Știri
Știri din categoria Politică
Liderii UE discută la Bruxelles un răspuns comun la presiunile lui Donald Trump, potrivit HotNews.ro, pe fondul tensiunilor generate de amenințările privind tarife vamale și de declarațiile legate de Groenlanda, care au afectat încrederea în relația transatlantică.
Reuniunea informală de joi seară are loc după o săptămână în care, conform mai multor diplomați europeni citați de Reuters, UE a fost pusă în fața unui tip de negociere considerat imprevizibil, inclusiv prin invocarea unor măsuri economice punitive și a unor scenarii de forță pentru a obține Groenlanda.
În acest context, liderii europeni caută un plan pe termen mai lung pentru a gestiona relația cu SUA atât sub actuala administrație, cât și în viitor, în condițiile în care dependența de Washington rămâne semnificativă în domenii-cheie de securitate și apărare.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat la Bruxelles că UE ar putea relua discuțiile privind acordul comercial UE-SUA, după ce Donald Trump a renunțat la amenințarea cu suprataxe vamale. Metsola a spus că „escaladarea este pentru moment atenuată” și că pot continua discuțiile interne, după ce procesul de ratificare fusese suspendat în urma ultimelor amenințări tarifare.
Parlamentul European decisese în această săptămână suspendarea ratificării acordului comercial, iar Metsola a indicat că eurodeputații sunt optimiști că discuțiile pot fi repornite „în curând” pentru a readuce procesul „pe drumul cel bun”.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a afirmat înaintea reuniunii că relațiile UE-SUA au „suferit o lovitură puternică” în ultima săptămână și a avertizat că neînțelegerile dintre aliați îi avantajează pe adversari.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a susținut, la rândul său, că „cooperarea ar trebui să fie cuvântul cheie, nu confruntarea”, subliniind importanța unei abordări comune UE-SUA pentru problemele de securitate.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat la sosirea la Consiliul European că relația transatlantică a revenit „în parametri normali”, după discuțiile legate de Groenlanda. El a precizat că pe agenda liderilor se află Groenlanda, taxele vamale și Ucraina, fiind posibilă și o discuție despre acordul dintre UE și Mercosur.
„Mesajul meu general este că avem nevoie de această relație transatlantică, Europa și România, și că este foarte bine că în urma dialogului (...) o oarecare escaladare s-a diminuat și am revenit în parametri normali”, a spus Nicușor Dan, conform HotNews.ro.
Potrivit Reuters, citată în articol, unele capitale europene rămân prudente, în condițiile în care Trump și-a schimbat tonul la Davos, afirmând că nu va recurge la forță pentru a anexa Groenlanda, dar menținând obiectivul ca SUA să cumpere insula și cerând „negocieri imediate”. Diplomați europeni au avertizat că o nouă răzgândire este posibilă și că UE trebuie să-și definească „liniile roșii” și instrumentele de răspuns.
În plan economic, UE ar fi pregătită să introducă un pachet de taxe de 93 de miliarde de euro asupra importurilor din SUA și măsuri anti-coercitive (instrumente care permit contramăsuri când un partener folosește presiuni economice pentru a obține concesii politice), dacă Washingtonul ar reveni la planul de a aplica, de la 1 februarie, taxe vamale asupra exporturilor unor state europene, pe tema Groenlandei.
Articolul notează că Trump a anunțat că a stabilit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, „cadrul unui viitor acord” privind Groenlanda și că, „pe baza acestei înțelegeri”, nu va impune tarifele anunțate anterior. În paralel, ar exista discuții suplimentare despre sistemul de apărare „Golden Dome”, menționat în legătură cu Groenlanda.
Rutte a declarat pentru Reuters că, potrivit acordului-cadru, aliații occidentali își vor intensifica prezența în regiunea arctică, fără a oferi detalii, și că discuțiile între Danemarca, Groenlanda și SUA vor continua.
Recomandate
Posibila nominalizare a unui prim-viceguvernator BNR la șefia Guvernului ridică miza negocierilor politice și riscul de alegeri anticipate , potrivit Antena 3 . Vladimir Petruț, primar PNL în Cavnic, a declarat la postul TV că președintele Nicușor Dan ar urma să desemneze joi un premier după discuțiile de la Cotroceni, iar „ultima variantă” aflată în joc ar fi Leonardo Badea , prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României . Petruț susține că, în acest moment, „două nume” ar fi pe masă: Sorin Grindeanu (menționat ca variantă cunoscută) și Leonardo Badea, prezentat drept „surpriza”. În același context, edilul afirmă că președintele le-ar fi transmis liderilor politici că, dacă viitorul guvern nu trece de Parlament, „ar fi dispus să dizolve Parlamentul”. Ce arată declarațiile despre aritmetica parlamentară Primarul PNL afirmă că „cel puțin 24” de parlamentari liberali ar fi dispuși să voteze un guvern condus de Leonardo Badea. Tot el spune că o facțiune din PNL ar vota această formulă alături de PSD, UDMR și „alți parlamentari”, fără a detalia cine ar fi aceștia sau cum s-ar contura majoritatea. Informațiile sunt prezentate ca provenind dintr-un grup „care a fost consultat astăzi” pe tema nominalizării, Petruț sugerând că ar fi vorba despre tabăra anti-Bolojan din PNL. Tensiuni interne în PNL și contestarea variantei Mureșan În paralel, Petruț atacă propunerea PNL–USR–UDMR pentru funcția de premier, europarlamentarul Siegfried Mureșan, pe care o numește o „marionetă” și despre care afirmă că „nu are nicio susținere”. Edilul, descris ca un critic al premierului interimar și președintelui PNL Ilie Bolojan, mai spune că în partid ar exista „un val de nemulțumire” față de liderul liberal și că poziția acestuia s-ar putea slăbi dacă PNL nu intră la guvernare. Ce urmează și ce rămâne incert Din informațiile prezentate, miza imediată este desemnarea premierului după negocierile de la Cotroceni și testarea unei majorități în Parlament. Totuși, Antena 3 relatează exclusiv declarațiile unui primar PNL, fără confirmări oficiale privind numele vehiculate sau scenariul dizolvării Parlamentului, astfel că rămâne de văzut dacă președintele va face joi o nominalizare și în ce formulă va fi încercată trecerea unui guvern. [...]
Traian Băsescu pune presiune pe Cotroceni să aleagă o majoritate „matematică”, chiar cu risc de imagine. Potrivit Mediafax , fostul președinte susține că desemnarea lui Sorin Grindeanu ar fi „cea mai sigură soluție” pentru formarea Guvernului înaintea consultărilor de joi de la Palatul Cotroceni , dar avertizează că președintele Nicușor Dan ar plăti un cost politic pentru această opțiune. Băsescu a declarat miercuri, la B1 TV, că șeful statului ar avea în față două candidaturi „de la partide”, după ce PSD și PNL și-au anunțat propunerile: Sorin Grindeanu, respectiv Siegfried Mureșan. De ce ar fi Grindeanu „varianta mai sigură” În argumentația sa, Băsescu spune că nominalizarea lui Grindeanu ar avea cele mai mari șanse să ducă la formarea unui Executiv, invocând poziția PSD ca partid cu „cel mai mare număr de voturi” și capacitatea de a „mai strânge câte ceva în jurul lui”. „Președintele nu are soluție mai sigură pentru el, în primul rând, decât să-l desemneze pe Grindeanu.” Riscul politic pentru Nicușor Dan Fostul președinte indică drept principal obstacol percepția publică, în cazul în care Nicușor Dan ar merge pe varianta PSD. „Dificultatea este că, dacă merge pe Grindeanu [...] se vor consolida afirmațiile că președintele a trădat propriul electorat s-a dus la PSD.” Context: consultările de joi și numele vehiculate Declarațiile vin înaintea consultărilor convocate de președinte pentru joi, la Palatul Cotroceni, cu liderii și reprezentanții partidelor parlamentare, în vederea desemnării candidatului la funcția de prim-ministru. Mediafax notează că, în spațiul public, au circulat și variante din afara partidelor. În septembrie au fost vehiculate nume precum Alexandru Nazare, Iulian Stanciu, Luca Niculescu și Eugen Tomac, în timp ce propunerile asumate anterior de partide au fost Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan (susținut de PNL, USR și UDMR). [...]
Lipsa unui calendar oficial pentru consultările de la Cotroceni prelungește incertitudinea privind desemnarea premierului , iar liderul AUR, George Simion , a speculat public această întârziere, ironizându-l pe președintele Nicușor Dan , potrivit HotNews . Întrebat la Parlament dacă a fost invitat la consultări, Simion a răspuns: „Care consultări?”. A continuat cu un atac la adresa președintelui, afirmând că „avem de-a face cu un încurcă lume la Cotroceni, care își bate joc de țara noastră”. Ce se știe despre consultări și desemnarea premierului Într-un interviu acordat luni Euronews, în marja vizitei din Finlanda, Nicușor Dan a spus că intenționează să convoace partidele la consultări și să desemneze premierul în această săptămână, fără să indice o zi exactă. În același timp, surse din Administrația Prezidențială au declarat pentru HotNews că aceste consultări ar urma să fie convocate „cel mai probabil” joi. Până miercuri dimineață, Administrația Prezidențială nu făcuse un anunț oficial. Context: deplasarea președintelui în SUA Președintele urmează să plece sâmbătă în SUA, la Adunarea Generală a ONU, care are loc în perioada 22–24 septembrie. În acest context, momentul consultărilor și al desemnării premierului rămâne legat de un calendar strâns, dar încă neconfirmat public. [...]
Calendarul consultărilor de joi pune presiune pe desemnarea rapidă a premierului , într-un moment în care partidele condiționează sprijinul pentru viitorul guvern, iar președintele avertizează că România nu își mai permite prelungirea crizei politice, potrivit Biziday . Consultările cu partidele parlamentare au fost convocate de președintele Nicușor Dan pentru joi, 17 septembrie, ca etapă obligatorie înaintea desemnării unui nou prim-ministru. După nominalizare, candidatul va trebui să negocieze formarea unei majorități în Parlament. Programul consultărilor anunțat de Administrația Prezidențială Întâlnirile sunt programate astfel: 09:00 – Partidul Social Democrat (PSD) 09:30 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) 10:00 – Partidul Național Liberal (PNL) 10:30 – Uniunea Salvați România (USR) 11:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) 11:30 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale 12:00 – Partidul S.O.S. România (SOS) 12:30 – Partidul Oamenilor Tineri (POT) 13:00 – Grupul parlamentar Uniți pentru România 13:30 – Grupul parlamentar PACE – Întâi România 14:00 – Parlamentarii neafiliați Linii de negociere: tehnocrat, dar cu condiții Până acum, PSD a transmis că ar putea susține un guvern condus de un tehnocrat sau de un independent, însă doar dacă va avea miniștri în viitorul cabinet. La rândul lor, PNL și USR au declarat că ar susține un guvern de „tehnocrați veritabili” numai dacă miniștrii „nu vor fi conectați la birourile PSD”. În spațiul public, cel mai vehiculat nume este cel al actualului ministru de Finanțe, Alexandru Nazare . Speculațiile privind o posibilă desemnare au crescut după ce Nicușor Dan a participat în weekend la nunta lui Nazare și a spus ulterior că a vrut să fie cunoscut public faptul că îi apreciază activitatea. Nazare a fost în PNL, dar este acum independent, fiind adus de Ilie Bolojan de la Banca Națională la Ministerul de Finanțe. Context: consultări obligatorii, după două încercări eșuate Consultarea partidelor este prevăzută de Constituție înainte de desemnarea premierului. În iunie, președintele a sărit peste această procedură înainte de desemnarea lui Adrian Veștea, care nu a obținut votul Parlamentului. Ulterior, Nicușor Dan a consultat partidele înainte de desemnarea lui Eugen Tomac, însă fără să discute concret numele unui premier, iar Tomac s-a retras fără să mai ceară votul Parlamentului. În zilele trecute, președintele a avertizat că întârzierea nu mai este o opțiune, iar Ilie Bolojan i-a transmis „ultimativ” un apel să desemneze un candidat. După consultările de joi, este de așteptat ca președintele să nominalizeze un candidat la funcția de prim-ministru. [...]
Parlamentul European își extinde prezența externă prin deschiderea unui birou la Ottawa , o mișcare care întărește canalul politic UE–Canada într-un moment în care Ottawa caută să-și diversifice parteneriatele pe fondul războiului comercial cu Washingtonul, potrivit Politico . Inițiativa a fost anunțată luni de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola , după o reuniune a conducerii instituției care a susținut proiectul. Anunțul vine cu două zile înainte ca premierul canadian Mark Carney să participe miercuri la discursul „State of the Union” (SOTEU) la Strasbourg și să se adreseze Parlamentului și joi. Ce se schimbă operațional: un „antenna office” lângă Delegația UE Noul birou va funcționa ca un „antenna office” (o reprezentanță locală) și va lucra în Ottawa alături de Delegația Uniunii Europene în Canada, structură gestionată de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) . Într-un comunicat citat de publicație, Parlamentul European arată că biroul ar urma să ofere „o platformă importantă” pentru cooperarea parlamentară pe teme considerate tot mai strategice pentru ambele părți. Metsola a indicat și o dimensiune regională mai largă a mandatului, inclusiv zona arctică. Context: Canada își caută aliați în Europa pe fondul tensiunilor comerciale cu SUA Potrivit informațiilor citate, Mark Carney vine în Europa pentru a aprofunda legăturile cu partenerii, în condițiile în care Canada rămâne blocată într-un război comercial cu Statele Unite. În acest cadru, deschiderea unui birou al Parlamentului European în Canada consolidează infrastructura politică a relației transatlantice UE–Canada, dincolo de canalele diplomatice clasice. Precedent și extinderea rețelei de birouri în afara UE Parlamentul European are un birou în Ucraina din septembrie 2025 și mai are prezențe în țări din afara UE, inclusiv în Etiopia (pentru relația cu Uniunea Africană), Republica Moldova, Regatul Unit, Indonezia, SUA și Panama, mai notează publicația. [...]
Vladimir Putin le-a cerut rușilor să voteze ca semn de susținere pentru războiul din Ucraina , transformând alegerile parlamentare într-un test politic de mobilizare internă, potrivit HotNews , care citează Reuters. Rusia organizează alegeri parlamentare pe durata a trei zile, începând de vineri, pentru cele 450 de mandate din Duma de Stat , camera inferioară a parlamentului federal. Scrutinul este primul de acest tip de la declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022, într-un context în care conflictul începe să apese mai vizibil asupra populației, inclusiv prin tensiuni economice, iar aproape toți candidații anti-război au fost excluși de pe buletinele de vot. Votul, prezentat ca „răspuns colectiv” și garanție a „victoriei” Într-un discurs televizat înaintea alegerilor, Putin a legat explicit participarea la vot de obiectivele militare ale Moscovei și de rezistența la „presiuni externe”, susținând că prezența la urne ar demonstra unitatea națională și ar contribui la „asigurarea victoriei” în Ucraina. „Alegerea şi voinţa voastră vor demonstra din nou că milioane de oameni susţin soldaţii noştri, că suntem un popor unit (...) şi că nimeni nu va reuşi să ne dezbine sau să ne intimideze, nici să ne submineze suveranitatea şi sistemul nostru socio-politic.” Putin a mai spus că votul ar reprezenta un „răspuns colectiv” pentru cei care ar încerca să slăbească Rusia și să-i limiteze dezvoltarea și suveranitatea. Control politic și extinderea scrutinului în teritoriile anexate Duma de Stat este descrisă ca o instituție care a aprobat constant inițiativele Kremlinului, iar sistemul politic este „strict controlat”. În acest cadru, partidul de guvernământ Rusia Unită , susținut de Putin, ar urma să-și păstreze poziția dominantă, potrivit majorității analiștilor. Putin, care conduce pentru prima dată din 2007 campania formațiunii pro-Kremlin, a subliniat că la aceste alegeri vor participa și locuitorii din cele patru regiuni ucrainene anexate de Rusia în 2022 (Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie), potrivit EFE. Semne de erodare a sprijinului și acuzații privind vulnerabilitatea sistemului electoral Rusia Unită, care deține de zece ani majoritatea constituțională în Dumă, intră în alegeri cu o susținere mai slabă în sondaje: 33–37% în sondajele oficiale și 25% în cele independente, conform informațiilor citate. Separat, grupul anonim de hackeri CikLeak a susținut că a compromis serverele Comisiei Electorale Centrale (CEC) cu mai puțin de două zile înainte de startul votului, potrivit EFE. Hackerii afirmă că au transmis materialele către jurnaliști și acuză existența unui sistem de vot electronic la distanță „complet opac”, despre care spun că ar facilita manipularea rezultatelor. Aceste afirmații nu sunt confirmate independent în materialul citat. [...]
