Știri
Știri din categoria Politică
Liderii UE discută la Bruxelles un răspuns comun la presiunile lui Donald Trump, potrivit HotNews.ro, pe fondul tensiunilor generate de amenințările privind tarife vamale și de declarațiile legate de Groenlanda, care au afectat încrederea în relația transatlantică.
Reuniunea informală de joi seară are loc după o săptămână în care, conform mai multor diplomați europeni citați de Reuters, UE a fost pusă în fața unui tip de negociere considerat imprevizibil, inclusiv prin invocarea unor măsuri economice punitive și a unor scenarii de forță pentru a obține Groenlanda.
În acest context, liderii europeni caută un plan pe termen mai lung pentru a gestiona relația cu SUA atât sub actuala administrație, cât și în viitor, în condițiile în care dependența de Washington rămâne semnificativă în domenii-cheie de securitate și apărare.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat la Bruxelles că UE ar putea relua discuțiile privind acordul comercial UE-SUA, după ce Donald Trump a renunțat la amenințarea cu suprataxe vamale. Metsola a spus că „escaladarea este pentru moment atenuată” și că pot continua discuțiile interne, după ce procesul de ratificare fusese suspendat în urma ultimelor amenințări tarifare.
Parlamentul European decisese în această săptămână suspendarea ratificării acordului comercial, iar Metsola a indicat că eurodeputații sunt optimiști că discuțiile pot fi repornite „în curând” pentru a readuce procesul „pe drumul cel bun”.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a afirmat înaintea reuniunii că relațiile UE-SUA au „suferit o lovitură puternică” în ultima săptămână și a avertizat că neînțelegerile dintre aliați îi avantajează pe adversari.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a susținut, la rândul său, că „cooperarea ar trebui să fie cuvântul cheie, nu confruntarea”, subliniind importanța unei abordări comune UE-SUA pentru problemele de securitate.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat la sosirea la Consiliul European că relația transatlantică a revenit „în parametri normali”, după discuțiile legate de Groenlanda. El a precizat că pe agenda liderilor se află Groenlanda, taxele vamale și Ucraina, fiind posibilă și o discuție despre acordul dintre UE și Mercosur.
„Mesajul meu general este că avem nevoie de această relație transatlantică, Europa și România, și că este foarte bine că în urma dialogului (...) o oarecare escaladare s-a diminuat și am revenit în parametri normali”, a spus Nicușor Dan, conform HotNews.ro.
Potrivit Reuters, citată în articol, unele capitale europene rămân prudente, în condițiile în care Trump și-a schimbat tonul la Davos, afirmând că nu va recurge la forță pentru a anexa Groenlanda, dar menținând obiectivul ca SUA să cumpere insula și cerând „negocieri imediate”. Diplomați europeni au avertizat că o nouă răzgândire este posibilă și că UE trebuie să-și definească „liniile roșii” și instrumentele de răspuns.
În plan economic, UE ar fi pregătită să introducă un pachet de taxe de 93 de miliarde de euro asupra importurilor din SUA și măsuri anti-coercitive (instrumente care permit contramăsuri când un partener folosește presiuni economice pentru a obține concesii politice), dacă Washingtonul ar reveni la planul de a aplica, de la 1 februarie, taxe vamale asupra exporturilor unor state europene, pe tema Groenlandei.
Articolul notează că Trump a anunțat că a stabilit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, „cadrul unui viitor acord” privind Groenlanda și că, „pe baza acestei înțelegeri”, nu va impune tarifele anunțate anterior. În paralel, ar exista discuții suplimentare despre sistemul de apărare „Golden Dome”, menționat în legătură cu Groenlanda.
Rutte a declarat pentru Reuters că, potrivit acordului-cadru, aliații occidentali își vor intensifica prezența în regiunea arctică, fără a oferi detalii, și că discuțiile între Danemarca, Groenlanda și SUA vor continua.
Recomandate
Ruptura dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan a fost alimentată de decizii fiscale și de lipsa unei majorități stabile , iar miza imediată este capacitatea României de a livra rapid măsuri credibile pentru reducerea deficitului, într-un context de presiune europeană și de piață, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Primul punct major de fricțiune a apărut înainte de desemnarea lui Ilie Bolojan ca premier, pe fondul discuțiilor despre menținerea cotei standard de TVA. În campanie, Nicușor Dan semnase un angajament că nu va susține majorarea TVA, iar, potrivit informațiilor apărute atunci în spațiul public, ar fi încercat să condiționeze numirea premierului de păstrarea TVA la nivelul existent. În realitate, Guvernul Bolojan a majorat în iulie 2025 cota standard de TVA la 21%, iar premierul a justificat decizia prin presiunea deficitului excesiv și riscul de retrogradare, susținând că era „singura soluție pentru a realiza venituri rapide”. Analistul politic Ion Bogdan Lefter explică faptul că măsurile structurale (precum reforma aparatului bugetar) nu puteau produce efecte cuantificabile „în câteva zile”, în timp ce ajustările fiscale puteau fi prezentate imediat ca măsuri cu impact bugetar concret în negocierile europene și în discuțiile cu agențiile de rating. TVA, deficitul și semnalul către partenerii externi În lectura analistului, controversa TVA a fost amplificată politic, însă decizia a avut o logică de urgență bugetară: guvernul trebuia să demonstreze rapid că poate controla deficitul. În același timp, pachetul de măsuri (majorarea TVA și unele reduceri de cheltuieli) a fost contestat de sindicate, de opoziția naționalistă și chiar de grupuri din interiorul coaliției, pe fondul costurilor sociale și politice ale consolidării fiscale. „Guvernul avea la dispoziție foarte puțin timp pentru a demonstra că poate controla deficitul. (...) Din acest motiv au fost adoptate măsuri precum majorarea TVA și unele reduceri de cheltuieli”, a explicat Ion Bogdan Lefter. Disputa pentru București, un conflict mai degrabă politic decât instituțional Un al doilea episod de tensiune a fost legat de alegerile pentru Primăria Capitalei. Potrivit relatării, Nicușor Dan și-ar fi dorit un candidat agreat de el, Cătălin Drulă, și i-ar fi propus lui Ilie Bolojan ca PNL să sprijine candidatul susținut de USR. PNL a mers însă cu propriul candidat, Ciprian Ciucu, pe fondul poziției PSD, care a cerut ca partidele din coaliție să nu facă front comun împotriva lui Daniel Băluță. În final, Ciucu a câștigat, după ce candidatura lui Drulă a fost slăbită de intrarea în cursă a unor foști aliați ai președintelui (Ana Ciceală, Vlad Gheorghe și Dan Trifu). În același context, Ludovic Orban, consilier al președintelui la acel moment, a susținut public candidatura lui Ciucu, iar Nicușor Dan l-a demis și s-a considerat trădat inclusiv de Bolojan. Totuși, Lefter minimizează impactul acestui episod și îl descrie ca parte a unei dinamici politice „firești”, nu ca dovadă a unei rupturi instituționale decisive. Miza de fond: blocajul parlamentar și lipsa unei formule de guvernare Dincolo de episoadele punctuale, analistul plasează nemulțumirea președintelui în dificultatea de a se sprijini pe PNL și USR pentru o formulă stabilă de guvernare. După moțiunea de cenzură inițiată de PSD și adoptată inclusiv cu voturile AUR, o revenire a PNL și USR într-o coaliție cu PSD ar fi „foarte dificilă”, însă, în actuala configurație parlamentară, fără reunirea fostei coaliții nu există o majoritate stabilă, cu excepția unor formule care ar presupune colaborări între PSD, AUR și alte formațiuni din aceeași zonă. În această cheie, tensiunile dintre președinte și premier se suprapun peste o problemă mai mare: un blocaj politic generalizat, în care „președintele nu are o soluție evidentă”, iar partidele nu par să aibă o ieșire clară. În plus, potrivit analizei, PSD – deși a declanșat criza prin moțiune – nu dorește să își asume guvernarea, deși „teoretic” ar putea obține sprijin parlamentar, ceea ce face situația și mai dificil de deblocat. [...]
USR ridică un obstacol major la învestirea Guvernului Veștea , după ce Comitetul Politic al partidului a decis în unanimitate că nu va susține în Parlament această formulă, potrivit Digi24 . Decizia contează direct pentru aritmetica votului de învestitură și prelungește incertitudinea privind formarea unei majorități. Conducerea USR l-a mandatat pe președintele partidului, Dominic Fritz , „să poarte discuții cu președintele PNL și cu președintele UDMR, în dialog și cu președintele României, Nicușor Dan, pentru a găsi o soluție comună de ieșire din această criză”, conform comunicatului citat. De ce spune USR că nu susține formula propusă În comunicatul remis miercuri, USR critică ideea unei majorități construite pe „traseiști” (parlamentari care își schimbă partidul), argumentând că o astfel de susținere nu ar avea legitimitate electorală. „Traseiștii pot muta putere de vot, dar nu și sprijinul legitim al cetățenilor. România nu are nevoie de o majoritate bazată pe traseiști, ci de una bazată pe încredere.” Partidul mai susține că Guvernul Veștea ar fi „profund antireformist” și ar putea genera „costuri suplimentare pentru bugetul public”, fără capacitatea de a livra reformele și măsurile necesare, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: discuții politice și scenarii după vot USR afirmă că, dacă Guvernul Veștea nu va obține votul Parlamentului, va veni cu „propuneri concrete” pentru asigurarea unei guvernări „stabile și coerente”. În același mesaj, partidul susține că miniștrii USR „au continuat, în ultimele luni, să livreze reforme importante” și că acest parcurs ar trebui continuat. Decizia USR mută presiunea pe negocierile dintre PNL, UDMR și Palatul Cotroceni, în condițiile în care voturile pentru învestitură devin mai greu de strâns fără sprijinul USR. [...]
Parlamentul European analizează posibile sancțiuni împotriva eurodeputatei Diana Șoșoacă după participarea la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, potrivit TVR Info . Miza este una de reglementare internă: procedura poate duce la penalizări financiare și la limitarea temporară a drepturilor de participare și reprezentare în cadrul instituției. Roberta Metsola , președinta Parlamentului European, a cerut o analiză după ce, „în urmă cu puțin timp”, a fost înregistrată o plângere la Parlamentul European privind deplasarea Dianei Șoșoacă la forumul organizat în Rusia, conform unor surse de la Strasbourg citate de publicație. Cum funcționează procedura și cine decide Metsola a transmis o solicitare către Grupul de control din comisia privind statutul deputaților din Parlamentul European. În urma verificărilor, comisia urmează să propună o pedeapsă, iar decizia finală de menținere sau nu a sancțiunii îi aparține președintei Parlamentului European. Ce sancțiuni sunt luate în calcul Potrivit informațiilor prezentate, sancțiunile posibile includ: penalizare financiară; suspendarea dreptului de a participa, pentru o perioadă, la ședințele de plen ale Parlamentului European; suspendarea, pentru o perioadă, a dreptului de a reprezenta oficial Parlamentul European în deplasări în străinătate. Reacțiile: apărarea Dianei Șoșoacă și criticile din PE Diana Șoșoacă susține că nu ar fi folosit fonduri ale Uniunii Europene pentru deplasare și afirmă că nu a fost informată despre o investigație. „Nu e prima oară când am plecat în Rusia. N-am folosit niciodată fondurile Uniunii Europene, pentru că nu ai cum. Pentru a pleca într-o delegație cu fonduri ale Uniunii Europene, trebuie să faci o cerere și să ți se aprobe acea plecare pe bani europeni. Nici măcar nu am făcut așa ceva. Deocamdată, pe mine nu m-a anunțat nimeni că e să vă investigați.” Europarlamentarul Siegfried Mureșan spune că prezența ei în Rusia a generat un șoc în rândul multor membri ai Parlamentului European, inclusiv în contextul unor poziții considerate favorabile Federației Ruse. „Toată lumea a fost șocată să vadă că un membru al Parlamentului European, chiar dacă se știa de mult timp că are poziții favorabile Federației Ruse, are contacte cu Federația Rusă. Chiar dacă aceste lucruri au fost cunoscute, a fost un șoc pentru multă lume să o vadă în Federația Rusă.” În acest stadiu, potrivit informațiilor disponibile, analiza este în curs, iar eventualele sancțiuni depind de concluziile comisiei și de decizia finală a președintei Parlamentului European. [...]
Summitul Consiliului European pune pe masă bugetul UE 2028–2034 și agenda de competitivitate , iar România va fi reprezentată de președintele Nicușor Dan, care pleacă la Bruxelles pentru reuniunea din 18–19 iunie, potrivit G4Media . Miza este una cu impact direct asupra economiei: direcțiile de finanțare și regulile bugetare ale Uniunii pentru următorul ciclu, alături de măsuri legate de costurile energiei și de piața unică. Președintele va participa la summit în contextul unei crize politice majore la București; de la nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier desemnat, șeful statului nu a mai avut ieșiri sau poziții publice pe acest subiect, menționează publicația, precizând că au existat doar consultări informale cu liderii de partide. Bugetul UE 2028–2034: negocieri pentru „resurse proprii” și un acord până la final de an Un punct central al reuniunii este Cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2028–2034, adică bugetul pe termen lung al UE. Liderii vor continua discuțiile pornind de la un „cadru de negociere” prezentat de președinția cipriotă la 11 iunie 2026 și vor aborda elementele principale ale bugetului, inclusiv progresele privind „noile resurse proprii” (surse de venit la nivelul UE). Obiectivul menționat este crearea condițiilor pentru obținerea unui acord până la sfârșitul anului. Competitivitate: simplificare, energie și digitalizare Pe agenda Consiliului se află și competitivitatea, cu o trecere în revistă a progreselor pe agenda „O Europă, o piață”, care include măsuri și calendare pentru inițiative legislative și de politică în cinci domenii-cheie: simplificarea normelor și reducerea sarcinilor administrative; aprofundarea și consolidarea pieței unice; promovarea unei agende comerciale ambițioase; reducerea costurilor energiei, cu promovarea decarbonizării; accelerarea transformării digitale și a transformării prin inteligența artificială. Liderii vor discuta și despre dezechilibrele macroeconomice la nivel mondial și impactul lor asupra competitivității și prosperității Europei, cu scopul de a contura o înțelegere comună a provocărilor și de a orienta lucrările viitoare ale Comisiei. Ucraina, extindere și securitate: teme cu efecte economice și de apărare Summitul are loc pe fondul încheierii reuniunii G7 din Franța, unde au participat liderii europeni alături de președintele SUA, Donald Trump, notează G4Media. În privința Ucrainei, liderii îl vor asculta pe președintele Volodimir Zelenski despre evoluțiile recente. La capitolul extindere, se discută deschiderea primului grup tematic de capitole în negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Pe apărare și securitate europeană, liderii vor discuta punerea în aplicare a agendei UE privind „pregătirea pentru apărare”. În acest context, sunt menționate recente incursiuni ale unor drone în spațiul aerian al UE, inclusiv prăbușirea unei drone rusești încărcate cu explozivi în România, ca argument pentru necesitatea de a continua acțiunea, inclusiv prin consolidarea flancului estic al UE. Migrație și droguri ilicite Pe listă mai sunt migrația (cu o evaluare a progreselor privind punerea în aplicare a concluziilor anterioare ale Consiliului) și combaterea drogurilor ilicite, prin discutarea implementării Strategiei UE în materie de droguri. Orientul Mijlociu: energie și riscuri de piață Liderii UE vor discuta și evoluțiile din Orientul Mijlociu, inclusiv conflictul din Iran și impactul asupra prețurilor energiei, situația din Gaza și Cisiordania, precum și evoluțiile din Liban, cu referire la sprijinul UE pentru încetarea focului și pentru statul și poporul libanez. [...]
Schimbarea de premier desemnat mută accentul pe „majoritate solidă” în Parlament , după ce Eugen Tomac spune că a renunțat când a devenit evident că nu poate strânge voturile necesare, deși susține că sâmbătă avea „peste 200 de voturi”, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: desemnarea unui candidat care poate transforma negocierile politice într-un vot de învestitură, într-un context în care blocajul se prelungește. Tomac afirmă că, deși a prezentat programul de guvernare cu o zi înainte ca președintele Nicușor Dan să anunțe desemnarea lui Adrian Veștea , lua în calcul inclusiv varianta de a nu trece de votul parlamentarilor. În relatarea sa, punctul de ruptură a fost lipsa de flexibilitate a PNL și USR față de „oferta ultimă” pe care ar fi făcut-o: discutarea fiecărui membru propus pentru lista de miniștri. De ce s-a blocat formula Tomac, în versiunea lui Fostul premier desemnat spune că a mers pe varianta unui cabinet cu membri „apolitici” (fără afiliere politică), pe care o prezintă ca parte a înțelegerii inițiale, și că nu a acceptat „compromisuri” de ultim moment, inclusiv schimbarea componenței cu miniștri politici. În același timp, indică presiunea UDMR, care ar fi insistat că nu poate susține un cabinet din care nu face parte. În acest cadru, Tomac susține că a evaluat două scenarii: să meargă în Parlament cu toate partidele împotrivă sau să depună mandatul dacă șansele devin prea mici. El afirmă că, atunci când a decis că trebuie să meargă în Parlament, „îi lipseau doar câteva voturi”, iar „în cursul zilei de sâmbătă” ar fi avut „peste 200 de voturi”. Discuția cu președintele și criteriul „majorității solide” Tomac spune că a avut o discuție cu președintele Nicușor Dan, care i-ar fi explicat „reținerile” legate de traseul asumat și că o soluție „mai bună” ar fi un lider politic ce poate forma o majoritate solidă, reflectată și în Parlament. „Am înțeles rațiunea pentru care consideră că un lider politic care are capacitatea de a forma o majoritate solidă, care să reflecte acest suport și în Parlament, poate fi o soluție mai bună.” Întrebat cine i-a cerut să se retragă, Tomac afirmă că a luat decizia după ce a constatat că perspectiva de a trece cabinetul propus „își pierde șansele”, adăugând că spera ca PNL să permită un vot „cum consideră” fiecărui parlamentar, pentru a ieși din blocaj. Când a aflat că va fi înlocuit și cum a decis retragerea Tomac susține că a aflat despre opțiunea Adrian Veștea „sâmbătă seara”. El mai spune că președintele nu i-ar fi cerut explicit „să facă un pas în spate”, ci că a fost o „evaluare” a perspectivelor, iar când a concluzionat că numărul de voturi nu îi mai dă „nicio șansă”, a decis să depună mandatul și l-a informat pe șeful statului. Totodată, afirmă că nu i-a informat pe liderii partidelor cu care negociase despre decizia de a renunța, motivând că a fost decizia sa și că a considerat „cea mai potrivită soluție” să nu mai meargă spre Parlament. [...]
Miza învestirii Guvernului Veștea se mută pe aritmetica parlamentară și pe „cordonul sanitar” față de AUR , după ce Eugen Tomac a explicat cum s-a ajuns la estimarea de „în jur de 240 de voturi” invocată de premierul desemnat, într-un context în care a apărut și tema unor eventuale voturi din partea AUR, potrivit Digi24 . Tomac a spus, miercuri, la Digi24, că președintele Nicușor Dan a transmis „cât se poate de clar” că își dorește un guvern care să păstreze direcția pro-occidentală, să poată atrage fonduri europene și să mențină România „pe direcția corectă”. Întrebat dacă șeful statului ar accepta voturi de la AUR pentru a trece Guvernul, Tomac a răspuns că nu a discutat în aceste zile cu președintele, dar că direcția rămâne aceeași. De unde vine cifra de 240 de voturi Explicația lui Tomac pornește de la discuțiile pe care le-a avut înainte de schimbarea premierului desemnat. El afirmă că i-a spus lui Adrian Veștea, „imediat după desemnare”, cu ce grupuri de parlamentari a discutat și că baza de susținere depășea „peste 200” de voturi. În logica prezentată de Tomac, pragul de „minim 240” ar fi rezultat dacă Veștea reușea să convingă PNL să îl voteze, în condițiile în care ar fi existat „aproape 30 de parlamentari din PNL” care ar fi susținut această variantă. Tomac a insistat că a fost o discuție „onestă” și că „nu s-a întâmplat nimic neobișnuit”. Disputa despre voturile AUR și poziția lui Nicușor Dan Subiectul a fost amplificat de faptul că Adrian Veștea a susținut că se bazează și pe voturi de la AUR pentru învestire, informație respinsă de Petrișor Peiu , conform articolului Digi24. În intervenția sa, Tomac a revenit la ideea că președintele își dorește un guvern cu orientare pro-occidentală și capabil să atragă fonduri europene. Totodată, Tomac a afirmat că i-a explicat lui Veștea „care sunt limitele” pe care le-a putut atinge prin „discuții și negocieri directe”, pe care le-a descris drept „absolut transparente”. Context: ce a spus Veștea despre majoritate Digi24 amintește că Adrian Veștea a declarat luni, la „Studio Politic”, că nu el a strâns cele „peste 240” de voturi, dar că a fost asigurat de Eugen Tomac și de președintele Nicușor Dan că există o majoritate care include „o mare parte din forțele pro-europene, pro-occidentale”. Veștea a spus că Tomac „m-a asigurat că avem această bază de voturi”. [...]
