Știri
Știri din categoria Politică
SUA le-au transmis oficialilor ucraineni că garanțiile de securitate depind de semnarea unui acord de pace cu Rusia, potrivit HotNews.ro, care citează o sursă familiarizată cu discuțiile interne relatate de Reuters.
Miza este majoră pentru Kiev, care consideră garanțiile de securitate din partea Statelor Unite drept elementul-cheie al oricărui aranjament care ar putea pune capăt războiului declanșat de invazia Rusiei, aflat acum în al patrulea an. În acest context, Washingtonul a mediat negocierile dintre reprezentanții Ucrainei și ai Rusiei, desfășurate la Abu Dhabi la finalul săptămânii trecute, iar oficiali americani au spus ulterior că discuțiile au înregistrat progrese spre un acord.
În paralel, Financial Times a relatat că administrația Trump ar fi semnalat Ucrainei că garanțiile de securitate depind de acceptarea unui acord de pace care „probabil” ar include cedarea întregii regiuni Donbas (Donețk și Luhansk) către Rusia. Totuși, sursa citată de Reuters susține că Statele Unite nu impun conținutul acordului de pace și că este „eronat” să se sugereze că Washingtonul încearcă să forțeze Ucraina să facă concesii teritoriale.
Negociatorii ruși și ucraineni urmează să se întâlnească din nou duminică, 1 februarie, la Abu Dhabi, cu posibila participare a oficialilor americani. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au plecat de la runda precedentă cu optimismul că se poate ajunge curând la un acord, mai notează HotNews.ro.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent că un document american privind garanțiile de securitate pentru Ucraina este „100% gata”, iar Kievul așteaptă data și locul semnării. În același timp, Zelenski a reiterat că integritatea teritorială a Ucrainei trebuie respectată în orice acord de pace, în timp ce Kremlinul a transmis că problema teritorială rămâne fundamentală pentru încheierea luptelor, potrivit agenției ruse TASS, citată în articol.
Recomandate
Cristian Tudor Popescu spune că Nicușor Dan poate conduce România în contextul actual , însă consideră că nu ar face față unei situații de război precum cea prin care trece Ucraina, unde rolul președintelui Volodimir Zelenski a fost decisiv în primele zile ale invaziei ruse. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții la B1 TV, potrivit B1 TV , în emisiunea „ Bună, România! ”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir. Gazetarul a început prin a observa schimbările din modul de comunicare al președintelui României , despre care spune că în ultimele apariții publice a devenit mai clar și mai sobru în exprimare. Cristian Tudor Popescu a remarcat că Nicușor Dan vorbește mai fluent, cu mai puține poticneli și fără gesticulația excesivă sau reacțiile nepotrivite care i-au fost reproșate în trecut. „În ultimele două discursuri a fost mult mai fluent, nu s-a mai hlizit și a transmis mesajul mult mai eficient. A arătat mai a președinte”, a afirmat jurnalistul. În continuare, Popescu a făcut o comparație cu situația din Ucraina și cu rolul pe care Volodimir Zelenski l-a avut după declanșarea invaziei ruse din 2022. El a ridicat ipoteza unei situații în care Ucraina ar fi fost condusă de Nicușor Dan, sugerând că rezultatul ar fi fost diferit. Potrivit gazetarului, contextul unui război total – cu atacuri masive de rachete și drone – necesită un tip de leadership diferit, capabil să transmită rapid mesaje ferme și să mobilizeze sprijin internațional pentru apărare. „Dacă președintele Ucrainei era Nicușor Dan și nu Volodimir Zelenski, s-ar fi ales praful într-un timp record de Ucraina”, a spus Cristian Tudor Popescu, referindu-se la reacția rapidă a liderului ucrainean în primele zile ale războiului, când a cerut sprijin militar și livrări de armament din partea partenerilor occidentali. În concluzie, jurnalistul consideră că Nicușor Dan poate conduce România în condițiile actuale , însă nu ar avea profilul unui lider de război precum cel demonstrat de președintele ucrainean în timpul conflictului. [...]
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit la București cu premierul Ilie Bolojan , la Palatul Victoria, unde cei doi oficiali au discutat despre cooperarea în domenii precum apărarea, energia, transporturile și reconstrucția Ucrainei. Întrevederea a avut loc joi, 12 martie 2026, în cadrul vizitei oficiale a liderului de la Kiev în România și a durat aproximativ 50 de minute. Discuțiile au avut loc la scurt timp după ce președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au semnat, la Palatul Cotroceni, documentele pentru Parteneriatul Strategic România–Ucraina , cel mai înalt nivel de cooperare bilaterală între două state. Cooperare în apărare, energie și transport După întâlnire, premierul Ilie Bolojan a anunțat că cele două țări vor intensifica colaborarea în mai multe domenii-cheie. Printre principalele direcții discutate se numără: cooperarea militară , inclusiv proiecte de producere a dronelor în România interconectarea energetică între cele două state dezvoltarea infrastructurii de transport implicarea României în reconstrucția Ucrainei „Astăzi deschidem un nou capitol, orientat spre viitor, în relațiile noastre bilaterale, odată cu semnarea Parteneriatului Strategic România–Ucraina”, a transmis premierul român. Tema minorității române din Ucraina În cadrul discuțiilor a fost abordată și situația comunității românești din Ucraina . Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța respectării drepturilor acesteia, inclusiv accesul la educație în limba română și libertatea religioasă. Potrivit Guvernului, Volodimir Zelenski a dat asigurări că nicio școală din comunitățile românești din Ucraina nu va fi închisă . Totodată, premierul român a salutat decizia autorităților de la Kiev de a introduce Ziua Limbii Române în Ucraina , care va fi celebrată anual pe 31 august . Contextul vizitei Vizita liderului ucrainean la București vine într-un context geopolitic tensionat, marcat de războiul din Ucraina și de evoluțiile din Orientul Mijlociu. Cu o zi înainte, autoritățile române au aprobat solicitarea Statelor Unite de a trimite trupe suplimentare, avioane de realimentare și echipamente de monitorizare în România, în contextul tensiunilor din regiune. Cea mai recentă vizită a lui Volodimir Zelenski în România avusese loc în octombrie 2023 , când s-a întâlnit la Cotroceni cu președintele de atunci, Klaus Iohannis, și a discutat la Guvern cu premierul Marcel Ciolacu. [...]
Viktor Orban a lansat o campanie electorală agresivă înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria , acoperind străzile Budapestei cu afișe în care apar președintele ucrainean Volodimir Zelenski, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen și liderul PPE Manfred Weber. Potrivit Mediafax , campania partidului Fidesz este construită în jurul temelor legate de războiul din Ucraina, relația cu Bruxelles-ul și necesitatea încheierii conflictului. Alegerile parlamentare din Ungaria sunt programate pentru 12 aprilie 2026 , iar scrutinul este considerat unul dintre cele mai dificile pentru premierul ungar din ultimii ani. Viktor Orban se află la putere de aproape două decenii și conduce guvernul fără întrerupere din 2010. Mesajele vizuale din campanie îl prezintă pe Orban ca adversar atât al liderilor europeni din Partidul Popular European, cât și al direcției politice promovate de Uniunea Europeană în raport cu războiul din Ucraina. Tema conflictului din regiune a devenit astfel un element central al campaniei electorale. În același timp, sondajele indică o competiție strânsă. Principalul rival al lui Viktor Orban este Peter Magyar , liderul partidului de opoziție Tisza. Potrivit unui sondaj realizat de institutul 21 Research Centre și citat de Reuters, Tisza se menține în frunte în rândul alegătorilor hotărâți, cu 53% din intențiile de vot, în timp ce Fidesz ar avea 39%. Diferența rămâne semnificativă, însă avantajul opoziției s-a redus față de începutul anului. În rândul tuturor alegătorilor, partidul Tisza ar avea aproximativ 38% sprijin, iar Fidesz aproximativ 30%. Dacă aceste tendințe s-ar confirma la vot, formațiunea lui Peter Magyar ar putea obține aproximativ 115 locuri în parlamentul ungar, în timp ce partidul lui Viktor Orban ar ajunge la aproximativ 78 de mandate. Singurul alt partid care ar putea depăși pragul electoral ar fi formațiunea de extremă dreapta Mi Hazank. Peter Magyar și-a construit campania pe promisiunea combaterii corupției și pe ideea relansării relației cu Uniunea Europeană. Liderul opoziției susține că o eventuală schimbare de guvern ar permite deblocarea miliardelor de euro din fondurile europene suspendate și ar consolida poziția Ungariei în cadrul UE și NATO. Scrutinul din aprilie este considerat cel mai mare test politic pentru Viktor Orban din ultimii 16 ani, iar rezultatul rămâne incert, în condițiile în care o parte semnificativă a electoratului este încă indecisă. [...]
Majoritatea românilor preferă o politică externă echilibrată între Uniunea Europeană și Statele Unite , arată un sondaj realizat de INSCOP Research. Conform datelor publicate de Digi24 , 50,4% dintre respondenți consideră că România ar trebui să mențină un echilibru între cele două centre de putere , în timp ce aproximativ un sfert dintre români preferă o apropiere mai clară de una dintre părți. Rezultatele sondajului apar pe fondul tensiunilor politice și comerciale dintre Uniunea Europeană și administrația americană condusă de Donald Trump , dar și într-un context geopolitic mai larg marcat de conflicte și competiție strategică între marile puteri. Cum se împart opțiunile românilor Opțiunea privind politica externă Procent Echilibru între UE și SUA 50,4% Aliniere mai mare la Uniunea Europeană 22,7% Relație mai strânsă cu Statele Unite 22,1% Nu știu / nu răspund aproximativ 5% Potrivit sociologilor, preferința pentru echilibru reflectă o abordare pragmatică a opiniei publice, care nu vede relația cu Uniunea Europeană și cea cu Statele Unite ca fiind opuse, ci ca două componente complementare ale securității și prosperității României. Cum variază opiniile în funcție de categorie socială Analiza detaliată a sondajului arată diferențe semnificative între diverse grupuri ale populației. Susținerea pentru echilibrul între UE și SUA este mai ridicată în rândul: votanților PSD și PNL; femeilor; persoanelor de peste 60 de ani; celor cu studii superioare; locuitorilor din orașele mici; angajaților din sectorul public. În schimb, alinierea mai puternică la Uniunea Europeană este preferată mai ales de: votanții PNL și USR; tinerii sub 30 de ani; persoanele cu studii superioare; locuitorii din București. Pe de altă parte, consolidarea relației cu Statele Unite este susținută în special de: votanții AUR; bărbați; persoane cu nivel de educație primar; locuitorii din mediul rural. Interpretarea sociologică Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, afirmă că rezultatele indică o orientare clar pro-occidentală a societății românești, dar și o preferință pentru flexibilitate diplomatică. Potrivit acestuia, românii nu percep relațiile cu UE și SUA ca alternative exclusive, ci ca piloni ai aceluiași sistem de alianțe occidentale. În acest context, opinia publică pare să favorizeze o politică externă care rămâne ferm ancorată în Occident, dar încearcă să maximizeze interesele naționale printr-un echilibru între principalele parteneriate strategice. Metodologia sondajului Datele provin din Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, realizat între 2 și 6 martie 2026 , pe un eșantion de 1.100 de persoane reprezentativ pentru populația adultă a României. Cercetarea a fost efectuată prin interviuri telefonice (CATI) , iar marja de eroare este de ±3% , la un nivel de încredere de 95%. [...]
Liderul comuniștilor ruși avertizează că Rusia ar putea deveni următoarea țintă a SUA , pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, susținând că strategia Washingtonului vizează mai întâi China, apoi Moscova. Declarația a fost făcută de Gennadi Ziuganov , liderul Partidului Comuniștilor din Federația Rusă (KPRF), în cadrul unei ședințe a Dumei de Stat din 11 martie, potrivit Digi24 . Politicianul rus a afirmat că actualul conflict din Orientul Mijlociu face parte dintr-un plan geopolitic mai amplu al Statelor Unite și a susținut că, după Iran, următoarea țintă ar putea fi Rusia. În intervenția sa, Ziuganov a declarat că Iranul „luptă acum pentru supraviețuire”, iar Moscova ar putea urma pe lista adversarilor Washingtonului. Potrivit liderului comunist, strategia atribuită președintelui american Donald Trump ar plasa China pe primul loc între adversarii geopolitici, Rusia pe al doilea și Iranul pe al treilea. În opinia sa, evoluțiile din Golful Persic ar demonstra o schimbare radicală a politicii americane, pe care a caracterizat-o drept agresivă și lipsită de principii. Critici la adresa campaniei militare Ziuganov a comentat și evoluția operațiunilor militare împotriva Iranului, afirmând că planul inițial al Statelor Unite nu ar fi fost realizat. El a susținut că Washingtonul ar fi mizat pe o victorie rapidă, însă conflictul s-a prelungit și a produs efecte grave în regiune. Potrivit acestuia, consecințele războiului includ: deteriorarea infrastructurii din statele din zona Golfului Persic; probleme legate de aprovizionarea cu apă și alimente; distrugerea instalațiilor de desalinizare; perturbarea activității economice în regiune. Politicianul rus a afirmat că zona Golfului Persic, pe care o descrie ca fiind prosperă în trecut, s-ar fi transformat într-o regiune afectată de incendii și dezastre. Contextul conflictului din Orientul Mijlociu Războiul dintre SUA, Israel și Iran a început pe 28 februarie 2026, cu obiectivul declarat de Washington de a distruge programul nuclear iranian. În urma unor lovituri aeriene israeliene, liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, și o parte a conducerii militare iraniene au fost uciși, potrivit informațiilor citate în presă. Teheranul a răspuns prin atacuri asupra Israelului și asupra unor baze militare americane din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. Conflictul a avut efecte imediate asupra economiei globale: traficul aerian din Orientul Mijlociu a fost perturbat, iar Strâmtoarea Ormuz — una dintre principalele rute ale comerțului mondial cu petrol — a fost blocată temporar. Impact economic global Escaladarea militară a afectat direct piețele energetice. Indicator Evoluție Preț petrol Brent creștere de aproape 25% Nivel actual peste 91 dolari/baril Efecte regionale reducerea producției și oprirea unor fabrici Creșterea prețurilor la petrol, gaze și combustibili s-a propagat rapid la nivel global, amplificând incertitudinea economică. Negocierile, încă blocate În acest moment, părțile implicate nu dau semne că ar începe negocieri rapide. Iranul condiționează reluarea dialogului de mai multe cerințe: garanții de neagresiune din partea SUA; plata unor despăgubiri pentru pagubele produse; dreptul de a continua ciclul complet al combustibilului nuclear. La rândul său, Donald Trump a declarat anterior că singurul acord acceptabil pentru Washington ar fi capitularea completă a Iranului , ceea ce menține blocat orice progres diplomatic. [...]
Donald Trump afirmă că SUA „nu mai au nevoie” de NATO , potrivit Euronews , criticând dur aliații care au refuzat să sprijine operațiunea militară americană împotriva Iranului. Declarațiile vin în contextul tensiunilor generate de lipsa de implicare a mai multor state NATO în conflictul din Orientul Mijlociu. Trump susține că SUA suportă costuri uriașe pentru securitatea aliaților, fără a primi sprijin reciproc în momente-cheie. Într-un mesaj public, liderul american a transmis că alianța funcționează „ca o stradă cu sens unic”, subliniind că Statele Unite nu mai doresc și nici nu mai au nevoie de ajutorul NATO, după succesul militar revendicat în Iran. Nemulțumirile exprimate de Trump: lipsa sprijinului NATO în conflictul cu Iranul implicarea tardivă a unor aliați, precum Marea Britanie diferențe de viziune privind politica energetică și migrația în Europa percepția că SUA suportă disproporționat costurile alianței Trump a criticat în mod direct mai multe state europene, inclusiv Marea Britanie, Franța și Germania, acuzându-le că evită implicarea militară, deși susțin obiectivul comun de a împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare. În același timp, liderul american a reiterat ideea că SUA sunt suficient de puternice pentru a acționa unilateral, fără sprijin extern, și a extins această poziție și la alți aliați din Asia, precum Japonia sau Coreea de Sud. Declarațiile marchează o nouă escaladare a tensiunilor transatlantice și ridică semne de întrebare privind viitorul cooperării în cadrul NATO , într-un moment în care securitatea globală este deja afectată de conflicte multiple. Refuzul mai multor state de a participa la conflictul cu Iranul evidențiază diferențe majore de strategie între Washington și aliații săi, în special în privința intervențiilor militare. [...]
