Știri
Știri din categoria Politică
Vladimir Putin le cere deputaților să susțină un buget care mută bani spre apărare, într-un semnal că Rusia își pregătește finanțarea războiului din Ucraina prin creșteri de cheltuieli care, potrivit presei, ar urma să apese pe capitolele sociale. Mesajul a fost transmis la deschiderea noii legislaturi a Dumei de Stat, relatează Agerpres.
În discursul din camera inferioară a Parlamentului rus, Putin a cerut deputaților „să facă totul pentru victoria noastră”, invocând consolidarea apărării și sprijinul pentru militari și familiile lor. În același timp, el a îndemnat la aprobarea, pentru următorii trei ani, a unui buget „echilibrat”, care să mențină stabilitatea macroeconomică și să respecte programele sociale.
Potrivit „scurgerilor de informații din presa internațională”, guvernul rus ar urma să majoreze din nou cheltuielile pentru apărare în următorii trei ani până la 50 de trilioane de ruble (aproape 600 de miliarde de dolari, aprox. 2.700 de miliarde de lei).
Dacă bugetul va fi aprobat în Dumă, „așa cum este de așteptat”, Rusia ar urma să cheltuiască anul viitor 17,1 trilioane de ruble (peste 200 de miliarde de dolari, aprox. 900 de miliarde de lei), cu 27% mai mult decât era prevăzut în buget (13,5 trilioane de ruble, aproximativ 160 de miliarde de dolari, aprox. 720 de miliarde de lei).
În consecință, notează mass-media citată de Agerpres, ar urma să scadă:
Putin a amintit că partidul pro-Kremlin Rusia Unită deține 349 din 450 de locuri și a cerut unitate tuturor formațiunilor parlamentare, susținând că deciziile în chestiuni „vitale” trebuie luate cu sprijin „solidar și consolidat”, adică în unanimitate.
„Sunteți chemați să acordați o atenție specială problemelor de importanță statală, precum consolidarea apărării țării și să faceți totul pentru victoria noastră, sprijinindu-i pe apărătorii patriei și pe familiile lor.”
În același timp, comuniștii au pus sub semnul întrebării majoritatea constituțională a Rusiei Unite, reclamând nereguli la votul electronic și la numărarea voturilor în scrutinul parlamentar desfășurat între 18 și 20 septembrie.
Potrivit informațiilor citate, activiști – inclusiv liberali și comuniști – au convocat proteste împotriva a ceea ce consideră fraude electorale, însă autoritățile din mai multe orașe nu au permis desfășurarea acestor acțiuni, invocând uneori restricții rămase din perioada pandemiei.
Recomandate
Votul de învestitură al Guvernului Mureșan pornește cu un minus de șapte voturi , după ce grupul parlamentar PACE – Întâi România a anunțat că nu va susține Cabinetul în plen, potrivit Agerpres . Anunțul a fost făcut de senatorul Ionel Carp , care a criticat faptul că premierul desemnat, Siegfried Mureșan, nu i-ar fi contactat pentru a le cere sprijinul și pentru a le prezenta programul de guvernare. „Grupul parlamentar PACE - Întâi România, format din șapte senatori, v-a așteptat din momentul desemnării și până astăzi să ne spuneți această poveste (...). Însă, ne-ați tratat cu dispreț (...). În această situație, partidul și grupul PACE - Întâi România nu vă va vota (...). Nu putem vota această mascaradă.” Ce se întâmplă în Parlament Senatul și Camera Deputaților s-au reunit miercuri în ședință comună pentru votul asupra programului de guvernare și a listei Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Din informațiile transmise, poziția PACE – Întâi România este explicită: grupul nu votează învestirea Guvernului, invocând lipsa unei discuții prealabile și modul în care ar fi fost tratați de premierul desemnat. [...]
Învestirea Guvernului Mureșan intră la vot cu un deficit de circa 63 de voturi , în condițiile în care PNL, USR și UDMR adună împreună aproximativ 170 de parlamentari, iar pragul necesar este de 233, potrivit Adevărul . În plen, Ilie Bolojan a fost huiduit înainte să ia cuvântul, într-o ședință care decide dacă România iese din criza politică printr-un Executiv cu puteri depline. Parlamentul s-a reunit miercuri, 30 septembrie, de la ora 13.00, pentru votul de învestitură al Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Votul este secret, cu bile, și vizează atât programul de guvernare, cât și lista Cabinetului. Aritmetica parlamentară: majoritatea nu e asigurată Pentru a intra în funcție, Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile. Conform datelor prezentate, PNL, USR și UDMR au împreună aproximativ 170 de parlamentari, în timp ce PSD și AUR au anunțat că nu vor susține Executivul. În aceste condiții, învestirea depinde de voturi suplimentare față de cele ale partidelor care și-au asumat susținerea. Contextul ședinței este prezentat de publicație și în materialele despre votul de învestitură al Guvernului Mureșan , respectiv despre votul asupra programului de guvernare . Mesajul lui Bolojan: reforme, disciplină bugetară și „continuarea drumului” În discurs, Ilie Bolojan a susținut că demiterea guvernului pe care l-a condus nu ar fi avut legătură cu încălcarea programului de guvernare, ci cu încercarea de a duce reformele „până la capăt” și cu oprirea „sifonării banilor publici către rețelele clientelare”. Bolojan a argumentat că, în perioada mandatului său, Executivul ar fi încercat să schimbe direcția economică a României prin reducerea dezechilibrelor și orientarea către investiții, în locul unui model „bazat pe consum din împrumuturi”. A insistat și pe ideea că reforma statului ține de echitate și dezvoltare, nu doar de „contabilitate”, și a avertizat că respingerea unui nou guvern nu elimină problemele țării. Ce urmează Miza imediată este dacă Guvernul Mureșan strânge cele 233 de voturi necesare într-un vot secret, în condițiile în care o parte importantă a opoziției parlamentare a anunțat deja că nu îl susține. În lipsa unei majorități, criza politică rămâne deschisă, iar România continuă fără un Executiv „stabil, cu puteri depline”, așa cum a cerut Bolojan în apelul final către parlamentari. [...]
PSD își lasă deschisă opțiunea de a susține un guvern fără premier propriu , inclusiv unul „în jurul PSD” rezultat dintr-o majoritate parlamentară „din bucăți”, potrivit declarațiilor făcute de Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, în direct la Antena 3 . Mesajul indică o strategie de negociere care pune accent pe formarea rapidă a unei majorități, nu pe controlul formal al funcției de prim-ministru. Vasilescu a spus că viitorul Executiv ar putea fi construit în jurul PSD, fără ca Sorin Grindeanu să fie neapărat desemnat premier, subliniind că partidul „nu se cramponează neapărat de funcții”. În același timp, ea a invocat precedente în care PSD ar fi acceptat să voteze guverne fără a deține poziția de prim-ministru. Majoritate „din bucăți” și sprijin parlamentar mai larg Social-democrata a avansat scenariul unei majorități formate din parlamentari din mai multe zone politice, care să voteze un guvern „în jurul PSD-ului”. În acest cadru, a sugerat că premierul ar putea fi fie o nominalizare diferită de Sorin Grindeanu, fie o propunere făcută de președinte, dar cu susținere parlamentară centrată pe PSD. PSD-AUR: fără decizie, fără discuții asumate Întrebată despre varianta unui guvern PSD-AUR, Vasilescu a afirmat că, „la acest moment”, în partid nu a fost luată o decizie în acest sens și că nu vrea să speculeze. A adăugat că PSD ar aștepta voturile necesare pentru un guvern în jurul partidului, indiferent de unde ar veni acestea. Context: Guvernul Mureșan a fost respins, urmează o nouă nominalizare Declarațiile vin după ce Parlamentul a respins Guvernul condus de Siegfried Mureșan , care a obținut 182 de voturi pentru și 15 împotrivă, insuficiente pentru învestitură. În acest context, Vasilescu a spus că președintele Nicușor Dan va trebui să facă o nouă nominalizare pentru funcția de premier și că este posibil să convoace din nou partidele la consultări „foarte repede”, posibil chiar în această săptămână. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că presiunea publică poate grăbi un acord politic pentru încheierea crizei , într-un mesaj care vizează direct deblocarea rapidă a situației interne și reducerea incertitudinii instituționale. Declarația a fost făcută miercuri, la Praga, potrivit Agerpres , în contextul unei conferințe de presă comune cu președintele Cehiei, Petr Pavel . Șeful statului a afirmat că, în condițiile în care „o imensă majoritate” a românilor cer încheierea crizei politice, există șanse „bune” ca politicienii să fie convinși să ajungă la un acord care să pună capăt blocajului. În același context, Nicușor Dan a relatat că a fost întrebat despre criza politică din România de omologul său ceh, însă acesta „nu s-a îngrijorat” că România și-ar putea schimba direcția pro-occidentală. Președintele României a spus că a explicat „foarte pe scurt” situația de la București. „Eu cred că politicienii trebuie să se uite către persoanele care le-au dat mandatul și, în momentul în care o imensă majoritate a românilor spun că această criză să se termine, sunt șanse bune ca politicienii să fie convinși să ajungă la un acord care să termine această criză.” Nicușor Dan se află într-o vizită oficială la Praga, la invitația președintelui ceh Petr Pavel, potrivit aceleiași surse. [...]
PSD își poziționează oferta politică drept alternativă la austeritate, pe fondul blocajului guvernamental și al presiunilor bugetare de final de an , după respingerea în Parlament a Cabinetului condus de Siegfried Mureșan, potrivit Agerpres . Sorin Grindeanu , liderul PSD, a cerut convocarea rapidă a consultărilor cu partidele parlamentare de către președintele Nicușor Dan și a susținut că România „a pierdut încă 10 zile” din cauza „orgoliilor liderilor PNL și USR”. În același context, Grindeanu a invocat riscuri pentru economie și urgențe de calendar: apropierea iernii, necesitatea unei rectificări bugetare și pregătirea bugetului pentru 2027. „Cred că a venit momentul să stăm cu toții la masă, să găsim o soluție, până nu va fi prea târziu pentru economia României.” Ce înseamnă, concret, „alternativa la austeritate” în mesajul PSD În declarația citată de Agerpres, Grindeanu nu detaliază măsuri fiscale sau bugetare punctuale, dar fixează direcția politică: un program care „să relanseze economia” și „să redea încrederea și speranța”. Mesajul vine într-un moment în care, pe lângă criza politică, se acumulează decizii cu impact direct asupra finanțelor publice (rectificarea) și asupra mediului economic (bugetul pe anul următor). Contextul imediat: Guvernul Mureșan, respins la vot Guvernul condus de Siegfried Mureșan nu a fost învestit miercuri de plenul comun al Parlamentului. Din totalul de 464 de parlamentari, au fost prezenți 321, iar din 197 de voturi valabil exprimate: 182 au fost „pentru” învestitură (sub pragul necesar de 233); 15 au fost „împotrivă”. În acest cadru, PSD își anunță disponibilitatea de a participa la conturarea unei soluții politice, condiționând-o de schimbarea direcției economice pe care o asociază cu „austeritatea de până acum”. [...]
Respingerea Guvernului Mureșan prelungește vidul de putere, iar PSD își revendică rolul în „redresare” , după votul de învestitură din Parlament, potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a susținut că România are „nevoie urgent” de un guvern cu puteri depline care să schimbe „direcția greșită”. Grindeanu a transmis, într-o postare pe o rețea de socializare, după ședința comună a Parlamentului : „Suntem pregătiți să ne asumăm redresarea României.” Votul din Parlament: Guvernul nu a întrunit majoritatea necesară Guvernul condus de Siegfried Mureșan nu a fost învestit miercuri de plenul comun al Parlamentului. Din totalul de 464 de parlamentari, au fost prezenți 321, iar numărul voturilor valabile exprimate a fost 197. Rezultatul votului, conform datelor citate de Agerpres: 182 de voturi „pentru” învestitură 15 voturi „împotrivă” pragul necesar pentru învestire: minimum 233 de voturi „pentru” (majoritatea deputaților și senatorilor) Absențe și neparticipare la vot, cu efect direct asupra rezultatului În aceeași ședință, parlamentarii AUR nu au fost prezenți în sală, iar parlamentarii PSD au fost prezenți, dar nu au votat, potrivit informațiilor din material. În acest context, respingerea învestiturii menține presiunea pentru o soluție politică rapidă, în condițiile în care, conform declarației liderului PSD, miza imediată este formarea unui guvern „cu puteri depline”. [...]
