Știri
Știri din categoria Politică

Liderii UE discută la Bruxelles un răspuns comun la presiunile lui Donald Trump, potrivit HotNews.ro, pe fondul tensiunilor generate de amenințările privind tarife vamale și de declarațiile legate de Groenlanda, care au afectat încrederea în relația transatlantică.
Reuniunea informală de joi seară are loc după o săptămână în care, conform mai multor diplomați europeni citați de Reuters, UE a fost pusă în fața unui tip de negociere considerat imprevizibil, inclusiv prin invocarea unor măsuri economice punitive și a unor scenarii de forță pentru a obține Groenlanda.
În acest context, liderii europeni caută un plan pe termen mai lung pentru a gestiona relația cu SUA atât sub actuala administrație, cât și în viitor, în condițiile în care dependența de Washington rămâne semnificativă în domenii-cheie de securitate și apărare.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat la Bruxelles că UE ar putea relua discuțiile privind acordul comercial UE-SUA, după ce Donald Trump a renunțat la amenințarea cu suprataxe vamale. Metsola a spus că „escaladarea este pentru moment atenuată” și că pot continua discuțiile interne, după ce procesul de ratificare fusese suspendat în urma ultimelor amenințări tarifare.
Parlamentul European decisese în această săptămână suspendarea ratificării acordului comercial, iar Metsola a indicat că eurodeputații sunt optimiști că discuțiile pot fi repornite „în curând” pentru a readuce procesul „pe drumul cel bun”.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a afirmat înaintea reuniunii că relațiile UE-SUA au „suferit o lovitură puternică” în ultima săptămână și a avertizat că neînțelegerile dintre aliați îi avantajează pe adversari.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a susținut, la rândul său, că „cooperarea ar trebui să fie cuvântul cheie, nu confruntarea”, subliniind importanța unei abordări comune UE-SUA pentru problemele de securitate.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat la sosirea la Consiliul European că relația transatlantică a revenit „în parametri normali”, după discuțiile legate de Groenlanda. El a precizat că pe agenda liderilor se află Groenlanda, taxele vamale și Ucraina, fiind posibilă și o discuție despre acordul dintre UE și Mercosur.
„Mesajul meu general este că avem nevoie de această relație transatlantică, Europa și România, și că este foarte bine că în urma dialogului (...) o oarecare escaladare s-a diminuat și am revenit în parametri normali”, a spus Nicușor Dan, conform HotNews.ro.
Potrivit Reuters, citată în articol, unele capitale europene rămân prudente, în condițiile în care Trump și-a schimbat tonul la Davos, afirmând că nu va recurge la forță pentru a anexa Groenlanda, dar menținând obiectivul ca SUA să cumpere insula și cerând „negocieri imediate”. Diplomați europeni au avertizat că o nouă răzgândire este posibilă și că UE trebuie să-și definească „liniile roșii” și instrumentele de răspuns.
În plan economic, UE ar fi pregătită să introducă un pachet de taxe de 93 de miliarde de euro asupra importurilor din SUA și măsuri anti-coercitive (instrumente care permit contramăsuri când un partener folosește presiuni economice pentru a obține concesii politice), dacă Washingtonul ar reveni la planul de a aplica, de la 1 februarie, taxe vamale asupra exporturilor unor state europene, pe tema Groenlandei.
Articolul notează că Trump a anunțat că a stabilit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, „cadrul unui viitor acord” privind Groenlanda și că, „pe baza acestei înțelegeri”, nu va impune tarifele anunțate anterior. În paralel, ar exista discuții suplimentare despre sistemul de apărare „Golden Dome”, menționat în legătură cu Groenlanda.
Rutte a declarat pentru Reuters că, potrivit acordului-cadru, aliații occidentali își vor intensifica prezența în regiunea arctică, fără a oferi detalii, și că discuțiile între Danemarca, Groenlanda și SUA vor continua.
Recomandate

Majoritatea românilor susțin participarea președintelui Nicușor Dan la Consiliul pentru Pace inițiat de Donald Trump , potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research . Conform datelor publicate de Digi24 , 57,8% dintre respondenți consideră că decizia a fost una bună , în timp ce 32,7% o evaluează negativ , iar 9,6% nu au oferit un răspuns . Consiliul pentru Pace este o inițiativă lansată la Washington de președintele Statelor Unite, Donald Trump, iar participarea șefului statului român la prima reuniune a generat reacții diferite în opinia publică. Datele sondajului indică însă că, la nivel general, decizia este percepută pozitiv de majoritatea respondenților. Cum se împart opiniile românilor Opinia despre participarea lui Nicușor Dan Procent Decizie bună 57,8% Decizie proastă 32,7% Nu știu / nu răspund 9,6% Cine susține cel mai mult decizia Potrivit analizei sociologice, sprijinul pentru participarea președintelui României la reuniunea de la Washington este mai ridicat în anumite categorii sociale și politice. Decizia este apreciată în special de: votanții PSD, PNL și USR; persoanele cu vârsta de peste 60 de ani; respondenții cu studii superioare; locuitorii din București. În schimb, opiniile negative apar mai frecvent în rândul: votanților AUR; persoanelor între 45 și 59 de ani; celor cu nivel scăzut de educație; locuitorilor din mediul rural; angajaților din sectorul privat. Interpretarea rezultatelor Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac , consideră că rezultatele indică o legitimitate publică pentru decizia președintelui. Potrivit acestuia, majoritatea societății românești percepe participarea la Consiliul pentru Pace drept o acțiune care servește intereselor strategice ale României. Inițiativa vine într-un context geopolitic tensionat, marcat de conflicte internaționale și de discuții despre rolul alianțelor occidentale în menținerea stabilității globale. [...]

Donald Trump afirmă că SUA „nu mai au nevoie” de NATO , potrivit Euronews , criticând dur aliații care au refuzat să sprijine operațiunea militară americană împotriva Iranului. Declarațiile vin în contextul tensiunilor generate de lipsa de implicare a mai multor state NATO în conflictul din Orientul Mijlociu. Trump susține că SUA suportă costuri uriașe pentru securitatea aliaților, fără a primi sprijin reciproc în momente-cheie. Într-un mesaj public, liderul american a transmis că alianța funcționează „ca o stradă cu sens unic”, subliniind că Statele Unite nu mai doresc și nici nu mai au nevoie de ajutorul NATO, după succesul militar revendicat în Iran. Nemulțumirile exprimate de Trump: lipsa sprijinului NATO în conflictul cu Iranul implicarea tardivă a unor aliați, precum Marea Britanie diferențe de viziune privind politica energetică și migrația în Europa percepția că SUA suportă disproporționat costurile alianței Trump a criticat în mod direct mai multe state europene, inclusiv Marea Britanie, Franța și Germania, acuzându-le că evită implicarea militară, deși susțin obiectivul comun de a împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare. În același timp, liderul american a reiterat ideea că SUA sunt suficient de puternice pentru a acționa unilateral, fără sprijin extern, și a extins această poziție și la alți aliați din Asia, precum Japonia sau Coreea de Sud. Declarațiile marchează o nouă escaladare a tensiunilor transatlantice și ridică semne de întrebare privind viitorul cooperării în cadrul NATO , într-un moment în care securitatea globală este deja afectată de conflicte multiple. Refuzul mai multor state de a participa la conflictul cu Iranul evidențiază diferențe majore de strategie între Washington și aliații săi, în special în privința intervențiilor militare. [...]

Viktor Orbán susține că „haosul domnește” în Europa , pe fondul tensiunilor din UE legate de prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, potrivit Magyar Nemzet . Declarațiile au fost făcute pe 13 martie, la Forumul anual al reprezentanților țărilor din Bazinul Carpatic, organizat la Budapesta. Premierul ungar a spus că a ajuns la această concluzie după întâlniri repetate cu lideri europeni, inclusiv la summiturile Consiliului European de la Bruxelles. „Transformări profunde au loc în lume. Numărul amenințărilor a crescut, iar în imediata noastră apropiere — unde trebuie să modelăm viitorul maghiarilor, adică în Europa — haosul domnește”, a declarat Orbán, potrivit Magyar Nemzet. În același discurs, Orbán a acuzat conducerea Uniunii Europene că nu se adaptează la „noua ordine mondială” și că încearcă să funcționeze după reguli vechi, spre deosebire de Statele Unite. El a susținut că UE nu reușește să-și definească o poziție în acord cu noile realități geopolitice și a îndemnat la renunțarea la logica „lumii” de acum unu-doi ani. Contextul imediat este unul cu miză politică și economică pentru UE: Ungaria și Slovacia blochează reînnoirea sancțiunilor europene împotriva Rusiei, care expiră pe 15 martie. Dacă nu sunt prelungite, persoanele aflate pe lista de sancțiuni, inclusiv președintele rus Vladimir Putin, ar urma să fie automat eliberate de restricții, conform Euronews . Disputa este legată, între altele, de oprirea livrărilor de petrol prin conducta Druzhba, întrerupte la finalul lunii ianuarie, mai notează Euronews. În acest cadru, Orbán i-a cerut anterior președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o revizuire a sancțiunilor privind energia rusească, iar Budapesta blochează și un împrumut UE de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, condiționând poziția de reluarea livrărilor de petrol, potrivit informațiilor din textul sursă. În plan intern, mișcările lui Orbán au loc înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria, programate pentru 12 aprilie, în condițiile în care partidul de opoziție Tisza conduce în sondaje , conform aceluiași material. [...]

Tensiuni în coaliția de guvernare după apariția informațiilor privind un plan PSD de schimbare a premierului Ilie Bolojan , iar șeful Guvernului a reacționat afirmând că orice partid nemulțumit are la dispoziție instrumentele parlamentare pentru a contesta actuala conducere, potrivit Digi24 . Declarația vine după ce în spațiul public au apărut informații despre o strategie atribuită PSD pentru înlocuirea premierului. Potrivit unor informații publicate de Cotidianul , social-democrații ar pregăti un plan în mai multe etape pentru a forța schimbarea lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului, chiar dacă ar continua guvernarea alături de aceleași partide din coaliție. Strategia atribuită PSD Conform surselor citate de publicație, planul ar include trei pași principali: Modificarea bugetului pe 2026 în Parlament PSD ar urma să depună amendamente la proiectul de buget, inclusiv unele respinse anterior în negocierile din coaliție. Strategia ar urmări să demonstreze că partidul poate forma o majoritate parlamentară alternativă și să slăbească poziția premierului. Consultare internă în PSD Liderul partidului, Sorin Grindeanu , ar intenționa să organizeze un referendum intern în care aleșii PSD să răspundă la două întrebări: dacă mai susțin actualul premier și dacă partidul ar trebui să continue guvernarea alături de USR. Presiune politică pentru schimbarea premierului În urma consultării interne, PSD ar putea merge la președintele Nicușor Dan pentru a discuta schimbarea lui Ilie Bolojan, menținând însă actuala formulă de guvernare, dar cu un alt prim-ministru. Sursele citate susțin că strategia ar putea fi aplicată până în perioada Paștelui. Reacția premierului Ilie Bolojan Întrebat despre aceste informații, premierul a declarat că, într-o democrație parlamentară, partidele din coaliție au posibilitatea de a acționa formal dacă sunt nemulțumite de guvern. „În condițiile în care un partid din coaliție nu este mulțumit de modul în care funcționează coaliția sau Guvernul, are posibilitatea parlamentară să inițieze moțiuni de cenzură și să facă propuneri”, a afirmat Ilie Bolojan. Premierul a subliniat că principala prioritate a Guvernului rămâne adoptarea bugetului pentru 2026 și a avertizat că stabilitatea politică are efecte directe asupra economiei, inclusiv asupra costurilor de împrumut ale statului și asupra încrederii piețelor. Context politic tensionat În paralel, liderul PSD Sorin Grindeanu a anunțat că partidul va decide într-o ședință internă dacă va vota bugetul sau dacă va depune amendamente în Parlament. Eventualele modificări ar putea accentua tensiunile din coaliția de guvernare. Discuțiile privind schimbarea premierului apar într-un moment sensibil pentru executiv, marcat de negocieri politice pe tema bugetului și de divergențe între partidele aflate la guvernare. [...]

Cristian Tudor Popescu spune că Nicușor Dan poate conduce România în contextul actual , însă consideră că nu ar face față unei situații de război precum cea prin care trece Ucraina, unde rolul președintelui Volodimir Zelenski a fost decisiv în primele zile ale invaziei ruse. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții la B1 TV, potrivit B1 TV , în emisiunea „ Bună, România! ”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir. Gazetarul a început prin a observa schimbările din modul de comunicare al președintelui României , despre care spune că în ultimele apariții publice a devenit mai clar și mai sobru în exprimare. Cristian Tudor Popescu a remarcat că Nicușor Dan vorbește mai fluent, cu mai puține poticneli și fără gesticulația excesivă sau reacțiile nepotrivite care i-au fost reproșate în trecut. „În ultimele două discursuri a fost mult mai fluent, nu s-a mai hlizit și a transmis mesajul mult mai eficient. A arătat mai a președinte”, a afirmat jurnalistul. În continuare, Popescu a făcut o comparație cu situația din Ucraina și cu rolul pe care Volodimir Zelenski l-a avut după declanșarea invaziei ruse din 2022. El a ridicat ipoteza unei situații în care Ucraina ar fi fost condusă de Nicușor Dan, sugerând că rezultatul ar fi fost diferit. Potrivit gazetarului, contextul unui război total – cu atacuri masive de rachete și drone – necesită un tip de leadership diferit, capabil să transmită rapid mesaje ferme și să mobilizeze sprijin internațional pentru apărare. „Dacă președintele Ucrainei era Nicușor Dan și nu Volodimir Zelenski, s-ar fi ales praful într-un timp record de Ucraina”, a spus Cristian Tudor Popescu, referindu-se la reacția rapidă a liderului ucrainean în primele zile ale războiului, când a cerut sprijin militar și livrări de armament din partea partenerilor occidentali. În concluzie, jurnalistul consideră că Nicușor Dan poate conduce România în condițiile actuale , însă nu ar avea profilul unui lider de război precum cel demonstrat de președintele ucrainean în timpul conflictului. [...]

Majoritatea românilor preferă o politică externă echilibrată între Uniunea Europeană și Statele Unite , arată un sondaj realizat de INSCOP Research. Conform datelor publicate de Digi24 , 50,4% dintre respondenți consideră că România ar trebui să mențină un echilibru între cele două centre de putere , în timp ce aproximativ un sfert dintre români preferă o apropiere mai clară de una dintre părți. Rezultatele sondajului apar pe fondul tensiunilor politice și comerciale dintre Uniunea Europeană și administrația americană condusă de Donald Trump , dar și într-un context geopolitic mai larg marcat de conflicte și competiție strategică între marile puteri. Cum se împart opțiunile românilor Opțiunea privind politica externă Procent Echilibru între UE și SUA 50,4% Aliniere mai mare la Uniunea Europeană 22,7% Relație mai strânsă cu Statele Unite 22,1% Nu știu / nu răspund aproximativ 5% Potrivit sociologilor, preferința pentru echilibru reflectă o abordare pragmatică a opiniei publice, care nu vede relația cu Uniunea Europeană și cea cu Statele Unite ca fiind opuse, ci ca două componente complementare ale securității și prosperității României. Cum variază opiniile în funcție de categorie socială Analiza detaliată a sondajului arată diferențe semnificative între diverse grupuri ale populației. Susținerea pentru echilibrul între UE și SUA este mai ridicată în rândul: votanților PSD și PNL; femeilor; persoanelor de peste 60 de ani; celor cu studii superioare; locuitorilor din orașele mici; angajaților din sectorul public. În schimb, alinierea mai puternică la Uniunea Europeană este preferată mai ales de: votanții PNL și USR; tinerii sub 30 de ani; persoanele cu studii superioare; locuitorii din București. Pe de altă parte, consolidarea relației cu Statele Unite este susținută în special de: votanții AUR; bărbați; persoane cu nivel de educație primar; locuitorii din mediul rural. Interpretarea sociologică Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, afirmă că rezultatele indică o orientare clar pro-occidentală a societății românești, dar și o preferință pentru flexibilitate diplomatică. Potrivit acestuia, românii nu percep relațiile cu UE și SUA ca alternative exclusive, ci ca piloni ai aceluiași sistem de alianțe occidentale. În acest context, opinia publică pare să favorizeze o politică externă care rămâne ferm ancorată în Occident, dar încearcă să maximizeze interesele naționale printr-un echilibru între principalele parteneriate strategice. Metodologia sondajului Datele provin din Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, realizat între 2 și 6 martie 2026 , pe un eșantion de 1.100 de persoane reprezentativ pentru populația adultă a României. Cercetarea a fost efectuată prin interviuri telefonice (CATI) , iar marja de eroare este de ±3% , la un nivel de încredere de 95%. [...]