Știri
Știri din categoria Politică
UDMR își condiționează votul pentru un nou guvern de coeziunea din PNL, avertizând că nu va susține nominalizarea lui Adrian Veștea dacă aceasta ar provoca o ruptură în partidul liberal, potrivit Libertatea. Mesajul ridică miza politică a negocierilor pentru majoritate și prelungește incertitudinea privind formarea executivului.
Senatorul UDMR Turos Lorand a declarat, pentru Digi24, că formațiunea nu a luat încă o decizie în ședința din 14 iunie, invocând lipsa informațiilor despre programul și cabinetul propuse de Veștea; declarațiile sunt relatate de Biziday. În acest context, UDMR spune că are nevoie să știe „ce guvern dorește și ce majoritate” se conturează, inclusiv dacă se mizează pe sprijinul partidului.
„Nu dorim, dacă această nominalizare ar fi ruperea PNL, nu dorim să facem parte din acest exercițiu.”
Din declarațiile senatorului UDMR, condițiile țin de două planuri: conținutul guvernării și stabilitatea politică a principalului partid vizat de nominalizare. Concret, UDMR așteaptă:
În același context, președintele Nicușor Dan a anunțat că premierul desemnat Eugen Tomac și-a depus mandatul, iar în locul său a fost desemnat Adrian Veștea. Veștea a spus că își asumă responsabilitatea „într-un moment de criză politică” și că își dorește un guvern politic care să își asume reforme.
Pentru 15 iunie, la ora 17:00, este programat Biroul Politic Național al PNL. Întrebat dacă se teme de excludere, Veștea a afirmat că nu crede că se va ajunge la un astfel de deznodământ, notează Libertatea.
Recomandate
UDMR condiționează ieșirea din blocajul politic de un acord PSD–PNL , iar mesajul lui Kelemen Hunor sugerează că, fără o formulă comună de guvernare între cele două partide, nu există majoritate pentru învestire, potrivit HotNews . În același context, liderul UDMR a răspuns ironic atacurilor lui Traian Băsescu la adresa Uniunii, reluând tema „Petrov”, numele conspirativ stabilit de instanță în dosarul de colaborare cu Securitatea. Kelemen Hunor a reacționat luni, la Parlament, după ce fostul președinte a cerut ca UDMR să fie „scos afară din jocurile din România”. Declarația liderului UDMR a fost formulată în termeni duri și cu tentă ironică: „Un fost președinte, cel mai bun produs al dictaturii comuniste, produs politic, și al Securității comuniste, a zis să fim noi ținuți departe de politică. OK, să vină «Petrov» și să rezolve problema.” În martie 2022, Înalta Curte a stabilit că Traian Băsescu a fost colaborator al Securității, cu numele conspirativ „Petrov”, amintește publicația, trimițând la un material anterior: HotNews . Ce a spus Băsescu despre UDMR Traian Băsescu a criticat UDMR într-o intervenție la România TV , declarație citată de News.ro . El a susținut că UDMR „a jucat cu Budapesta” și a spus că Uniunea ar trebui ținută „mai deoparte”, inclusiv în discuțiile despre o eventuală nominalizare a lui Kelemen Hunor ca premier. Miza: majoritatea pentru învestirea guvernului Dincolo de schimbul de replici, Kelemen Hunor a legat explicit depășirea crizei politice de capacitatea PSD și PNL de a ajunge la un compromis pentru susținerea unei formule de guvern. În evaluarea sa, condiționările reciproce ale celor două partide mențin blocajul, pentru că fără voturile lor nu se poate forma o majoritate parlamentară. Liderul UDMR a mai spus că Uniunea va vota guvernul susținut de PSD și PNL, dacă cele două partide ajung la o soluție comună. În acest context, președintele Nicușor Dan a anunțat că va convoca partidele la consultări în această săptămână , conform HotNews . [...]
Președintele Nicușor Dan fixează miercuri consultările și desemnarea premierului , un pas care poate debloca criza guvernamentală începută pe 5 mai și care ține România fără un executiv cu puteri depline, potrivit HotNews . Informația privind ziua exactă a fost relatată de Euronews, care citează surse de la Cotroceni. Consultările cu partidele vor avea loc la Palatul Cotroceni miercuri, iar în aceeași zi șeful statului urmează să anunțe și numele candidatului la funcția de prim-ministru. Nicușor Dan indicase anterior, într-un interviu acordat luni în marja vizitei din Finlanda, că intenționează să convoace partidele și să desemneze premierul „în această săptămână”, fără a preciza data. În declarațiile citate, președintele a invocat lipsa de disponibilitate la dialog între partide la începutul sesiunii parlamentare și a sugerat că amânarea nu mai este o opțiune. „Sincer, aveam o așteptare de mai multă disponibilitate la dialog la începutul sesiunii parlamentare (...). Evident că nu putem să mai așteptăm și va urma o desemnare. Să vedem și ce se va întâmpla în urma desemnării”, a declarat Nicușor Dan. De ce contează: România e fără guvern cu puteri depline din 5 mai România nu are un guvern cu puteri depline din 5 mai, când cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD-AUR, după ce PSD a decis să retragă sprijinul politic pentru liderul PNL, notează publicația. În acest context, desemnarea unui nou candidat la funcția de premier este o etapă-cheie pentru formarea unei majorități parlamentare și reluarea procesului de învestire. Context: două nominalizări eșuate și scenariul anticipatelor Până acum, Nicușor Dan a nominalizat doi candidați pentru funcția de prim-ministru: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul în 14 iunie, înainte de votul din Parlament, pe fondul lipsei de susținere; Adrian Veștea, care a fost respins la votul din Parlament în 22 iunie. În interviul pentru Euronews, președintele a spus că nu mai pot fi excluse alegerile anticipate , avertizând însă că acestea ar prelungi incertitudinea și ar putea afecta economia. „Alegerile anticipate (...) înseamnă (...) o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică. De aia, nu îmi doresc în niciun chip să ajungem la alegeri anticipate, deși (...) nu mai putem spune că excludem”, a explicat el. Următorul test va fi dacă, după consultările de miercuri și desemnarea candidatului, se conturează o majoritate suficientă pentru un guvern care să treacă de votul Parlamentului. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că scenariul alegerilor anticipate nu mai poate fi exclus , iar prelungirea crizei politice ar putea aduce „o stagnare sau chiar o deteriorare” economică, potrivit news.ro . Șeful statului spune că nu își dorește în niciun chip anticipate, tocmai din cauza efectelor pe care le-ar avea un calendar electoral prelungit asupra stabilității și a economiei. Într-o intervenție la Euronews, Nicușor Dan a argumentat că alegerile anticipate nu ar rezolva rapid blocajul guvernamental, pentru că nu înseamnă instalarea unui guvern „peste o săptămână”, ci declanșarea unui calendar electoral care „probabil se duce” în jurul Anului Nou. În acest interval, ar urma o intensificare a confruntării politice și o perioadă de așteptare care, în viziunea sa, apasă asupra economiei. „Alegerile anticipate înseamnă un calendar electoral, care probabil se duce sau puţin înainte sau puţin după Anul nou. Înseamnă o concentrare şi mai mare de atacuri între partide până atunci şi o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică.” Miza imediată: formarea unui guvern cu majoritate în Parlament Întrebat dacă anticipate pot deveni probabile după un nou eșec al unui premier în Parlament, președintele a spus că încearcă să identifice „o variantă de guvern” care să treacă de votul Parlamentului. El a susținut că aceasta ar fi și așteptarea publicului: o soluție care are „cele mai multe șanse” să obțină sprijinul necesar. Nicușor Dan a mai afirmat că urmărește aritmetica parlamentară și că știe „pe de rost” numărul de parlamentari ai fiecărui partid sau grup format, precum și variantele prin care s-ar putea ajunge la pragul de 233 de voturi necesare. De ce contează pentru economie Mesajul central al președintelui este că prelungirea incertitudinii politice, în paralel cu o campanie electorală pentru anticipate, riscă să blocheze decizii și să amplifice tensiunile dintre partide, cu efecte negative asupra economiei. În acest context, el insistă pe o soluție parlamentară pentru formarea guvernului, ca alternativă la intrarea într-un nou ciclu electoral. [...]
Riscul alegerilor anticipate revine în calcul, iar Nicușor Dan avertizează că prelungirea crizei politice poate aduce „o stagnare sau chiar o deteriorare” economică , în condițiile în care formarea unei majorități de 233 de voturi pentru un nou guvern rămâne incertă, potrivit Adevărul . Președintele spune că vrea să evite „cu orice preț” anticipatele, dar admite că instabilitatea politică face ca scenariul să nu mai poată fi exclus. Într-un interviu pentru Euronews , el a invocat lipsa de „disponibilitate la dialog” la începutul sesiunii parlamentare și a indicat că, dacă nu se conturează rapid o majoritate funcțională, „va urma o desemnare”. De ce contează: calendarul electoral ar prelungi blocajul și ar afecta economia Nicușor Dan a argumentat că alegerile anticipate nu ar produce rapid un guvern, ci ar împinge procesul într-un calendar care „probabil că se duce sau puțin înainte sau puțin după anul nou”. În plus, a avertizat că o campanie prelungită ar însemna intensificarea conflictului politic și efecte economice negative. „Alegeri anticipate înseamnă (…) o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică.” În aceeași logică, președintele a legat miza desemnării de credibilitatea fiscală și de relația cu finanțatorii statului, subliniind că România „trăiește în parte pe… datorie”, ceea ce obligă la prudență în raport cu cei care împrumută bani statului. Ce condiții pune pentru desemnarea premierului Șeful statului afirmă că viitorul premier trebuie să aibă în spate o majoritate capabilă să strângă 233 de voturi în Parlament și că desemnarea va merge către varianta „cu cele mai mari șanse” să treacă de vot. Între elementele punctate de președinte: desemnarea ar urma să aibă loc în această săptămână, după consultări cu partidele și grupările parlamentare; o colaborare cu AUR sau SOS România este exclusă „cel puțin pe cifre”; este analizată inclusiv o formulă în care PSD ar avea cei mai mulți miniștri, cu un premier care „să nu provină neapărat din partid”. Numele vehiculate și ce spune despre Alexandru Nazare Întrebat despre posibilitatea desemnării lui Alexandru Nazare (ministrul Finanțelor), Nicușor Dan a evitat să confirme o decizie, dar l-a caracterizat drept „profesionist”, cu experiență relevantă pe buget și în relația cu mediul financiar. A insistat însă că discuția decisivă rămâne una politică: obținerea unei majorități de 233 de voturi. Președintele a mai spus că variantele Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan „rămân în discuție” și vor fi parte din consultările pe care intenționează să le organizeze înaintea nominalizării. [...]
Blocajul politic la formarea unui guvern cu puteri depline continuă , iar fără un compromis între PSD și PNL nu se conturează o majoritate care să poată trece rapid prin Parlament un Executiv capabil să adopte bugetul și rectificările, potrivit Agerpres . Președintele UDMR, Kelemen Hunor , spune că partidele „nu au depășit blocajul de săptămâna trecută” privind desemnarea unui guvern „cu puteri depline”. Kelemen Hunor a indicat că impasul vine din condiționările reciproce: dacă PSD nu votează un guvern din care nu face parte, iar PNL nu acceptă altceva decât varianta unui guvern tehnocrat, „nu există o majoritate”. Declarațiile au fost făcute luni, la Parlament. UDMR își condiționează votul de o înțelegere PSD–PNL Liderul UDMR afirmă că formațiunea va vota un guvern doar în momentul în care PSD și PNL ajung la o „concluzie comună”, astfel încât Executivul să aibă susținerea celor două partide pentru învestire. În lipsa acestei înțelegeri, UDMR nu vede „o altă soluție” în acest moment, dar spune că rămâne disponibil pentru discuții. Nici guvernul minoritar nu este, deocamdată, pe masă Potrivit lui Kelemen Hunor, „nici măcar nu suntem în faza” în care să fie discutată posibilitatea votării unui guvern minoritar, „de orice tip”, deoarece nu ar fi apărut încă o soluție agreată între actorii principali. De ce contează: un guvern „tehnocrat” fără sprijin politic riscă blocaj la buget Referindu-se la varianta unui guvern tehnocrat, Kelemen Hunor a spus că a discutat subiectul cu liderul PNL, Ilie Bolojan , și a argumentat că un astfel de Executiv ar avea nevoie, inevitabil, de sprijin politic. În lipsa acestuia, guvernul ar putea rămâne fără capacitatea de a gestiona decizii esențiale în Parlament, în special bugetul de stat, dar și proiecte de ordonanțe și legi pentru politici publice. În logica prezentată de liderul UDMR, chiar dacă o rectificare bugetară ar putea fi făcută prin ordonanță de urgență, bugetul ar necesita vot parlamentar, iar un guvern rămas „singur” după învestire ar intra rapid într-un blocaj operațional. [...]
Escaladarea protestului fermierilor în violențe pune presiune pe autorități să gestioneze ordinea publică , în timp ce scena politică încearcă să capitalizeze momentul: europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan acuză PSD și AUR că „instrumentalizează politic” manifestația din Piața Victoriei și vorbește despre consolidarea unei „alianțe antieuropene” între cele două partide, potrivit Adevărul . Mureșan susține, într-un mesaj publicat pe Facebook, că PSD și AUR ar folosi protestul „în mod populist” și că acest lucru ar arăta o apropiere politică între cele două formațiuni. El leagă acuzația de episoade anterioare în care, spune el, cele două partide ar fi acționat împreună: „Mai întâi au dărâmat guvernul împreună. Apoi au votat legi în Parlament împreună”. „Modul în care AUR și PSD instrumentalizează politic protestul din Piața Victoriei este un nou exemplu că alianța antieuropeană PSD–AUR se consolidează.” Ce s-a întâmplat în Piața Victoriei Protestul fermierilor din Piața Victoriei a degenerat după ce mai mulți manifestanți au aruncat cu pietre și alte obiecte în jandarmi și au încercat să forțeze cordonul de protecție din zona Guvernului. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea grupurilor agresive, iar incidentele s-au extins ulterior și în zone apropiate, inclusiv spre Calea Victoriei. Bilanțul intervenției: audieri și persoane rănite Potrivit Jandarmeriei Capitalei, 26 de participanți agresivi au fost scoși din mulțime și duși la sediile de poliție pentru identificare și stabilirea măsurilor legale. În urma incidentelor, 24 de persoane au primit îngrijiri medicale, inclusiv opt jandarmi. Patru persoane au fost transportate la spital, între acestea fiind și un jandarm. De ce contează Dincolo de revendicările inițiale ale protestului, escaladarea în violențe mută miza în zona de ordine publică și responsabilitate instituțională: intervenția jandarmeriei, anchetele și eventualele sancțiuni pot influența atât modul în care vor fi gestionate protestele viitoare, cât și felul în care actorii politici încearcă să își asume sau să exploateze public aceste episoade. Pentru moment, informațiile disponibile se rezumă la bilanțul comunicat de Jandarmeria Capitalei și la reacția politică a europarlamentarului PNL. [...]
