Parlamentul Ungariei votează limitarea la opt ani a mandatului premierului, prin amendament constituțional - prevederea retroactivă ar bloca revenirea lui Viktor Orbán la conducerea guvernului

Parlamentul Ungariei a votat limitarea la opt ani a mandatului premierului , o schimbare constituțională cu efect retroactiv care, în forma descrisă de presa de la Budapesta, ar bloca o eventuală revenire a lui Viktor Orbán la conducerea guvernului, potrivit Mediafax . Amendamentul a fost adoptat cu 135 de voturi „pentru”, 50 „împotrivă” și 6 abțineri. Ce prevede amendamentul și de ce contează Modificarea este introdusă în Legea fundamentală (Constituția Ungariei) prin al șaisprezecelea amendament și stabilește o limită de opt ani pentru mandatul prim-miniștrilor. Conform relatărilor din presa de la Budapesta citate în articol, regula ar fi aplicată retroactiv, cu perioada de opt ani calculată începând din 1990. Această formulare ar avea un efect politic direct: ar împiedica, „în mod clar”, ca Viktor Orbán să devină din nou prim-ministru în viitor, potrivit aceleiași prese. Cine a inițiat schimbarea și cum a fost justificată Textul a fost una dintre promisiunile de campanie ale conservatorului pro-UE Péter Magyar, iar amendamentul a fost înaintat și adoptat de Partidul Tisza . În justificarea susținătorilor, la calculul celor opt ani ar urma să fie luat în considerare mandatul de prim-ministru deținut la sau după 2 mai 1990. În același pachet de modificări, amendamentul mai vizează: „problema fundațiilor de gestionare a activelor de interes public”; bazele pentru desființarea Oficiului pentru Protecția Suveranității. Controverse: acuzații de „lege personalizată” și criticile privind retroactivitatea Propunerea a generat controverse tocmai din cauza caracterului retroactiv și a faptului că ar fi „personalizată”, adică orientată împotriva unei persoane, notează Mediafax, citând evaluări din spațiul public maghiar. Viktor Orbán a reacționat printr-un mesaj distribuit pe o rețea socială, preluând un fragment dintr-un interviu acordat publicației Index, în care a descris votul drept „cel mai urât”. În articol este menționată și poziția lui Zoltán Lomnici Jr., care a apreciat că ar fi vorba despre o intervenție „personalizată” și „retroactivă” în ordinea constituțională, cu scopul excluderii politice a unui fost prim-ministru, și a invocat practica Curții Constituționale, care ar respinge legiferarea „personalizată”. Context: România, în paralel, caută un premier cu majoritate În paralel cu evoluțiile de la Budapesta, Mediafax notează că România se află într-o criză politică și caută un prim-ministru care să poată strânge o majoritate guvernamentală. Articolul nu oferă, însă, detalii suplimentare despre calendarul sau opțiunile concrete de la București. [...]