Știri
Știri din categoria Politică
Eugen Tomac a închis lista de miniștri, iar componența propusă indică un Cabinet cu profil tehnocrat, cu mai mulți consilieri prezidențiali și funcționari din administrație pe portofolii-cheie, ceea ce mută presiunea pe votul de încredere din Parlament și pe capacitatea echipei de a livra rapid pe finanțe, investiții și infrastructură, potrivit Digi24.
Premierul desemnat anunțase anterior că vrea „2-3 propuneri” pentru fiecare minister și că decizia finală privind numele trimise la Parlament îi aparține. Marți seara, Digi24 publică „varianta finală” a listei, pe surse, după mai multe întâlniri avute de Tomac în ultimele zile.
Din numele vehiculate reiese o combinație de oameni din aparatul de stat, diplomație și management public, inclusiv consilieri ai președintelui Nicușor Dan. Pentru mediul economic, miza imediată este cine ar urma să gestioneze portofoliile cu impact direct asupra bugetului, investițiilor și companiilor de stat (Finanțe, Economie, Energie, Transporturi, MIPE).
Tomac spunea că formula de Cabinet urma să fie finalizată cel târziu miercuri, iar lista publicată acum este prezentată de Digi24 ca variantă finală „pe surse”. Pasul următor, implicit, este trimiterea echipei în Parlament pentru votul de încredere, unde susținerea politică va cântări la fel de mult ca profilul tehnic al nominalizărilor.
Recomandate
PSD pune pe masă revizuirea Constituției ca soluție la blocajele de guvernare , pe fondul crizei politice legate de desemnarea premierului, potrivit news.ro . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , susține că „arhitectura statului” – de la Constituție la instituții – ar trebui „upgradată” după aproape 30 de ani, pentru a fi mai apropiată de „realitățile României din 2026”. Declarația a fost făcută la Parlament, după ce Grindeanu a fost întrebat dacă șeful statului a respectat Constituția în criza declanșată de desemnarea premierului și dacă este nevoie de modificarea legii fundamentale. Liderul PSD a extins răspunsul dincolo de textul Constituției, argumentând că actualul cadru instituțional a fost conceput în anii ’90 și începutul anilor 2000, într-o logică de tranziție. Ce spune Grindeanu și de ce contează În forma prezentată de Grindeanu, miza nu este doar o ajustare punctuală, ci o discuție mai amplă despre funcționarea instituțiilor și despre felul în care sunt împărțite atribuțiile în stat, în contextul unor blocaje politice recurente. „După aproape 30 de ani, cred că această arhitectură trebuie să fie upgradată, trebuie să fie adusă mai aproape de realităţile României din 2026.” El a adăugat că, deși discuția este „mult mai largă”, dacă se vorbește strict despre Constituție, „da, e nevoie” de modificare. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, Grindeanu nu a indicat un calendar, o procedură sau articole concrete care ar urma să fie schimbate. În acest stadiu, poziția PSD rămâne la nivelul unui apel politic pentru deschiderea unei dezbateri privind revizuirea Constituției, în legătură cu criza de guvernare generată de desemnarea premierului. [...]
Prelungirea crizei guvernamentale riscă să blocheze decizia publică și să amplifice instabilitatea politică , în condițiile în care președintele Nicușor Dan este acuzat că a trecut de la intervenții punctuale la pasivitate, într-un moment în care Constituția îi dă instrumente să forțeze o ieșire din impas, potrivit unei analize publicate de HotNews . România a intrat în „cea mai îndelungată perioadă de criză guvernamentală” după moțiunea de cenzură din mai 2026 , iar perspectivele formării unei noi coaliții sunt tot mai greu de întrevăzut. În acest timp, cabinetul demis, cu atribuții limitate, administrează „afacerile curente” într-un context descris ca fiind unul de scădere a capacității de guvernare eficientă. În lectura autorului, criza actuală este legată de o „criză de profunzime” care ar avea origini în anularea alegerilor prezidențiale de la finalul lui 2024, cu efecte persistente asupra încrederii civice și a funcționării instituționale. Miza instituțională: rolul președintelui în desemnarea premierului și în scenariul anticipatelor Analiza susține că șeful statului nu ar trebui să rămână „un simplu martor” al negocierilor dintre partide și că nu poate transfera partidelor prerogative care îi revin. Sunt invocate două pârghii constituționale aflate la dispoziția președintelui: nominalizarea candidatului la funcția de prim-ministru; inițierea procedurii care poate duce la dizolvarea Parlamentului. Textul notează că legea fundamentală nu îl obligă pe președinte să convoace alegeri anticipate după cel puțin două tentative ratate de învestire, însă anticipatele pot deveni un instrument de negociere pentru creșterea șanselor de formare a unei majorități. „Eroarea strategică”: de la intervenție la inacțiune Autorul califică drept „eroare strategică” trecerea de la „intervenția intempestivă” în afacerile PNL, prin nominalizarea lui Adrian Veștea, la pasivitatea din prezent. În această cheie, limitările unui președinte independent devin vizibile: lipsa unei relații stabile cu partidele este indicată ca una dintre cauzele eșecurilor de a debloca situația. În paralel, un guvern demis, rămas să gestioneze doar administrarea curentă, este descris ca fiind expus unor riscuri pe care nu le poate gestiona, în lipsa unui mandat politic deplin. Ce se schimbă în Parlament: stabilizarea AUR și o împărțire „tripartită” Un punct central al analizei este că alegerile anticipate nu garantează ieșirea din impas: configurația de fragmentare s-ar putea reproduce, iar formarea unei coaliții ar rămâne dificilă. În acest context, este semnalată „stabilizarea AUR” ca „realitate electorală” și apariția unei împărțiri tripartite în Parlament, care ar face vechile clivaje mai puțin relevante. Materialul precizează că articolul de opinie a fost publicat inițial în Contributors.ro . [...]
Traian Băsescu avertizează că blocajele constituționale erodează funcționarea statului , pe fondul tensiunilor din actuala criză politică, potrivit Mediafax . Fostul președinte a spus, duminică seară, la Digi24, că „stângăciile constituționale” ajung să blocheze decizii și proceduri, iar efectul este o slăbire treptată a instituțiilor. În acest context, el a criticat poziția președintelui Nicușor Dan , care ar fi afirmat că nu va valida un guvern în care se află AUR, întrebând retoric în baza cărui articol constituțional ar putea refuza semnarea decretelor dacă un guvern este votat de Parlament. „Sunt stângăcii constituționale care blochează lucrurile. Și nu e în regulă. Nu e în regulă pentru că statul se șubrezește continuu.” Miza: riscul de blocaj instituțional în formarea guvernului Din perspectiva lui Băsescu, problema nu ține doar de un conflict personal între actori politici, ci de interpretări și practici care pot împinge sistemul spre blocaj. El a invocat explicit situația în care președintele ar condiționa desemnarea sau validarea unui guvern de o configurație politică, înainte ca Parlamentul să se pronunțe prin vot. Întrebat dacă tensiunile dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan sunt sursa principală a crizei politice, Băsescu a respins această explicație și a indicat o altă cauză: rolul PSD, prin Sorin Grindeanu, despre care a spus că ar fi urmărit schimbarea lui Bolojan pe fondul unei „crize de credibilitate” generate de diferența dintre măsurile susținute în Guvern și mesajele publice din afara Executivului. Ce urmează Materialul nu indică pași instituționali concreți sau un calendar al deciziilor, însă poziția exprimată de fostul președinte pune accent pe consecințele practice ale disputelor de interpretare constituțională: întârzierea formării guvernului și prelungirea instabilității politice, cu efect direct asupra capacității statului de a funcționa coerent. [...]
Ironiile la adresa lui Călin Georgescu au fost folosite ca pretext pentru o critică politică mai amplă privind reacția suveraniștilor la încălcarea spațiului aerian al României , după ce Armata Română a doborât trei drone în trei zile consecutive, potrivit Adevărul . Duminică, fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a participat la un târg organizat la Călugăreni (județul Giurgiu), unde un trecător l-a abordat ironic, cerându-i să spună ceva „în limba aia bătrână”. Georgescu a răspuns: „Știți ce înseamnă asta? Dacă nu știți ce înseamnă, nu vă zic”. Momentul trimite la o declarație mai veche a lui Georgescu, în care susținea că „Apocalipsa” ar însemna, „în limba bătrână”, „apucă lipsa”. Replica lui Eugen Tomac : suveranismul, pus în contrast cu incidentele cu drone Europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan și fost premier desemnat, a legat episodul de la Călugăreni de lipsa de reacție a politicienilor suveraniști după încălcările repetate ale spațiului aerian. „Pentru că nu există cuvântul dronă în «limba bătrână», apărătorii de serviciu ai suveranității au amuțit subit. În timp ce Armata Română merită felicitată pentru că a gestionat profesionist această violare repetată a spațiului aerian, falșii suveraniști au dispărut fără urmă. Păstrează o tăcere complice în fața provocărilor reale și își recapătă vocea doar când primesc undă verde să atace partenerii noștri și instituțiile europene”, a scris Tomac pe Facebook. Afirmația vine în contextul în care Armata Română a doborât trei drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian național, în trei zile consecutive, conform aceleiași surse. Mesajul lui Georgescu către micii producători și contextul boicotului În aceeași zi, Georgescu anunțase că merge la Călugăreni pentru a le strânge mâna „celor care ne hrănesc”, transmițând un mesaj despre sprijinirea micilor producători prin taxe mici sau inexistente, subvenții plătite la timp, piețe țărănești, apă și energie accesibile, precum și depozite și centre de procesare în fiecare județ. Adevărul amintește și un episod din februarie anul trecut, când Georgescu le-a cerut susținătorilor să boicoteze hipermarketurile pentru o zi și să cumpere doar de la producători locali, însă activitatea magazinelor s-a desfășurat normal. Ulterior, fostul candidat a fost acuzat că ar fi regizat un moment în care a mers la piață pentru a cumpăra produse românești. [...]
Presiunea pentru o reacție diplomatică mai dură față de Rusia crește după doborârea a două drone în mai puțin de 24 de ore, iar tema expulzării ambasadorului ajunge din nou pe agenda publică, potrivit HotNews . Fosta ministră a Justiției Ana Birchall i-a cerut președintelui Nicușor Dan să precizeze dacă își menține declarațiile din 31 mai, când, într-un interviu pentru BBC, a spus că nu exclude expulzarea ambasadorului Rusiei dacă incidentele cu drone se repetă. Birchall a invocat faptul că a doua dronă a fost doborâtă de un pilot român „chiar de pe același avion F-16” și a întrebat dacă poziția din 31 mai rămâne valabilă în cazul în care se confirmă că aparatele sunt din arsenalul Moscovei. În mesajul publicat pe Facebook, Birchall a susținut că, dacă originea rusească se confirmă, președintele ar trebui să ceară convocarea de urgență a ambasadorului Federației Ruse la Ministerul Afacerilor Externe, declararea acestuia persona non grata (statut care duce la expulzare) și îndepărtarea sa din România. Ea a argumentat că „în politica externă și în securitatea națională nu este loc pentru ezitări” și că lipsa de consecvență ar afecta credibilitatea României atât în raport cu Rusia, cât și în fața partenerilor din NATO. Ce se știe oficial despre una dintre drone Parchetul General a confirmat vineri că drona interceptată în zona Padina, județul Buzău , era un aparat de tip Shahed și a fost doborâtă de un avion F-16 al armatei române. În acest caz, procurorii au deschis un dosar penal in rem, iar investigațiile vizează infracțiunea de operare a unei aeronave într-o zonă interzisă, faptă prevăzută de Codul Aerian. Context: măsuri și retorsiuni între București și Moscova În același material este amintit că președintele Nicușor Dan a anunțat la sfârșitul lunii mai închiderea Consulatului rus de la Constanța, chiar în ziua în care o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați. Tot vineri, Consulatul General al României din Sankt Petersburg a fost închis oficial, la o lună după ce Moscova a anunțat măsura de retorsiune. În acest moment, întrebarea centrală rămâne dacă autoritățile vor trata incidentul cu dronele ca pe un episod izolat sau ca pe un prag care justifică escaladarea răspunsului diplomatic, inclusiv prin expulzarea ambasadorului, în funcție de confirmările finale privind originea aparatelor. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan leagă respectul pentru imn de o obligație de guvernare mai bună , susținând că simbolurile statului își păstrează valoarea doar dacă sunt confirmate de „faptele oamenilor” și de încrederea construită în societate, potrivit Agerpres . Într-un mesaj transmis miercuri, de Ziua Imnului Național , Bolojan a afirmat că „Deșteaptă-te, române!” este „un simbol al continuității statului român și al valorilor care ne unesc”, iar respectul pentru imn înseamnă și respect pentru cei care „au contribuit la libertatea, demnitatea și dezvoltarea acestei țări”. Mesajul a fost publicat pe Facebook. Mesajul politic: simbolurile cer rezultate, nu doar ceremonii Punctul central al intervenției este condiționarea simbolurilor de performanța instituțiilor și a societății: imnul și, implicit, statul sunt prezentate ca repere care trebuie susținute prin acțiuni și prin consolidarea încrederii publice. În aceeași notă, premierul interimar a spus că generația actuală are datoria de a lăsa generațiilor viitoare „o Românie mai puternică, mai bine administrată și mai unită”. Ce spune că urmează: „muncă, seriozitate și responsabilitate” Bolojan a indicat drept cale pentru atingerea acestor obiective „munca, seriozitatea și responsabilitatea”, încheind mesajul cu urarea „La mulți ani tuturor românilor!”. [...]
