în care PSD ar rămâne consecvent propriilor declarații și nu ar accepta învestirea cu voturile AUR, Stoica susține că Guvernul Veștea nu ar trece în Parlament.
Întrebat despre legătura cu președintele Nicușor Dan, Stoica a invocat declarații recente ale șefului statului, potrivit cărora formarea guvernului ar fi responsabilitatea exclusivă a premierului desemnat. Stoica contestă parțial această poziție și argumentează că premierul nominalizat „poartă, totuși, amprenta” președintelui care l-a numit.
În consecință, dacă guvernul ar fi votat cu sprijinul AUR, Stoica spune că responsabilitatea politică „s-ar reflecta și asupra președintelui”, mai ales în situații în care desemnarea premierului se face fără consultarea partidului propriu sau a celorlalte formațiuni.
Ca ieșire din blocaj, Stoica menționează propunerea lui Ilie Bolojan: relansarea consultărilor politice cu toate partidele, urmată de una dintre două formule de guvern minoritar:
În ambele scenarii, Stoica indică necesitatea unui acord politic „de cel puțin șase luni”.
Recomandate
În criza de formare a noului guvern, UDMR își maximizează puterea de negociere prin poziționarea ca „partid-levier” și prin evitarea unei formule care ar depinde de voturile partidelor suveraniste, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Miza nu este doar aritmetica parlamentară, ci și costul politic al unei majorități construite cu AUR, SOS sau POT, care ar putea afecta atât legitimitatea guvernării, cât și capacitatea de negociere în scenariile următoare. De ce contează: UDMR poate înclina balanța într-o majoritate fragilă Pe fondul disputei dintre PNL, USR și PSD, influența UDMR a crescut peste așteptări, inclusiv pentru că formațiunea a fost prezentă în majoritatea guvernelor postdecembriste și are o disciplină internă care îi face voturile previzibile. Analistul Miroslav Tașcu-Stavre descrie UDMR drept un „partid levier”, adică o formațiune care poate decide dacă o majoritate se formează sau nu. În logica aceasta, UDMR își calibrează deciziile nu doar în funcție de oferta imediată, ci și de probabilitatea ca un guvern propus să treacă de Parlament. În analiza citată, Tașcu-Stavre avertizează că un eșec la vot ar slăbi poziția de negociere pentru orice formulă ulterioară. Linia roșie: guvern cu PSD și UDMR, dar sprijinit de suveraniști Deși în spațiul public a fost vehiculată varianta unui guvern minoritar cu miniștri PSD și UDMR, analiza indică un obstacol major: posibilitatea ca o astfel de formulă să depindă de voturile AUR, SOS sau POT, opțiune pe care UDMR ar evita-o, inclusiv din cauza confruntărilor anterioare cu astfel de partide. În același timp, reticența UDMR este alimentată și de contextul crizei: potrivit analistului, moțiunea de cenzură inițiată de PSD , care a dus la scindarea coaliției, complică o apropiere rapidă, chiar dacă o relație nu este exclusă pe termen mai lung. Ce negociază UDMR când intră la guvernare Analiza punctează că UDMR intră, de regulă, la guvernare cu o agendă negociată, centrată pe: afirmarea unor drepturi ale comunității maghiare; infrastructură și dezvoltare în zonele în care etnicii maghiari sunt majoritari; obținerea unui minister cu greutate (de exemplu, Dezvoltarea sau un portofoliu comparabil). Tașcu-Stavre susține că formațiunea „alege câștigătorii”, pe care o numește „o constantă a politicii postdecembriste”, și leagă această capacitate de „simțul politic” al liderului UDMR, Kelemen Hunor . Context extern: PPE și relația cu Budapesta Un alt element de influență ține de poziționarea europeană. Analistul explică rolul familiilor politice din Parlamentul European și faptul că UDMR este afiliată de la început la PPE (Partidul Popular European), ceea ce poate influența și poziționările interne, prin canale politice europene. În privința Ungariei, Tașcu-Stavre spune că nu se poate vorbi „deocamdată” despre o influență politică directă a premierului Viktor Orbán asupra UDMR, deși amintește importanța investițiilor făcute în trecut de guvernul de la Budapesta în România pentru comunitatea maghiară. În același registru, analistul anticipează o posibilă „apropiere” în raport cu Peter Magyar, argumentând prin interesul electoral legat de votul cetățenilor cu dublă cetățenie. Ce urmează Într-o criză guvernamentală în care majoritățile se pot construi la limită, UDMR își păstrează opțiunile deschise și încearcă să evite asocierea cu o susținere parlamentară controversată. Pe termen scurt, această strategie îi poate crește influența în negocieri; pe termen mediu, decizia depinde de viabilitatea formulei de guvern și de costurile politice ale alianțelor necesare pentru a trece votul din Parlament. [...]
AUR spune că nu va asigura voturile pentru învestirea „ Guvernului Veștea ” , iar decizia ar putea complica aritmetica parlamentară înaintea votului, într-un moment în care partidele fac „ultimele calcule”, potrivit Antena 3 . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a afirmat duminică faptul că formațiunea „garantează” că „Guvernul Veștea nu va trece cu voturile AUR”, explicând că partidul are două opțiuni „tehnice” la votul de învestitură: fie parlamentarii AUR vor fi prezenți și nu vor vota, fie vor ieși din sală. „Garantăm că Guvernul Veștea nu va trece cu voturile AUR, pentru că decizia noastră este aceeași. Tehnic vorbind, fie vom fi prezenți și nu vom vota, fie vom ieși din sală la votul pentru învestitură.” Dungaciu a insistat că, în interiorul partidului, poziția rămâne neschimbată și că „doar aspectul tehnic mai trebuie clarificat”, respingând ideea unor manevre interne. Calendarul învestirii și tensiunile din PNL În paralel, se fac „ultimele calcule” înaintea votului de învestitură a Guvernului Veștea. Deși lista de miniștri „trebuia depusă” duminică, aceasta „ar urma să fie depusă luni”, conform informațiilor prezentate. Pe fondul acestor pregătiri, în PNL continuă disputa internă: susținătorii lui Adrian Veștea au transmis o reacție în 12 puncte la ultimatumul dat de Ilie Bolojan . Cei 23 de semnatari se intitulează „Facțiunea Conservatoare din PNL” și afirmă, între altele, că refuză să participe „la o acțiune” care ar servi „menținerea la cârmă politică și de decizie administrativ-financiară guvernamentală a unui grup restrâns”. Tot duminică, Robert Sighiartău a anunțat că, dacă cei din „Gruparea Veștea” nu își dau demisia până luni, vor fi excluși din partid, menționându-i pe Hubert Thuma, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Alina Gorghiu. Sighiartău a mai spus că „Congresul a adoptat aceste decizii cu unanimitate de voturi”. Lucian Bode a respins public ideea demisiei, afirmând că „niciodată nu am încălcat vreo decizie” și că „nu am motiv să demisionez”. [...]
AUR își retrage orice rol de „balama” pentru învestirea guvernului Veștea , iar mesajul reduce și mai mult șansele ca premierul desemnat Adrian Veștea să strângă majoritatea minimă în Parlament, potrivit HotNews . Prim-vicepreședintele AUR Dan Dungaciu a susținut public că partidul exclude susținerea unui guvern condus de Veștea, invocând obiectivul AUR de a forța alegeri anticipate. El a indicat două scenarii alternative: fie un guvern minoritar PSD susținut de partidele cu care „a coabitat până acum”, fie un guvern format de „cele trei partide” (în formularea sa), în ambele cazuri AUR declarând că nu se implică. Negarea unei înțelegeri pentru șefia Senatului Liderul grupului senatorial AUR, Petrișor Peiu, a respins explicit ipoteza unei înțelegeri cu PSD prin care AUR ar primi președinția Senatului în schimbul voturilor pentru guvernul Veștea, informație vehiculată de Tomis News . Peiu a negat că ar accepta funcția „nici pentru un astfel de post” și a catalogat scenariul drept „aiureli”, adăugând că „PSD îl vrea pe Predoiu”. Într-o declarație la Antena 3, Peiu a susținut că zvonurile privind un sprijin AUR ar fi lansate intenționat pentru a menține ideea că guvernul Veștea ar putea obține voturile necesare în Parlament. „Eu vă spun că parlamentarii AUR nu vor vota Guvernul Veştea. Asta este decizia noastră, care nu s-a schimbat.” Aritmetica voturilor: pragul de 233 rămâne departe În contextul în care PNL, USR, UDMR și AUR au anunțat că nu vor vota guvernul Veștea, calculele prezentate în articol arătau că premierul desemnat ar fi putut miza pe PSD (127), Minoritățile Naționale (17), UPR (18), PACE (11), SOS România (15) și neafiliați (20). Aceste formațiuni ar fi totalizat 208 voturi, cu 25 sub minimul de 233 necesar pentru votul de încredere. Situația s-a complicat după ce cei 15 deputați SOS România au anunțat că nu intenționează să voteze guvernul, ceea ce, potrivit calculelor din articol, ar ridica deficitul la „circa 40” de voturi. În acest tablou, rămâne o necunoscută câți parlamentari liberali ar putea încălca decizia conducerii PNL de a nu susține cabinetul Veștea, singurul element indicat ca potențială sursă de voturi suplimentare în ecuația actuală. [...]
PSD intră la guvernare și condiționează sprijinul de decizii economice „fără experimente fiscale” , anunțând că va vota învestirea Cabinetului Veștea, dar că își rezervă dreptul de a monitoriza strict măsurile cu impact asupra contribuabililor și ritmul atragerii fondurilor europene , potrivit Agerpres . Consiliul Politic Național al PSD a decis în unanimitate participarea la formarea unei majorități parlamentare care să susțină noul Guvern, argumentând că România are „nevoie urgentă de un guvern funcțional” pentru a depăși „blocajul politic” și pentru a opri „austeritatea oarbă”. În același mesaj, social-democrații indică drept ținte reducerea inflației, finanțarea investițiilor strategice și protejarea populației vulnerabile, cu mențiunea că măsurile trebuie să respecte „marile echilibre financiar-bugetare”. „PSD avertizează că votul său de învestitură pentru Cabinetul Veștea nu reprezintă un cec în alb. Partidul Social Democrat va monitoriza cu exigență fiecare decizie cu impact economic, nu va tolera tergiversări în atragerea fondurilor europene și nici vreun alt experiment fiscal pe seama contribuabililor români.” Portofolii și nume propuse de PSD PSD spune că își asumă coordonarea unor domenii cheie și a prezentat lista de propuneri pentru ministere și pentru Secretariatul General al Guvernului (SGG): viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne: Marian Neacșu ministrul Justiției: Radu Marinescu ministrul Agriculturii: Florin Barbu ministrul Energiei: Bogdan Ivan ministrul Sănătății: Alexandru Rogobete ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității sociale: Florin Manole ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Mihai Ghigiu ministrul Culturii: Ionuț Vulpescu ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației: Romeo Lungu secretarul general al Guvernului: Radu Oprea De ce contează: semnal de disciplină fiscală și presiune pe fonduri europene Mesajul PSD introduce explicit două linii roșii cu relevanță directă pentru mediul economic: respingerea „experimentelor fiscale” și presiunea pentru accelerarea atragerii fondurilor europene. În practică, partidul își leagă votul de învestitură de un control politic asupra deciziilor cu impact bugetar și asupra politicilor care pot afecta contribuabilii și investițiile. Ce urmează depinde de votul de învestitură și de modul în care viitorul Executiv va integra în programul de guvernare țintele invocate de PSD (inflație, investiții, echilibre bugetare) și condițiile politice atașate sprijinului parlamentar. [...]
PNL condiționează stabilitatea guvernării de un pact pe reformele PNRR, cu miza evitării pierderii unor fonduri europene de ordinul miliardelor de euro , potrivit Biziday . Ilie Bolojan spune că PNL, USR și UDMR au deja un acord de principiu pentru un astfel de aranjament politic și că liberalii vor părăsi sala dacă se ajunge la vot în Parlament pentru Guvernul Veștea. Pactul propus ar urma să fie semnat de PNL, PSD, USR și UDMR (fără să fie clar dacă și AUR) și ar include angajamente valabile pentru următoarele șase luni, indiferent de formula de guvernare care va rezulta. Elementul central este accelerarea reformelor asumate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), care nu au fost încă aprobate de Parlament. Miza economică: reforme PNRR și disciplină bugetară, sub presiunea termenelor Bolojan afirmă că viitorul guvern ar trebui să își asume răspunderea pe reformele PNRR până la jumătatea lunii iulie, pentru a evita pierderea unor fonduri europene „de ordinul miliardelor de euro”. În declarațiile sale, liderul PNL a indicat că „fiecare reformă” ar însemna „o sumă de peste 700 de milioane de euro”, iar neadoptarea lor ar pune în risc absorbția banilor. Al doilea pilon al pactului ar viza disciplina bugetară: respectarea țintelor din PNRR privind deficitul și plafonarea cheltuielilor cu personalul din sectorul public ca pondere în PIB. Bolojan avertizează că depășirea acestor angajamente ar putea aduce „corecții PNRR de peste un miliard de euro”. Două scenarii de guvernare și o promisiune de „armistițiu” parlamentar până la finalul anului În logica pactului, Bolojan descrie două variante: Guvern minoritar PSD , susținut „transparent” de partidele care aleg să participe la această formulă; Guvern de centru-dreapta PNL–USR–UDMR , pentru care spune că există deja un acord de principiu între liderii celor trei partide. Dacă președintele Nicușor Dan ar desemna un guvern de centru-stânga, partidele de centru-dreapta ar urma să voteze învestirea și să nu depună moțiune de cenzură până la sfârșitul anului, condiționat de respectarea pactului. În schimb, dacă șeful statului ar opta pentru un guvern de centru-dreapta (PNL–USR–UDMR), PSD ar trebui să asigure voturile necesare pentru învestire. Semnal politic imediat: PNL nu votează Guvernul Veștea Bolojan leagă poziția PNL de decizia Congresului partidului de a nu susține un guvern în care PNL nu se regăsește și susține că actuala formulă „nu are o majoritate transparentă și asumată”. În consecință, recomandarea către grupurile parlamentare este ca parlamentarii PNL să părăsească sala la votul pentru Guvernul Veștea. Liderul PNL spune că poziția va fi comunicată președintelui, iar pașii următori vor depinde de deciziile din Parlament din zilele următoare. [...]
PSD își condiționează votul de învestitură prin controlul portofoliilor-cheie , după ce a decis să susțină în Parlament Cabinetul condus de premierul desemnat Adrian Veștea , potrivit Libertatea . Miza imediată este una de guvernare și reglementare: agenda economică și administrativă a viitorului executiv va fi, în bună măsură, setată de PSD, care a impus majoritatea miniștrilor. Vicepremierul interimar Sorin Grindeanu a spus că partidul nu are obiecții față de Adrian Veștea și a indicat un calendar accelerat pentru votul de învestitură, care ar urma să aibă loc luni, 22 iunie. Cum arată „pachetul” de miniștri impus de PSD Lista miniștrilor PSD prezentată în articol include: Vicepremier și ministrul Afacerilor Interne: Marian Neacșu Ministerul Sănătății: Alexandru Rogobete Ministerul Energiei: Bogdan Ivan Ministerul Muncii: Florin Manole Ministerul Agriculturii: Florin Barbu Ministerul Justiției: Radu Marinescu Ministerul Mediului: Mihai Ghigiu Ministerul Dezvoltării: Romeo Lungu Secretariatul General al Guvernului (SGG, cu rang de ministru): Radu Oprea Ministerul Culturii: Ionuț Vulpescu Condițiile PSD: de la „stoparea austerității” la termene mai scurte de autorizare În schimbul susținerii parlamentare, PSD a formulat un set de condiții care vizează direct politicile cu impact economic și administrativ: Stoparea austerității : reducerea presiunii fiscale pentru venituri mici și medii și pentru micii antreprenori; investiții pentru stimularea economiei și creșterea veniturilor bugetare. Măsuri antiinflație : majorarea salariului minim, indexarea pensiilor, sprijin pentru categorii vulnerabile; extinderea schemei de limitare a adaosului comercial la produsele de bază. Educație : extinderea programului „Masă caldă în școli” pentru reducerea abandonului școlar. Reformă administrativă : reducerea cu 25% a sarcinilor administrative și reducerea cu 30% a termenelor de autorizare. Economie și agricultură : plata datoriilor statului către firme, susținerea industriilor strategice, garanții de stat pentru investiții; sprijin pentru fermieri prin subvenționarea dobânzilor la credite. Context politic: PNL nu susține cabinetul și cere guvern minoritar În același material este prezentată poziția liderului PNL, Ilie Bolojan, care refuză să susțină Guvernul Veștea și cere un executiv minoritar bazat pe un pact național pentru reformele din PNRR . El le-a recomandat parlamentarilor liberali să părăsească sala la votul de învestitură și a avansat două variante: un guvern minoritar condus de PSD sau unul format de PNL, USR, UDMR și minorități. Dacă votul are loc luni, 22 iunie, așa cum a indicat Sorin Grindeanu, testul imediat va fi dacă formula de sprijin și condițiile PSD se traduc într-o majoritate funcțională și într-un program de guvernare coerent, în special pe măsurile cu efecte directe asupra fiscalității, prețurilor și autorizărilor pentru companii. [...]
