Știri
Știri din categoria Politică
UDMR a decis să rămână în Guvernul Bolojan și să nu susțină o moțiune de cenzură, o poziționare care poate conta în ecuația majorității parlamentare dacă PSD își retrage miniștrii și sprijinul politic, potrivit HotNews.
Decizia a fost luată vineri, în unanimitate, într-o ședință a conducerii Uniunii, pe fondul unei crize politice „care se preconizează” în cazul în care PSD va decide retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan și ieșirea miniștrilor social-democrați din guvernare.
Deputatul UDMR Csoma Botond a declarat că, din informațiile sale, PSD „va merge în direcția retragerii miniștrilor din Guvern”, dar UDMR nu intenționează să facă același lucru. El a argumentat poziția prin nevoia de stabilitate și a precizat că UDMR nu este „legat ombilical nici de PSD, nici de PNL”.
În ceea ce privește o eventuală moțiune de cenzură, Csoma Botond a spus că liderii UDMR nu au discutat „aspectul foarte tehnic” al unei astfel de proceduri, însă a indicat direcția politică a partidului: dacă UDMR nu își retrage miniștrii, atunci „nu susținem nici o moțiune de cenzură împotriva Guvernului”.
Tot potrivit lui Csoma Botond, UDMR este dispus să renegocieze pozițiile din coaliție dacă partidele din actuala formulă (PSD, PNL, USR, UDMR și Minorități Naționale) ajung la concluzia că se poate reconstrui guvernarea „de la zero”.
În actualul guvern, UDMR are doi miniștri (Cseke Attila la Dezvoltare și Andras Demeter la Cultură) și un vicepremier (Tanczos Barna).
Separat de discuțiile despre guvernarea de la București, UDMR a stabilit și abordarea privind relația cu noua conducere de la Budapesta, după alegerile din Ungaria în care, conform articolului, Viktor Orban a fost învins.
Conducerea UDMR l-a mandatat în unanimitate pe Kelemen Hunor să meargă săptămâna viitoare la Budapesta pentru discuții cu Peter Magyar, descris ca viitor premier al Ungariei, cu obiectivul de a stabili o relație de colaborare cu noul guvern.
Momentul întâlnirii nu este încă stabilit, Csoma Botond explicând că depinde și de evoluțiile de la București, inclusiv de eventuale discuții în coaliție sau de o convocare la consultări din partea lui Nicușor Dan.
Recomandate
Decizia PNL de a-și bloca propriul premier desemnat deschide o criză de guvernare cu efect direct asupra stabilității politice , într-un moment în care partidul intră și într-un conflict frontal cu președintele României, potrivit Mediafax . În ședința Biroului Politic Național, PNL condus de Ilie Bolojan a votat cu 41 pentru și 13 împotrivă să nu susțină în Parlament învestirea lui Adrian Veștea – vicepreședinte PNL – deși acesta fusese desemnat premier de președintele Nicușor Dan. Bolojan a cerut ca Veștea să își depună mandatul de premier desemnat până „astăzi la ora 10.00” și a avertizat că orice membru care contestă decizia partidului – inclusiv prin acceptarea unui portofoliu într-un eventual Executiv Veștea sau prin votarea cabinetului – va fi exclus din PNL. Miza: blocaj instituțional și disciplină de partid dusă la limită Dincolo de disputa internă, decizia PNL mută conflictul în Parlament și pune presiune pe calendarul formării guvernului. În același timp, amenințarea cu excluderea pentru cei care ar susține un guvern condus de un membru PNL indică o încercare de a impune disciplină totală într-un moment de fractură politică. Conflict deschis PNL – Președinție Mediafax notează că, spre deosebire de episoadele anterioare în care PNL a contribuit la căderea propriilor guverne în acord cu președintele de atunci, în iunie 2026 „schimbarea majoră” este poziționarea PNL și a lui Ilie Bolojan într-un conflict deschis cu președintele Nicușor Dan. Bolojan l-a acuzat pe șeful statului de acte „ostile” și de „o evidentă încercare de rupere a PNL”, susținând că nominalizarea unui premier din rândul PNL fără consultarea partidului „încalcă orice principiu de colaborare politică loială”. „Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă și după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului, încalcă orice principiu de colaborare politică loială.” „PNL nu va susține instalarea unui astfel de Guvern având în vedere atât modalitatea în care s-a făcut această desemnare cu încălcarea spiritului democrație parlamentare printr-o nominalizare a unui prim vicepresedinte al PNL fără consultarea partidului.” Precedentul PSD: partidul care și-a dat jos propriul guvern În paralel, materialul amintește precedentul din 2017, când PSD i-a retras sprijinul politic lui Sorin Grindeanu, iar după refuzul acestuia de a demisiona a depus și a votat o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern – un caz prezentat drept unic la acel moment în istoria democratică a României. În 2018, Mihai Tudose a demisionat după pierderea sprijinului politic în Comitetul Executiv Național al PSD. Mediafax trimite la relatarea de atunci despre finalul mandatului Grindeanu: Mediafax . Context în PNL: guverne căzute pe fondul conflictelor interne Publicația reamintește că PNL a mai trecut prin episoade în care conflictele interne au dus la prăbușirea guvernelor, chiar dacă nu printr-o moțiune de cenzură inițiată de partid împotriva propriului cabinet: în februarie 2020, Guvernul Orban I a fost demis prin moțiune de cenzură în cadrul unei strategii politice deliberate a PNL, în acord cu președintele Klaus Iohannis, pentru declanșarea alegerilor anticipate (strategie blocată ulterior de pandemie); în 2021, conflictul intern din PNL, suprapus peste criza cu USR, a contribuit la izolarea politică a premierului Florin Cîțu; guvernul a căzut prin moțiune de cenzură inițiată de opoziție și susținută de PSD, USR și AUR, în timp ce parlamentarii PNL au fost prezenți, dar nu au votat. În acest cadru, decizia de acum – blocarea învestirii unui premier desemnat din propriul partid – ridică riscul unui nou episod de instabilitate, cu efect imediat asupra formării guvernului și asupra relației dintre PNL și Președinție. [...]
Intrarea UDMR la guvernare devine o piesă de aritmetică parlamentară , după ce premierul desemnat Adrian Veștea le-a propus oficial să se alăture viitorului Executiv, potrivit Digi24 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , spune că Veștea i-a indicat o formulă de guvern cu PSD și „o parte din PNL”, fără a nominaliza tabăra liberală care ar intra în coaliție. Miza imediată este majoritatea necesară pentru învestirea Guvernului, iar UDMR își asumă rolul de potențial „balans” în negocieri: Csoma Botond afirmă că, fără voturile UDMR, Adrian Veștea nu își poate trece Cabinetul prin Parlament. Ce a discutat UDMR cu Adrian Veștea și ce lipsește din negocieri Csoma Botond a relatat că întâlnirea cu premierul desemnat a fost scurtă, de aproximativ 10–15 minute, deoarece Veștea s-a grăbit să ajungă la o ședință a PNL. Potrivit declarațiilor sale, discuția a fost una de principiu, fără detalii despre împărțirea puterii în viitorul Executiv. Concret, liderul UDMR spune că nu s-a discutat „nimic concret despre portofolii, ministere”, iar formațiunea urmează să decidă marți, în Consiliul Permanent, dacă intră sau nu la guvernare. Formula de guvern invocată și riscul unei majorități „amestecate” Întrebat cu cine ar urma să facă guvernul, Veștea ar fi indicat PSD și „o parte din PNL”, adică acei liberali care susțin participarea la guvernare, fără să ofere nume, potrivit lui Csoma Botond. În același timp, liderul deputaților UDMR a ridicat problema voturilor necesare pentru învestire din afara acestei formule. El a spus că Veștea ar avea nevoie și de voturi de la PACE și de la neafiliați proveniți din „unele partide extremiste”, menționând că UDMR nu ar dori „să se trezească cu AUR-ul în barcă”. Ce urmează UDMR anunță o decizie marți privind participarea la guvernare. Până atunci, rămâne deschisă întrebarea dacă majoritatea pentru învestirea Guvernului Veștea se poate construi strict din PSD, o parte din PNL și UDMR sau dacă va depinde de voturi suplimentare, cu costuri politice și de stabilitate. [...]
Votul UDMR poate decide soarta Guvernului Veștea , în condițiile în care PNL a anunțat că nu îl susține și i-a cerut premierului desemnat să își depună mandatul până astăzi, la ora 10.00, potrivit HotNews . Liderii UDMR se reunesc în această dimineață în Consiliul Permanent, iar ședința începe la ora 10.30. Miza este dacă formațiunea va susține în Parlament un guvern condus de liberalul Adrian Veștea , chiar și în scenariul în care UDMR nu intră efectiv la guvernare. Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a spus luni dimineață, la Parlament, că decizia nu va depinde doar de participarea UDMR la guvernare, ci și de programul de guvernare. Separat, surse politice citate de HotNews susțin că hotărârea va ține și de cât de repede consideră liderii UDMR că România are nevoie de un guvern. PNL a refuzat susținerea și a dat un ultimatum PNL a decis luni seară, după o ședință de peste cinci ore, că nu susține Guvernul Adrian Veștea și l-a somat pe acesta să își depună mandatul până astăzi, la ora 10.00. Adrian Veștea a respins solicitarea într-un mesaj publicat pe Facebook. De ce contează decizia UDMR în aritmetica parlamentară Adrian Veștea, prim-vicepreședinte PNL, are nevoie de 233 de voturi pentru ca un guvern condus de el să treacă de votul Parlamentului. UDMR are 31 de parlamentari, iar sprijinul său este considerat important în contextul în care Uniunea a participat frecvent la coaliții de guvernare. Politologul Cristian Pîrvulescu a declarat, într-un interviu pentru News.ro, că există „toate șansele să existe un guvern Veștea dacă UDMR va sprijini această formulă” și că un semnal favorabil din partea UDMR ar putea crește și numărul parlamentarilor PNL care ar vota executivul. Ce a discutat UDMR cu premierul desemnat Csoma Botond a declarat luni seară, la Antena 3, că a avut loc o întâlnire cu premierul desemnat, care le-a propus celor de la UDMR să facă parte din Guvern, fără să se intre însă în discuții concrete despre portofolii. „Ne-a propus să facem parte din Guvern. (...) Sigur, nu am discutat nimic concret despre portofolii, ministere, nimic. I-am spus că mâine vom avea o ședință a Consiliului Permanent și vom decide acest lucru”, a declarat liderul deputaților UDMR, la Antena3. În acest moment, decizia UDMR rămâne pivotul pentru o eventuală majoritate, inclusiv în varianta în care Uniunea ar vota guvernul fără să intre în executiv, conform surselor politice citate. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier a deschis un nou front de instabilitate în PNL , cu risc de blocaj politic pe termen scurt, în condițiile în care liberalul ar putea ajunge să fie contestat chiar de propriul partid înainte de a încerca să strângă majoritatea parlamentară necesară, potrivit Libertatea . România se află într-o criză politică prelungită, după săptămâni de negocieri eșuate și alianțe de conjunctură, iar mutarea de duminică dimineață a președintelui Nicușor Dan – retragerea lui Eugen Tomac și desemnarea lui Adrian Veștea – a escaladat tensiunile, transformând disputa într-un „război” deschis între Nicușor Dan și Ilie Bolojan . Cum s-a ajuns la schimbarea de premier desemnat Cronologia prezentată de publicație pornește de la 23 aprilie, când PSD și-a retras miniștrii din Guvern, într-o mișcare prin care conducerea partidului ar fi urmărit să-l forțeze pe Ilie Bolojan să ceară un vot de încredere în Parlament. Bolojan nu a mers în Parlament, iar PSD s-a aliat oficial cu AUR pentru moțiunea de cenzură, care a trecut pe 5 mai, „cu un număr record de voturi”, conform aceleiași surse. Deși demis prin moțiune, Ilie Bolojan a rămas premier interimar (premier demis) la conducerea Guvernului. Tot pe 5 mai a existat și o tentativă de contestare internă în PNL, care, potrivit relatării, nu a slăbit poziția lui Bolojan, ci i-a întărit-o. Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, pe care l-a numit „independent”, însă Libertatea notează că Tomac conduce un partid care a ratat intrarea în Parlament, după ce a obținut 2% la alegeri. În acest context, Tomac nu a reușit să atragă sprijin politic consistent: PNL și USR au refuzat să voteze un guvern în care ar vedea influența PSD, iar UDMR a avut o poziție tranșantă. PSD a fost singurul partid care a lăsat impresia că îl susține, inclusiv pe fondul faptului că Nicușor Dan nu i-a încredințat lui Sorin Grindeanu formarea Executivului. Miza imediată: voturile din Parlament și testul intern din PNL Duminică dimineață, președintele a decis retragerea lui Tomac și l-a desemnat pe Adrian Veștea, liberal, fără consultarea partidului, ceea ce a declanșat conflictul cu Ilie Bolojan, potrivit sursei. În plan parlamentar, Veștea este prezentat ca un posibil candidat capabil să atragă peste pragul de 233 de voturi necesare învestirii. În plan intern însă, are un obstacol imediat: ședința PNL de luni seară, unde, potrivit Libertatea, ar putea fi pusă în discuție chiar excluderea sa. Din punct de vedere procedural, planul „Veștea-premier” ar trebui concretizat printr-o echipă de miniștri și un program de guvernare până miercuri, 24 iunie, în timp ce negocierile parlamentare sunt în desfășurare, iar deznodământul rămâne incert. [...]
AUR respinge scenariul unei rupturi în Parlament , după ce au apărut informații că 10 parlamentari ai partidului ar urma să plece către grupul „ Uniți pentru România ”, un posibil semnal de instabilitate în aritmetica voturilor din Legislativ. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a declarat la Digi24 că informația este „nu numai eronată”, ci „chiar fabricată”. Potrivit Digi24, informația privind o posibilă demisie a celor 10 parlamentari AUR și trecerea lor la grupul „Uniți pentru România” ar fi fost obținută „pe surse”. Întrebat direct despre acest scenariu, Peiu a spus că „nu e adevărat” și că este „exclus” să se întâmple. „Este exclus să se întâmple acest lucru. E o informație nu numai eronată, aș spune chiar fabricată.” Întrebat cine ar „fabrica” o astfel de informație, liderul senatorilor AUR a indicat, fără nume, că ar fi vorba despre „cei care vor să creeze senzația că se pot aduna voturi și din partea partidului de opoziție din România”. Context: negocierile pentru majoritate și acuzații la adresa președintelui În aceeași intervenție, Peiu a comentat și discuțiile politice din jurul premierului desemnat Adrian Veștea și întâlnirea acestuia cu grupul parlamentar PACE. Senatorul AUR a susținut că un guvern ar trebui să „izvorască dintr-o majoritate politică asumată de partide” și a acuzat că președintele Nicușor Dan nu ar trebui „să intervină sub nicio formă în viața internă a unui partid”, referindu-se la situația din PNL. Peiu a reluat și poziția AUR privind ieșirea din blocajul politic după demiterea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, afirmând că partidul ar fi susținut varianta alegerilor anticipate dacă nu se poate forma o majoritate stabilă și că AUR ar fi fost dispus să își asume guvernarea, dar că președintele ar fi exclus „orice fel de participare AUR”, inclusiv la votarea unui guvern. [...]
Votul de învestitură pentru Guvernul Veștea depinde de o mână de parlamentari PNL și de decizia UDMR , într-un context în care liberalii au adoptat formal o linie de neparticipare, dar există semnale că o parte din grup ar putea susține totuși Cabinetul, potrivit Economica . Informația centrală este lista de parlamentari liberali care „ar putea susține Guvernul Veștea”, listă obținută de Cotidianul.ro și preluată de Economica. În paralel, articolul indică faptul că „alte surse” ar vorbi despre o bază de 21 de voturi din PNL pentru tabăra Veștea, ceea ce sugerează o posibilă fractură între decizia politică a conducerii și comportamentul la vot. Lista liberalilor indicați ca potențiali susținători Conform listei publicate (obținută de Cotidianul.ro), numele menționate sunt: Sebastian Mihai Rusu Răzvan Prișcă Monica Anisie Alexandru Popa Nicoleta Pauliuc Alina Gorghiu Sorin Cîmpeanu Ionuț Stroe Andrei Baciu Lucian Bode Cătălin Predoiu Ciprian Pandea Ion Iordache George Scarlat Mihai Culeafă Marcel Vela George Șerban (cu mențiunea că „e posibil să nu mai voteze”, fiind din filiala Prahova, condusă de Mircea Roșca, care „s-a răzgândit”) Aneta Matei PNL și miza de reglementare politică: disciplină de vot și sancțiuni Materialul prezintă și o serie de rezultate de vot interne și decizii asociate poziționării PNL față de Guvernul Veștea, inclusiv varianta în care parlamentarii ar fi „mandatați” ca, la un eventual vot de învestitură, să fie prezenți, dar să nu voteze. Totodată, este menționată explicit o linie de sancțiune: parlamentarii PNL care nu respectă decizia de a nu vota sau care acceptă miniștri ar urma să fie excluși. Factorul UDMR: decizia liberalilor influențează următorul pas Următorul „calcul major”, potrivit textului, este poziția UDMR. Liderii Uniunii ar fi declarat că așteaptă decizia PNL, iar cum hotărârea liberalilor a venit luni seara târziu, UDMR ar urma să discute „următoarea sa mișcare” marți. În acest tablou, orice abatere de la disciplina de vot în PNL poate schimba aritmetica parlamentară și, implicit, rezultatul învestiturii, mai ales dacă UDMR își calibrează decizia în funcție de semnalele venite de la liberali. Sursa inițială a listei este Cotidianul.ro , potrivit Economica. [...]
