Știri
Știri din categoria Politică
SUA le-au transmis oficialilor ucraineni că garanțiile de securitate depind de semnarea unui acord de pace cu Rusia, potrivit HotNews.ro, care citează o sursă familiarizată cu discuțiile interne relatate de Reuters.
Miza este majoră pentru Kiev, care consideră garanțiile de securitate din partea Statelor Unite drept elementul-cheie al oricărui aranjament care ar putea pune capăt războiului declanșat de invazia Rusiei, aflat acum în al patrulea an. În acest context, Washingtonul a mediat negocierile dintre reprezentanții Ucrainei și ai Rusiei, desfășurate la Abu Dhabi la finalul săptămânii trecute, iar oficiali americani au spus ulterior că discuțiile au înregistrat progrese spre un acord.
În paralel, Financial Times a relatat că administrația Trump ar fi semnalat Ucrainei că garanțiile de securitate depind de acceptarea unui acord de pace care „probabil” ar include cedarea întregii regiuni Donbas (Donețk și Luhansk) către Rusia. Totuși, sursa citată de Reuters susține că Statele Unite nu impun conținutul acordului de pace și că este „eronat” să se sugereze că Washingtonul încearcă să forțeze Ucraina să facă concesii teritoriale.
Negociatorii ruși și ucraineni urmează să se întâlnească din nou duminică, 1 februarie, la Abu Dhabi, cu posibila participare a oficialilor americani. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au plecat de la runda precedentă cu optimismul că se poate ajunge curând la un acord, mai notează HotNews.ro.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent că un document american privind garanțiile de securitate pentru Ucraina este „100% gata”, iar Kievul așteaptă data și locul semnării. În același timp, Zelenski a reiterat că integritatea teritorială a Ucrainei trebuie respectată în orice acord de pace, în timp ce Kremlinul a transmis că problema teritorială rămâne fundamentală pentru încheierea luptelor, potrivit agenției ruse TASS, citată în articol.
Recomandate
Traian Băsescu avertizează că România ar putea fi testată cu „roiuri” de drone , pe fondul incursiunilor repetate ale dronelor rusești în apropierea graniței, pe care le descrie drept încercări ale Moscovei de a evalua capacitatea de reacție a țării, potrivit Mediafax . Fostul președinte a declarat duminică seara, la Digi24, că Rusia „testează capacitatea de ripostă” a României și a susținut că aceste episoade au avut loc inclusiv „în trei zile consecutive”, interpretând frecvența drept un semnal al intenției de a măsura reacția autorităților. De ce contează: trecerea de la drone izolate la atacuri „în roi” Băsescu a spus că România a făcut progrese în modul de reacție la astfel de amenințări, dar a insistat că miza se schimbă dacă scenariul evoluează de la drone individuale la atacuri coordonate. „Una este să rezolvi problema cu o dronă și alta cu un roi. Practic, lupta cu drone nu se duce unul la unul. Se duce cu roiuri, din care una scapă, una, două scapă și lovesc ținta.” În această logică, avertismentul său este că următoarea etapă ar putea pune presiune pe capacitățile de apărare aeriană și pe procedurile de reacție, tocmai prin volum și simultaneitate, nu printr-un incident singular. Costul interceptării versus riscul la sol Fostul președinte a apreciat doborârea dronelor ca fiind decizia corectă „indiferent care este costul în aer”, argumentând că pagubele potențiale la sol ar depăși costul unei interceptări. „Foarte bine că au fost dărâmate dronele, indiferent care este costul în aer. Dacă ajunge la sol și cade pe o școală, pe o creșă, pe o rafinărie sau pe un bloc, pagubele pot fi infinit mai mari decât costul rachetei trase de pe un F-16 .” În același timp, el a criticat organizarea unei conferințe de presă pentru un astfel de incident, afirmând că nu ar fi fost justificată pentru „o dronă”. Ce urmează, în evaluarea lui Băsescu Băsescu a spus că nu exclude ca Rusia să testeze în viitor capacitatea României de a face față unor atacuri cu roiuri de drone. „Să vedem, urmează testul cu roiul.” [...]
Nominalizarea lui Adrian Veștea la Palatul Victoria a fost pregătită cu „discreție”, iar conducerea PNL nu ar fi fost informată înainte de anunț , potrivit relatării fostului premier desemnat într-un interviu citat de Mediafax . Miza politică a episodului ține de modul în care o decizie de vârf, luată fără consultarea partidului care ar fi trebuit să o susțină, a alimentat un conflict intern și a complicat aritmetica parlamentară a învestirii. Veștea, invitat în emisiunea „Ai Aflat!”, moderată de Ionuț Cristache la Gândul, spune că a cerut ca Ilie Bolojan , președintele PNL la acel moment, să fie informat înainte ca nominalizarea să devină publică. În relatarea sa, Nicușor Dan ar fi refuzat contactarea lui Bolojan înainte de anunț, invocând nevoia de discreție până a doua zi, când urma nominalizarea. „Am vrut să-l sunăm, dar s-a dorit păstrarea discreției până a doua zi, când urma să fiu nominalizat, iar ulterior să-l sunăm și să stăm de vorbă cu el.” Ce spune Veștea despre contactarea lui Bolojan Fostul premier desemnat afirmă că inițiativa de a-l suna pe liderul PNL i-a aparținut și că i s-ar fi transmis că apelul va avea loc după nominalizare. După anunțul public, Veștea susține că l-a sunat singur pe Bolojan, însă acesta nu i-ar fi răspuns. În același context, Veștea admite că anunțarea nominalizării fără informarea conducerii partidului a putut crea impresia că ar fi acceptat candidatura „peste capul partidului”, dar își justifică decizia prin blocajul politic și administrativ și prin durata mare a interimatului. Context: nominalizare fără sprijinul PNL și eșec la vot Potrivit informațiilor prezentate, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea candidat la funcția de prim-ministru pe 14 iunie 2026, după depunerea mandatului de către Eugen Tomac. La acel moment, Veștea era președinte al Consiliului Județean Brașov , prim-vicepreședinte PNL și fost ministru al Dezvoltării. Nominalizarea a fost făcută fără consultarea prealabilă a conducerii PNL, iar Ilie Bolojan — liderul liberalilor și premier interimar atunci — a catalogat decizia drept un „act ostil” și o încercare de rupere a partidului. În pofida lipsei sprijinului oficial al PNL, Veștea a continuat procedura de învestire, însă pe 22 iunie cabinetul propus a obținut 189 de voturi pentru și 23 împotrivă, sub pragul de 233 necesar. De ce conta „discreția”: calcule de majoritate care nu s-au confirmat Veștea mai afirmă că, în seara în care a acceptat candidatura, a înțeles că există sprijin parlamentar suficient pentru învestire, pe baza unor calcule care includeau voturi din PNL și USR și un posibil sprijin al UDMR. În relatarea sa, Eugen Tomac — consilier al președintelui Nicușor Dan și fost candidat la funcția de premier — ar fi purtat discuții cu formațiunile parlamentare. Ulterior, conducerea UDMR a decis să nu susțină cabinetul propus, ceea ce a contribuit la eșecul învestirii. [...]
Ilie Bolojan confirmă două întâlniri cu George Simion, iar episodul alimentează disputa politică despre posibile negocieri și stabilitatea guvernării , într-un moment în care opoziția și PSD folosesc tema „înțelegerilor” pentru a pune presiune pe formarea unei majorități, potrivit Adevărul . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că s-a întâlnit „de două ori” în acest an cu liderul AUR, George Simion, dar a susținut că discuțiile au fost generale, „un schimb de opinii” despre perspective, fără negocieri politice. Bolojan a explicat că a urmărit să păstreze „o relație civilizată” cu lideri care reprezintă voturi și categorii de cetățeni și a adăugat că nu crede că a discutat cu Simion înainte de votul pentru învestirea guvernului Veștea. Întrebat de Cotidianul despre afirmațiile lui Bolojan, George Simion a evitat să confirme sau să infirme explicit conținutul discuțiilor și a mutat accentul pe criza politică, spunând că nu este treaba lui „dacă unii sunt corecți și recunosc și alții nu”. Liderul AUR a susținut că „fosta coaliție” este incapabilă să formeze guvern și a indicat drept soluție alegeri și „un guvern stabil pentru patru ani”. Disputa se mută în zona acuzațiilor de „negocieri netransparente” În aceeași zi, președintele PSD, Sorin Grindeanu , l-a acuzat pe Bolojan că ar fi negociat în secret cu AUR, deși anterior avertiza asupra pericolului reprezentat de formațiunea condusă de Simion. În mesajul său, Grindeanu susține că Bolojan ar fi recunoscut „înțelegeri netransparente” și îl descrie ca pe un politician dispus să renunțe la principii pentru a rămâne la putere. Grindeanu afirmă, totodată, că face o distincție între alegătorii AUR și conducerea partidului. De ce contează Confirmarea întâlnirilor, chiar prezentate ca discuții „generale”, devine muniție în confruntarea politică privind legitimitatea și transparența construirii unei majorități. În lipsa unor detalii suplimentare despre conținutul discuțiilor, tema rămâne una de percepție publică și de presiune politică, cu potențial de a influența negocierile pentru formarea unui guvern și calendarul deciziilor ulterioare. [...]
PSD susține că respingerea modificărilor la legea ANI pune în joc 770 de milioane de euro din PNRR , acuzând PNL, USR și AUR că au blocat un „jalon” (țintă de reformă) necesar pentru accesarea banilor europeni, potrivit Adevărul . Miza invocată de PSD este una de finanțare: partidul afirmă că România riscă să piardă 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă modificările la legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) nu sunt adoptate. În același timp, social-democrații leagă blocajul de o dispută politică, susținând că demersul ar fi fost făcut „ca să-l salveze pe Dominic Fritz”. Cum s-a ajuns la blocaj în Senat Senatul a respins joi, în calitate de for decizional, modificările la legea ANI , descrise în articol ca jalon în PNRR. Proiectul a strâns 52 de voturi „pentru” și 28 de abțineri, iar 29 de senatori nu au votat; PNL a părăsit sala înaintea votului. PSD a prezentat și o defalcare politică a prezenței și votului: 35 de senatori PSD au votat „pentru”; 25 de senatori AUR s-au abținut; 17 senatori PNL și 11 senatori USR au fost prezenți, dar nu au votat. Acuzațiile PSD la adresa lui Ilie Bolojan și legătura cu PNRR Într-o postare pe Facebook, PSD îl acuză pe premierul interimar Ilie Bolojan că ar fi depus eforturi pentru a bloca adoptarea noii legi ANI, după ce PSD susține că a eliminat „portițele” introduse anterior. Partidul afirmă că, în alte situații legate de PNRR, Bolojan nu ar fi participat la vot, dar în acest caz ar fi intervenit pentru a împiedica adoptarea. În plen, senatorul PSD Daniel Zamfir l-a acuzat direct pe Bolojan că pune în pericol fondurile europene pentru a-l proteja pe Dominic Fritz și a cerut explicații privind opoziția față de modificare. Zamfir a susținut că România ar pierde 770 de milioane de euro din cauza acestei situații. Contextul legislativ al votului este detaliat de publicație și într-un material separat despre respingerea modificărilor la legea ANI: Adevărul . [...]
Disputa pe Legea incompatibilităților riscă să blocheze un jalon PNRR și să alimenteze acuzații politice : după ce Senatul a respins modificările la legea Agenției Naționale de Integritate (ANI), președintele USR, Dominic Fritz, susține, într-o intervenție la Digi24, că forma discutată ar fi „vădit neconstituțională”, potrivit Adevărul . Miza depășește conflictul politic dintre PSD și USR, pentru că legea este descrisă ca „jalon” în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , iar în plen au apărut avertismente privind riscul pierderii unor fonduri europene. În același timp, dezbaterea s-a concentrat pe efectele retroactive ale sancțiunilor pentru conflict de interese și incompatibilități. Ce a decis Senatul și cum s-a votat Senatul, în calitate de for decizional, a respins joi modificările la legea ANI. Proiectul a strâns 52 de voturi „pentru”, 28 de abțineri, iar 29 de senatori nu au votat. PNL a părăsit sala înaintea votului. Argumentul de fond: retroactivitatea, invocată ca problemă de constituționalitate Dominic Fritz afirmă că modificările ar încălca principiul constituțional potrivit căruia legea produce efecte doar pentru viitor (invocând articolul 15 din Constituție). În interpretarea sa, forma discutată ar permite aplicarea unei sancțiuni noi pentru situații din trecut, inclusiv pentru persoane care au fost declarate anterior în conflict de interese sau incompatibilitate. „Nu există în niciun stat de drept posibilitatea ca acum o majoritate în Parlament să-și aleagă, ex post, o nouă sancțiune.” Liderul USR mai susține că PSD ar urmări un mecanism „amestecat”: constatarea conflictului de interese pe „legea veche”, dar aplicarea sancțiunii pe „legea nouă”, ceea ce ar fi, în opinia sa, ocolirea regulii neretroactivității. Acuzațiile din plen: fonduri europene și „țintirea” lui Fritz Înainte de vot, senatorul PSD Daniel Zamfir l-a acuzat pe premierul interimar Ilie Bolojan că ar pune în pericol fondurile europene pentru a-l proteja pe Dominic Fritz. În plen, Zamfir a susținut că România ar putea pierde 770 de milioane de euro din cauza acestei situații. Fritz, la rândul său, a spus că disputa ar fi „țintită” asupra lui și a descris tema ca pe o „capcană” politică de tipul „ori Fritz, ori sute de milioane de euro”, susținând că, în viziunea sa, se pot respecta simultan Constituția și cerințele legate de finanțarea europeană. Contextul votului din Senat este detaliat de Adevărul și într-un material separat despre respingerea modificărilor, disponibil aici . Ce urmează Din informațiile disponibile în textul sursă, nu sunt precizate pașii legislativi următori după respingerea din Senat. Rămâne însă deschisă disputa privind compatibilitatea modificărilor cu Constituția și impactul asupra jalonului din PNRR, pe fondul acuzațiilor reciproce dintre PSD, USR și PNL. [...]
Dominic Fritz spune că va accepta sancțiunea prevăzută de lege, dar respinge ideea unei sancționări retroactive , pe fondul disputei din Parlament privind modificarea regimului de integritate publică, potrivit Agerpres . Președintele USR afirmă că, în cazul său, sancțiunea aplicabilă ar fi reducerea cu 10% a salariului timp de șase luni, care ar urma să fie pusă în aplicare de prefect. Fritz a susținut, într-o intervenție la Digi24, că PSD ar încerca să combine prevederi din „legea veche” și „legea nouă” pentru a obține efectul dorit, și a acuzat intenția de a aplica retroactiv o sancțiune mai dură, deși dosarul său ar fi fost judecat definitiv în România. El a mai spus că nu contestă faptul că sancțiunea trebuie aplicată conform cadrului legal actual, dar respinge „inventarea” unei noi sancțiuni la ani distanță de presupusa faptă. Miza: modificarea legii integrității și riscul de neconstituționalitate În același context, Fritz a calificat drept „vădit neconstituțional” un amendament care a dus la respingerea proiectului de lege privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității publice. Potrivit acestuia, disputa ar fi fost alimentată de o încercare de a schimba sancțiunile nu doar pentru viitor, ci și pentru persoane declarate în trecut în conflict de interese sau incompatibilitate. Ce s-a întâmplat în Senat Senatul a respins joi proiectul de lege, după ce acesta trecuse miercuri de Camera Deputaților. Proiectul a întrunit 55 de voturi „pentru”, 28 de abțineri, iar 29 de senatori nu au votat. Amendamentul care a generat discuții în plen, propus de președintele Comisiei juridice a Senatului, Cristinel Rujan, prevedea că persoanelor față de care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese înainte de intrarea în vigoare a legii „le încetează de drept funcția sau demnitatea publică ori mandatul” la 30 de zile de la intrarea în vigoare. Ce urmează Fritz a declarat că proiectul respins va fi redepus într-o formă „curată”, care să îndeplinească atât cerințele din PNRR , cât și condițiile de constituționalitate. El a adăugat că, în viziunea sa, redepunerea nu ar schimba situația personală: ar rămâne declarat în conflict de interese și ar rămâne aplicabilă interdicția menționată, însă fără introducerea unei sancțiuni retroactive. În 18 iunie, Dominic Fritz a pierdut definitiv, la Înalta Curte de Casație și Justiție , procesul cu Agenția Națională de Integritate, în care a fost declarat în conflict de interese. [...]
