Știri
Știri din categoria Politică
Negocierile pentru o majoritate care să învestească rapid un guvern, fără sprijinul AUR, devin miza imediată, după ce Kelemen Hunor a transmis că Alexandru Nazare este „una dintre variante” pentru funcția de premier, dar că decizia nu aparține UDMR, potrivit G4Media.
Liderul UDMR a spus, la Parlament, că nu are „nicio problemă” cu Alexandru Nazare ca opțiune de prim-ministru, însă a insistat că discuția despre nume și despre rotația premierilor nu ar trebui să fie prioritară în acest moment. Declarațiile sunt relatate de Agerpres, preluate de publicație.
Kelemen Hunor a susținut că partidele ar trebui să se concentreze pe obținerea unei majorități parlamentare și pe învestirea unui guvern, nu pe „detalii” precum rotația premierilor. În același timp, el a afirmat că alegerile anticipate „nu vor fi” și că, în logica negocierilor, „nimeni nu vrea voturi de la AUR”, ceea ce restrânge opțiunile la un acord între partidele parlamentare.
„În primul rând, trebuie să cădem de acord că alegerile anticipate nu vor fi. Nimeni nu vrea voturi de la AUR și atunci nu rămâne altă soluție decât să găsim împreună o posibilitate de a investi un guvern (...)”
În acest context, liderul UDMR a cerut reducerea tensiunilor dintre partide și o abordare „pas cu pas”, invocând un „conflict foarte, foarte dur” între unele formațiuni și lideri.
Pe agenda legislativă legată de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Kelemen Hunor a indicat existența unui consens între partide pentru adoptarea majorității actelor normative, inclusiv într-o posibilă sesiune extraordinară a Parlamentului.
Singura temă unde nu există „o apropiere a punctelor de vedere”, potrivit lui, este legea salarizării unitare. UDMR își menține poziția că reforma salarizării nu trebuie să ducă la scăderea veniturilor în sectorul public și că ierarhizarea salariilor în administrație (centrală și locală), inclusiv în sănătate, educație, justiție și structurile de apărare și ordine publică, ar trebui refăcută pentru a reveni la „o piramidă corectă”.
Din declarațiile citate reiese că UDMR încearcă să mute centrul negocierilor de la disputa pe nume și formule (precum rotația) către construirea unei majorități funcționale și adoptarea rapidă a pachetului legislativ asociat PNRR, cu legea salarizării unitare rămasă principalul punct sensibil.
Recomandate
Blocajul politic pentru formarea noului Guvern riscă să împingă decizia după intrarea Parlamentului în vacanță , în condițiile în care au mai rămas mai puțin de 40 de ore până la finalul sesiunii, iar discuțiile între PSD, PNL, USR și UDMR nu sunt programate, potrivit Antena 3 . Miza imediată este capacitatea Parlamentului de a învesti rapid un Executiv, într-un interval de timp tot mai strâns. După consultările cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, președintele Nicușor Dan așteaptă ca partidele să găsească o formulă de majoritate și să convină asupra numelui viitorului prim-ministru. Conform informațiilor citate, șansele ca șeful statului să desemneze un premier luni sunt „minime”, iar președintele nu are programată o nouă discuție cu liderii celor patru partide. În paralel, tensiunile dintre PSD și PNL s-au accentuat. PSD a transmis, într-un comunicat, că nu va vota „sub nicio formă” un guvern condus de europarlamentarul Siegfried Mureșan și l-a criticat pe Ilie Bolojan pentru această propunere. De cealaltă parte, PNL a reluat acuzațiile la adresa PSD, printr-un mesaj public al purtătorului de cuvânt Ionel Bogdan. „Agresorul este protejat. Victima este arătată cu degetul, stigmatizată și făcută responsabilă pentru ceea ce i s-a întâmplat. Cu toate acestea, victima continuă să caute soluții, dialog și înțelegere. Agresorul nu vrea doar să scape nepedepsit. Vrea ca victima să fie pedepsită în locul lui. Iar judecătorul, atent și imparțial, pare să aștepte ca victima să-și ceară scuze, să-și retragă plângerea și să accepte singură sancțiunea.” Fereastra de timp pentru învestire, tot mai îngustă Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că „mai e timp pentru învestirea unui nou Guvern”, argumentând că, dacă se ajunge „astăzi” la o soluție și se face o desemnare, Parlamentul ar putea învesti guvernul „mâine, toată ziua, până noaptea”. Totodată, el a spus că Ilie Bolojan „nu se ține agățat” și că PNL vrea deblocarea situației. În contrapunct, surse politice citate de Antena 3 susțin că „e blocaj între cele două tabere și nu se întrevede nicio soluție”. Aritmetica parlamentară: niciuna dintre tabere nu are majoritate Potrivit calculelor prezentate, nici PSD, nici tabăra PNL–USR–UDMR nu strâng, în forma actuală, voturile necesare pentru o majoritate de 233. Scenariul „Guvern Grindeanu” : PSD, o parte dintre minorități, UPR, neafiliați și Grupul PACE ar ajunge la „în jur de 190 de voturi”. Cu posibile voturi de la 16 parlamentari PNL disidenți și eventual din zona SOS România, totalul ar urca la „cel mult 218–220”. Majoritatea ar putea fi obținută doar dacă ar vota și UDMR. Scenariul „Guvern Mureșan” : PNL, USR, UDMR, minorități și câteva voturi de la neafiliați ar aduna „în jur de 180–190”, sub pragul de 233. Fără voturile celor 16 parlamentari PNL disidenți, numărul ar fi și mai mic. Pentru context, Antena 3 indică următoarea distribuție a parlamentarilor: PSD (127), AUR (90), PNL (76), USR (59), UDMR (31), minorități (17), Uniți pentru România (15), Grupul S.O.S România (15), neafiliați (15 deputați și 8 senatori), Grupul Pace-Întâi România (11 senatori). Dacă blocajul persistă, președintele Nicușor Dan va trebui să decidă cui încredințează mandatul de formare a noului Executiv, în încercarea de a debloca criza politică, însă sursa notează că, în acest moment, nu există o formulă de majoritate agreată între actorii implicați. [...]
Atacul lui Siegfried Mureșan la adresa lui Sorin Grindeanu readuce în prim-plan tema credibilității României în UE și a implementării PNRR , într-un moment în care negocierile politice pentru viitorul guvern se poartă și pe terenul „încrederii” externe, potrivit HotNews . Eurodeputatul Siegfried Mureșan, propus de PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, a publicat luni dimineață un mesaj pe Facebook în care susține că „încrederea la nivel european se câștigă doar prin fapte” și că Uniunea Europeană „nu va uita” tentativa PSD, „sub conducerea premierului Sorin Grindeanu”, de a „legaliza corupția politică” prin OUG 13. Mureșan face trimitere la Ordonanța 13 , adoptată pe 31 ianuarie 2017 în mandatul lui Grindeanu, care dezincrimina parțial abuzul în serviciu. În mesaj, eurodeputatul invocă și protestele masive de atunci, despre care afirmă că au rămas „întipărite” în memoria partenerilor europeni. PNRR și deficitul, folosite ca argument de „încredere” în negocierile politice În aceeași postare, Mureșan aduce în discuție și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , susținând că un „alt moment de neîncredere” a fost „întârzierea la implementarea PNRR”, „fuga de reforme” și „deficitul de 9.3% al lui Marcel Ciolacu”, în perioada în care Grindeanu era membru al Guvernului. El afirmă, totodată, că încrederea ar fi fost „recâștigată în ultimul an prin rezultate”, invocând drept „dovadă” faptul că „cererea de plată 4 din PNRR a fost adoptată imediat și integral”. În final, Mureșan conchide că Sorin Grindeanu „va fi întotdeauna premierul OUG 13”, pe care îl descrie drept „incapabil să câștige încrederea pentru România”. [...]
PNL, USR și UDMR își leagă opțiunea de premier de credibilitatea României în UE , iar europarlamentarul Siegfried Mureșan susține că Sorin Grindeanu nu poate recâștiga încrederea partenerilor europeni din cauza asocierii cu OUG 13 , potrivit G4Media . Mureșan, prezentat drept propunerea PNL, USR și UDMR pentru funcția de premier, afirmă într-o postare pe Facebook că „Uniunea Europeană nu va uita niciodată” tentativa PSD, sub conducerea premierului de atunci Sorin Grindeanu, de a „legaliza corupția politică prin OUG 13”. El adaugă că încrederea „se câștigă doar prin fapte”, nu „doar prin vorbe”. Europarlamentarul invocă și protestele masive din perioada OUG 13, despre care spune că vor rămâne mult timp în memoria partenerilor europeni ca reper legat de statul de drept și valorile europene. PNRR și deficitul, ca argumente de neîncredere În aceeași intervenție, Mureșan indică drept „un alt moment de neîncredere” întârzierea implementării PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), „fuga de reforme” și „deficitul de 9,3% al lui Marcel Ciolacu”, menționând că Sorin Grindeanu a fost membru al Guvernului. „Încrederea a fost recâștigată” prin rezultate, susține Mureșan Mureșan afirmă că, în ultimul an, încrederea ar fi fost recâștigată „prin rezultate”, invocând că Guvernul „a făcut ce a promis”, „a oprit risipa” și și-a respectat angajamentele din PNRR. Ca exemplu, el spune că cererea de plată 4 din PNRR „a fost adoptată imediat și integral”. În concluzie, europarlamentarul își menține atacul la adresa lui Sorin Grindeanu: „Sorin Grindeanu va fi întotdeauna premierul OUG 13, incapabil să câștige încrederea pentru România.” [...]
Prelungirea guvernului interimar riscă să blocheze decizii-cheie, iar UDMR pune întârzierea pe seama PSD , în condițiile în care negocierile pentru formarea unei majorități nu au produs încă o înțelegere, potrivit News . Purtătorul de cuvânt al UDMR, Csoma Botond, spune că partidul nu a discutat despre susținerea unui guvern PSD și că există o propunere de premier agreată împreună cu PNL și USR. În intervenția la Digi24, Csoma Botond a respins ideea că UDMR ar fi luat în calcul un vot pentru un guvern PSD și a indicat numele propunerii de premier din partea PNL–USR–UDMR: Siegfried Mureșan . În același timp, UDMR afirmă că așteaptă desemnarea din partea președintelui Nicușor Dan, pe care o descrie drept „întrebarea momentului”. De ce contează: un guvern interimar „nu poate să facă nimic” UDMR susține că menținerea unui guvern interimar pe termen mai lung are efecte directe asupra capacității executive de a lua decizii. Csoma Botond spune că a discutat cu miniștrii UDMR, Cseke Attila și Tanczos Barna, care ar fi transmis că un astfel de guvern are „mâinile legate” și „nu poate să facă absolut nimic”. „Nu are nicio logică să avem acest guvern interimar pe termen lung, pentru că nu poţi să faci nimic. Ai mâinile legate.” Unde s-a blocat negocierea: rotativa și acordul pe măsuri Csoma Botond afirmă că liderii partidelor nu s-au înțeles la Palatul Cotroceni și pune blocajul pe seama PSD, care, în versiunea UDMR, nu ar fi acceptat două elemente: ideea rotativei la guvernare , inclusiv varianta în care un guvern minoritar PNL–USR–UDMR ar începe, iar PSD ar intra ulterior (menționat: „în aprilie sau în vara anului viitor”); un acord reciproc pe măsurile de guvernare , astfel încât, indiferent de formula finală (guvern minoritar PNL–USR–UDMR sau guvern monocolor PSD), să fie aplicat același set de măsuri agreate. În acest context, deputatul UDMR a indicat și câteva teme pe care le consideră „transparente” și sensibile în negociere: PNRR , SAFE și legea salarizării unice. Ce urmează: posibilă sesiune extraordinară, fără învestire până marți Csoma Botond spune că este posibilă convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru votarea unui nou guvern, în condițiile în care marți este ultima zi a sesiunii ordinare, iar de la 1 iulie începe vacanța parlamentară. În același timp, el apreciază că nu se va ajunge la învestirea guvernului până marți . [...]
Blocajul la formarea Guvernului riscă să prelungească incertitudinea politică , după ce UDMR acuză PSD că a respins atât un acord pe măsuri cu PNL–USR–UDMR, cât și ideea unei „rotative” în care cealaltă tabără să preia prima guvernarea, potrivit HotNews . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat duminică seara la Digi24 că luni urmează noi discuții și că președintele Nicușor Dan ar aștepta ca partidele să vină la Cotroceni cu un acord care să reflecte o majoritate parlamentară. În acest context, Csoma Botond a spus că Nicușor Dan ar fi „mâhnit” de faptul că nu s-a conturat încă o majoritate și a avertizat că, dacă negocierile rămân blocate în „limbaj dur” și „linii roșii”, formarea unui guvern ar putea fi amânată semnificativ. Miza negocierilor: acord pe măsuri și formula de guvernare Potrivit liderului UDMR, punctul central al disputei a fost refuzul PSD de a accepta: un acord pe măsuri cu PNL–USR–UDMR, care să fie aplicat indiferent cine ajunge la Palatul Victoria; o eventuală rotativă în care PNL–USR–UDMR să guverneze primii, iar PSD ulterior. Csoma Botond a susținut că un astfel de acord ar fi permis continuitate pe politicile de guvernare, inclusiv în scenariul unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR sau al unui guvern „monocolor” PSD. Propunerile de premier și întâlnirea fără consens de la Cotroceni În paralel, PSD l-a propus pentru funcția de premier pe liderul partidului, Sorin Grindeanu , în timp ce PNL–USR–UDMR au anunțat că îl susțin pe eurodeputatul liberal Siegfried Mureșan. Nicușor Dan i-a chemat vineri seara la discuții pe liderii celor patru partide și pe reprezentantul minorităților naționale, însă întâlnirea s-a încheiat după aproximativ o oră, fără un consens. În urma negocierilor de vineri, președintele a vorbit despre „blocaj politic”, pe fondul acuzației că PNL și-ar fi schimbat poziția. Ce urmează UDMR anticipează reluarea discuțiilor, însă pozițiile rămân divergente pe două planuri: numele premierului și existența unui acord politic pe măsuri care să susțină o majoritate în Parlament, condiție esențială pentru învestirea Guvernului. [...]
Blocajul politic prelungește incertitudinea guvernării , iar UDMR avertizează că negocierile „cu linii roșii” pot împinge România spre un impas care să dureze și anul viitor, potrivit News . Csoma Botond spune că vor exista noi discuții luni, însă președintele Nicușor Dan ar aștepta ca partidele să vină la Cotroceni abia după ce au un acord care să reflecte o majoritate parlamentară. Csoma Botond, liderul deputaților UDMR, a declarat la Digi24 că nu a fost prezent la discuția de la Palatul Cotroceni, dar că, din informațiile pe care le are, șeful statului „așteaptă un acord din partea partidelor politice” pentru a putea fi învestit un guvern. În același context, deputatul UDMR a comentat mesajul transmis de Nicușor Dan după consultările cu liderii politici, când președintele a spus că se contura o majoritate pentru un guvern PSD și că PNL „s-a răzgândit”. Csoma Botond a calificat afirmația drept „o apreciere de natură politică” și a spus că poate înțelege nemulțumirea președintelui față de lipsa unei majorități. „Dacă mergem numai cu acest limbaj dur şi cu liniile roşii pe care le avem, nu vom avea guvern nici anul viitor”, a afirmat Csoma Botond. Anticipatele, „nu o soluție viabilă” în viziunea UDMR Csoma Botond a susținut că alegerile anticipate nu ar rezolva „problema de fond”, chiar dacă România nu a avut astfel de alegeri în perioada postdecembristă. În opinia sa, un nou scrutin nu ar schimba substanțial raportul de forțe între partidele pro-europene, iar fragmentarea ar rămâne, ceea ce ar obliga, din nou, la un compromis între partidele care au format fosta coaliție. În schimb, a adăugat el, anticipatele ar avantaja AUR, partid care „va crește” în acest scenariu, fără ca pe „cealaltă parte a scenei politice” să apară modificări majore ale rezultatelor. [...]
