Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump a evitat orice poziționare publică după înfrângerea lui Viktor Orbán în Ungaria, limitându-se la un „Vă mulțumesc foarte mult” și plecând din fața reporterilor, potrivit Mediafax. Episodul sugerează o prudență politică într-un moment sensibil pentru rețeaua de aliați pe care Trump a cultivat-o în Europa Centrală.
Întrebat de jurnaliști despre „înfrângerea dură” a aliatului său din Ungaria, Trump a refuzat să comenteze și a părăsit zona de declarații. Ulterior, președintele SUA s-a urcat într-o aeronavă, fără să ofere o reacție oficială.
Materialul notează că, după aflarea rezultatului alegerilor din Ungaria, nici Trump, nici reprezentanții săi nu au comentat public rezultatul. În plus, în „ultimele ore” el nu a publicat niciun mesaj despre Ungaria pe propria rețea de socializare, Truth Social.
În schimb, Trump a postat pe Truth Social mesaje despre „blocada din Iran” și despre „sala de bal de la Casa Albă”. Totodată, l-a atacat pe Papa Leon și a publicat o imagine realizată cu ajutorul inteligenței artificiale în care apare „pe post de vindecător, precum Isus Hristos”.
Mediafax plasează reacția lui Trump în contextul rezultatului din Ungaria, unde aliatul său Viktor Orbán a pierdut alegerile. Publicația amintește și datele prezentate într-un material separat: opoziția a obținut 69,35%, iar Orbán 27,64%, ceea ce ar însemna pierderea puterii după 16 ani.
Recomandate
Viktor Orbán ridică miza pe confruntarea cu instituțiile statului , după ce a avertizat că funcționarii noului Oficiu Național pentru Recuperarea și Protecția Activelor (NVVH) „nu vor scăpa” de răspundere financiară și juridică atunci când „statul de drept va fi restabilit”, potrivit Economica . Mesajul are o componentă de reglementare și de funcționare a administrației: vizează direct o instituție publică recent creată și oamenii care lucrează în ea. Fostul premier a prezentat NVVH ca pe o „instituție de tip AVH” (trimitere la poliția secretă din perioada comunistă) și a susținut că parlamentarii care au înființat-o poartă răspunderea politică pentru acțiunile acesteia. În același timp, Orbán a spus că partidul său îi va monitoriza pe toți cei care lucrează în cadrul oficiului și le va face publice numele, parcursul profesional și rolurile în proceduri pe care le consideră „extrajudiciare”. „Cei care lucrează în cadrul acestei instituții, iau decizii sau participă la procedurile sale nu vor scăpa de răspunderea financiară și juridică odată ce statul de drept va fi restabilit.” De ce contează: presiune politică asupra aparatului administrativ Ținta explicită a declarațiilor nu este doar guvernul, ci și funcționarii și decidenții dintr-o structură publică nou-înființată. În termeni practici, astfel de mesaje pot amplifica tensiunile dintre putere și opoziție în jurul instituțiilor cu atribuții de control și recuperare de active, cu potențiale efecte asupra modului în care acestea își exercită mandatul și asupra percepției de independență a administrației. În materialul citat de Economica, reacția vine și din partea lui Magyar , care a scris pe Facebook că, „în loc să facă o mărturisire sinceră”, Orbán „a îndrăznit să amenințe deschis procurorii, polițiștii și funcționarii financiari” care lucrează în cadrul NVVH. „Mesajul meu pentru mafie este: nu dăm înapoi”, a declarat el. Contextul politic și economic invocat de Orbán În același discurs, Orbán a reluat tema „colonizării” și a susținut că guvernul său „de dreapta” și „pronațiune” ar fi restabilit suveranitatea Ungariei în perioada 2010–2026, afirmând că înainte de 2010 „80% din sectoarele economice strategice” erau sub control străin, „în special german”, conform Agerpres. El a acuzat actualul guvern Tisza de un „pact Tisza–Bruxelles”, despre care spune că ar duce, în final, la „predarea economiei ungare către Bruxelles”, și a pus dificultățile economice pe seama absenței unei politici economice adecvate, invocând criza energetică, prăbușirea sectorului agricol, stagnarea construcțiilor și protestele transportatorilor. Orbán a mai afirmat că „dispariția succesului economic în perioada 2024–2026” a fost principalul eșec al guvernului său și a cerut dreptei să se regrupeze în următoarele șase luni, pledând pentru unitate în opoziție, pe fondul incertitudinilor legate de legislația electorală. [...]
Deputatul PSD Florin Manole își apără participarea la zborul privat spre Mykonos, invocând practica invitațiilor cu costuri acoperite , potrivit HotNews , într-un episod care readuce în discuție limitele de transparență și potențialele conflicte de interese atunci când deplasările aleșilor sunt finanțate de entități din afara instituțiilor publice. Manole, unul dintre pasagerii zborului privat către Mykonos plătit de Camera de Comerț , afirmă că, în calitate de parlamentar, primește „zeci de invitații”, unele cu cheltuielile de deplasare acoperite de „diferite structuri care te invită”. În informațiile publicate nu apar detalii suplimentare despre natura invitației, condițiile concrete ale deplasării sau valoarea costurilor, dincolo de faptul că zborul a fost plătit de Camera de Comerț. [...]
Calendarul consultărilor de joi pune presiune pe desemnarea rapidă a premierului , într-un moment în care partidele condiționează sprijinul pentru viitorul guvern, iar președintele avertizează că România nu își mai permite prelungirea crizei politice, potrivit Biziday . Consultările cu partidele parlamentare au fost convocate de președintele Nicușor Dan pentru joi, 17 septembrie, ca etapă obligatorie înaintea desemnării unui nou prim-ministru. După nominalizare, candidatul va trebui să negocieze formarea unei majorități în Parlament. Programul consultărilor anunțat de Administrația Prezidențială Întâlnirile sunt programate astfel: 09:00 – Partidul Social Democrat (PSD) 09:30 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) 10:00 – Partidul Național Liberal (PNL) 10:30 – Uniunea Salvați România (USR) 11:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) 11:30 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale 12:00 – Partidul S.O.S. România (SOS) 12:30 – Partidul Oamenilor Tineri (POT) 13:00 – Grupul parlamentar Uniți pentru România 13:30 – Grupul parlamentar PACE – Întâi România 14:00 – Parlamentarii neafiliați Linii de negociere: tehnocrat, dar cu condiții Până acum, PSD a transmis că ar putea susține un guvern condus de un tehnocrat sau de un independent, însă doar dacă va avea miniștri în viitorul cabinet. La rândul lor, PNL și USR au declarat că ar susține un guvern de „tehnocrați veritabili” numai dacă miniștrii „nu vor fi conectați la birourile PSD”. În spațiul public, cel mai vehiculat nume este cel al actualului ministru de Finanțe, Alexandru Nazare . Speculațiile privind o posibilă desemnare au crescut după ce Nicușor Dan a participat în weekend la nunta lui Nazare și a spus ulterior că a vrut să fie cunoscut public faptul că îi apreciază activitatea. Nazare a fost în PNL, dar este acum independent, fiind adus de Ilie Bolojan de la Banca Națională la Ministerul de Finanțe. Context: consultări obligatorii, după două încercări eșuate Consultarea partidelor este prevăzută de Constituție înainte de desemnarea premierului. În iunie, președintele a sărit peste această procedură înainte de desemnarea lui Adrian Veștea, care nu a obținut votul Parlamentului. Ulterior, Nicușor Dan a consultat partidele înainte de desemnarea lui Eugen Tomac, însă fără să discute concret numele unui premier, iar Tomac s-a retras fără să mai ceară votul Parlamentului. În zilele trecute, președintele a avertizat că întârzierea nu mai este o opțiune, iar Ilie Bolojan i-a transmis „ultimativ” un apel să desemneze un candidat. După consultările de joi, este de așteptat ca președintele să nominalizeze un candidat la funcția de prim-ministru. [...]
AUR cere explicații despre decizia de a folosi gaze lacrimogene la protestul fermierilor din Piața Victoriei și mută presiunea pe Guvern, susținând că intervenția Jandarmeriei a afectat „o mulțime întreagă”, potrivit Adevărul . Formațiunea afirmă că persoanele care au forțat cordoanele și au recurs la violență „trebuie identificate și sancționate individual”, dar cere clarificări privind modul în care a fost decisă intervenția și de ce nu au fost izolați strict cei care provocau incidente. „Nimic nu justifică însă o reacție care ajunge să afecteze o mulțime întreagă” AUR susține că efectele gazelor lacrimogene s-ar fi resimțit inclusiv în Pasajul Victoria și în zona accesurilor subterane și cere Jandarmeriei să explice „cine a dispus intervenția, în ce condiții” și de ce nu a fost limitată la persoanele violente. În comunicat, partidul compară imaginile de acum cu protestele din 10 august 2018 , argumentând că „ordinea publică nu se apără pedepsind colectiv”. Criticile către premierul Ilie Bolojan : „dialog, nu cordoane” Pe lângă intervenția forțelor de ordine, AUR îl critică pe premierul Ilie Bolojan, susținând că Executivul ar fi cunoscut „de mai multe săptămâni” problemele crescătorilor de animale, fără să găsească soluții. Partidul invocă și protestul din 30 iulie, când fermierii ar fi cerut să discute direct cu premierul, dar acesta nu ar fi participat la negocieri, delegându-l pe Tánczos Barna. „Un premier nu se poate baricada politic în clădirea Guvernului și apoi să lase forțele de ordine să gestioneze o criză” AUR spune că susține protestul pașnic, dar nu justifică violențele, avertizând că lipsa unor soluții poate amplifica tensiunile. Contextul incidentelor din Piața Victoriei Potrivit relatării, protestul neautorizat a degenerat în „violențe extrem de grave”, după ce „agitatori din afara sectorului agricol” ar fi aruncat cu pietre și mobilier stradal și ar fi încercat să pătrundă în sediul Guvernului. Incidentele au dus la blocarea traficului pe artere majore din Capitală, amenzi în valoare totală de 11.000 de lei, persoane duse la secția de poliție și manifestanți care au avut nevoie de îngrijiri medicale. [...]
Europarlamentarul PSD Dragoș Benea spune că o coaliție PSD–AUR nu ar fi „atât de dramatică” , într-o poziționare care contrazice linia oficială a partidului și care poate influența aritmetica formării unei majorități guvernamentale, potrivit News . Benea, europarlamentar și vicepreședinte PSD, afirmă că AUR „nu mai poate fi considerat un partid pur extremist” și cere renunțarea la ceea ce numește „logica păguboasă a cordonului sanitar” (izolarea politică a unui partid prin refuzul cooperării). Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Cotidianul. Recalibrarea discursului despre AUR și consecințele politice În argumentația sa, Benea susține că abordarea față de AUR ar trebui nuanțată și invocă inclusiv schimbări de atitudine la nivel european, dar și contradicții în politica internă, indicând că PNL ar fi acuzat AUR de extremism în contextul moțiunii de cenzură care a dus la căderea guvernului Bolojan, pentru ca ulterior să apară discuții „pe sub masă” despre diverse formule politice. „Deci nu cred că mai putem vorbi de AUR ca de un partid pur extremist. Și atunci ar trebui să ieșim puțin din această logică păguboasă a cordonului sanitar.” Întrebat direct de ce PSD nu ar forma un guvern cu AUR, Benea spune că, dincolo de faptul că poziția lui diferă de cea a conducerii PSD, problema ar ține de încredere și de calcule politice. „N-ar fi ceva atât de tragic, de dramatic (un guvern PSD-AUR - n.red.), dar aici sigur există probabil o lipsă de încredere sau există un calcul cinic.” Anticipatele, scenariu respins: „Ar fi un dezastru” Europarlamentarul PSD afirmă că nu crede în scenariul alegerilor anticipate în România și avertizează că, dacă totuși s-ar ajunge acolo, efectele ar fi greu de gestionat, inclusiv din cauza calendarului: în opinia sa, anticipate „mai devreme de șase luni” nu se pot face. „Eu nu cred că în România se vor face anticipate, iar dacă se vor face, va fi un dezastru.” Context: rolul AUR în menținerea premierului interimar Benea mai spune că Ilie Bolojan este premier interimar „în principal datorită poziționării AUR”, argumentând că partidul condus de George Simion nu ar fi fost consecvent în demersul de a-l îndepărta din funcție, deși a votat moțiunea de cenzură. În materialul citat nu sunt prezentate reacții ale conducerii PSD sau ale AUR la aceste declarații și nici pași concreți care să indice negocieri oficiale pentru o formulă PSD–AUR. [...]
Escaladarea protestului fermierilor în violențe pune presiune pe autorități să gestioneze ordinea publică , în timp ce scena politică încearcă să capitalizeze momentul: europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan acuză PSD și AUR că „instrumentalizează politic” manifestația din Piața Victoriei și vorbește despre consolidarea unei „alianțe antieuropene” între cele două partide, potrivit Adevărul . Mureșan susține, într-un mesaj publicat pe Facebook, că PSD și AUR ar folosi protestul „în mod populist” și că acest lucru ar arăta o apropiere politică între cele două formațiuni. El leagă acuzația de episoade anterioare în care, spune el, cele două partide ar fi acționat împreună: „Mai întâi au dărâmat guvernul împreună. Apoi au votat legi în Parlament împreună”. „Modul în care AUR și PSD instrumentalizează politic protestul din Piața Victoriei este un nou exemplu că alianța antieuropeană PSD–AUR se consolidează.” Ce s-a întâmplat în Piața Victoriei Protestul fermierilor din Piața Victoriei a degenerat după ce mai mulți manifestanți au aruncat cu pietre și alte obiecte în jandarmi și au încercat să forțeze cordonul de protecție din zona Guvernului. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea grupurilor agresive, iar incidentele s-au extins ulterior și în zone apropiate, inclusiv spre Calea Victoriei. Bilanțul intervenției: audieri și persoane rănite Potrivit Jandarmeriei Capitalei, 26 de participanți agresivi au fost scoși din mulțime și duși la sediile de poliție pentru identificare și stabilirea măsurilor legale. În urma incidentelor, 24 de persoane au primit îngrijiri medicale, inclusiv opt jandarmi. Patru persoane au fost transportate la spital, între acestea fiind și un jandarm. De ce contează Dincolo de revendicările inițiale ale protestului, escaladarea în violențe mută miza în zona de ordine publică și responsabilitate instituțională: intervenția jandarmeriei, anchetele și eventualele sancțiuni pot influența atât modul în care vor fi gestionate protestele viitoare, cât și felul în care actorii politici încearcă să își asume sau să exploateze public aceste episoade. Pentru moment, informațiile disponibile se rezumă la bilanțul comunicat de Jandarmeria Capitalei și la reacția politică a europarlamentarului PNL. [...]
