Știri
Știri din categoria Politică

Prelungirea armistițiului SUA–Iran menține Strâmtoarea Hormuz sub presiune și prelungește riscul pentru economia globală, într-un moment în care Washingtonul încearcă să câștige timp pentru negocieri care nici măcar nu au început efectiv, potrivit unei analize CNN.
Președintele Donald Trump a decis să extindă armistițiul cu Iranul și să pună „pe pauză” atacurile americane, după ce Pakistanul ar fi cerut acest lucru pentru a permite Teheranului să trimită o propunere și până la finalizarea discuțiilor „într-un fel sau altul”. În aceeași zi, Iranul nu s-a prezentat la discuțiile planificate la Islamabad, iar vicepreședintele JD Vance nu a mai făcut deplasarea, pe fondul evaluării unor oficiali că nu ar fi existat un motiv real pentru călătorie.
Din perspectiva piețelor și a companiilor, miza imediată rămâne Strâmtoarea Hormuz – rută esențială pentru transportul petrolului – despre care analiza notează că este în continuare „închisă” prin amenințările Iranului. Menținerea blocajului alimentează riscul de volatilitate și șocuri pe lanțurile de aprovizionare cu energie, iar CNN leagă explicit acest context de presiunea asupra economiei globale.
CNN susține că reculul lui Trump scoate la iveală o problemă mai mare: strategia de a folosi amenințarea unei forțe militare „copleșitoare” pentru a forța Iranul să capituleze la masa negocierilor „a eșuat de mai multe ori”. În consecință, în interiorul Iranului, amenințările de escaladare ar putea părea mai puțin credibile.
Un fost oficial al serviciilor militare israeliene, Danny Citrinowicz, a declarat pentru CNN International că mesajele de la Washington au „zero influență” asupra calculelor Iranului și că, din perspectiva Teheranului, acesta ar avea „mâna de sus”, făcând trimitere la o propunere iraniană anterioară transmisă prin intermediul pakistanezilor.
„Nu contează ce va spune președintele sau vicepreședintele sau secretarul apărării. Are zero influență asupra calculelor Iranului.”
Analiza avansează ideea că o prelungire „pe termen nedefinit” a armistițiului ar putea crea spațiu pentru diplomație, însă avertizează că discuțiile cu Iranul sunt, de regulă, lente și pot dura săptămâni sau luni. Cu cât armistițiul se prelungește, cu atât ar putea crește costul politic al reluării atacurilor.
În același timp, CNN notează că armistițiul nu rezolvă problemele structurale: Strâmtoarea Hormuz rămâne punctul critic, Iranul ar avea în continuare uraniu îmbogățit, iar conducerea rămasă ar fi probabil mai dominată de „durii” militari decât înainte de război.
Un posibil „catalizator” menționat în analiză este blocada americană a porturilor și navelor iraniene. CNN arată că unii analiști o consideră o idee proastă, care îngreunează pentru Iran „salvarea aparențelor” și participarea la discuții, în timp ce alții cred că măsura creează pârghii noi.
O variantă de ieșire ar fi, potrivit CNN, ca SUA să negocieze ridicarea blocadei în schimbul redeschiderii strâmtorii, urmând ca un proces diplomatic mai formal să abordeze dosare precum programul nuclear, amenințarea cu rachete și cererile Iranului privind relaxarea sancțiunilor.
Richard Haass, președinte emerit al Council on Foreign Relations, a apreciat decizia administrației de a „lua o pauză” și de a lăsa Iranul să vină cu o propunere, pentru a evita punerea pe masă a unei poziții americane care ar putea fi percepută la Teheran drept nerealistă sau insultătoare.
„Să le dai timp și să pui mingea în terenul lor… cred că e mult mai bine.”
CNN avertizează însă că nu există garanții că Iranul va răspunde favorabil, chiar dacă ar avea un stimulent major să reducă „stresul economic sever” care îi afectează reconstrucția militară. În plus, analiza sugerează că efectele blocadei ar putea apărea mai lent decât răbdarea politică a lui Trump sau decât capacitatea economiei globale de a suporta menținerea închiderii Strâmtorii Hormuz.
Recomandate

PSD împinge în spațiul public varianta unui premier tehnocrat ca posibilă ieșire din criza din coaliție, în timp ce PNL respinge scenariul, potrivit G4Media . Miza imediată este funcționarea Guvernului și stabilitatea decizională, într-un moment în care PSD amenință cu retragerea miniștrilor, iar premierul Ilie Bolojan anunță că îi poate înlocui cu interimari. În spațiul public au apărut mai multe voci care discută varianta unui premier tehnocrat, iar printre numele vehiculate sunt Anca Dragu (guvernatoarea Băncii Naționale a Republicii Moldova) și Dragoș Pâslaru (ministru al fondurilor europene), conform surselor citate. Pozițiile din coaliție și de la Cotroceni Potrivit unor surse de la Cotroceni, președintele Nicușor Dan „nu are pe masă această soluție în acest moment”. Pe de altă parte, liderul PSD Sorin Grindeanu a spus marți, la Radio România, că varianta unui premier tehnocrat „poate fi o soluție”, amintind că a fost respinsă anul trecut în discuțiile din coaliție, dar că nu o exclude acum. În același timp, potrivit unor surse liberale citate de G4Media, PNL nu ia în calcul scenariul premierului tehnocrat, pe care îl vede ca pe o formulă prin care PSD ar putea conduce guvernul fără să-și asume deschis acest lucru. Ce urmează: consultări și scenariul interimatului Contextul crizei este legat de decizia PSD de luni de a-și retrage sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan, în timp ce acesta a anunțat că nu demisionează. Marți, PNL a adoptat o rezoluție de sprijin pentru Bolojan ca premier și a avertizat că, dacă PSD trece „de la declarații la declanșarea efectivă a unei crize politice”, PNL nu va mai face parte dintr-o coaliție cu PSD. Potrivit liderilor PSD, dacă nu se ajunge la un compromis după consultările de miercuri de la Cotroceni, partidul ar urma să-și retragă joi miniștrii din Guvern. În acest scenariu, Bolojan a indicat că îi va înlocui cu miniștri interimari, care pot funcționa fără votul Parlamentului timp de 45 de zile; după acest termen, ar fi nevoie de vot pentru miniștri „plini”. Dacă aceștia nu trec de vot, situația nu echivalează cu un vot împotriva Guvernului, iar premierul poate numi alți interimari și își poate continua activitatea. Demisia Guvernului ar putea interveni însă dacă PSD sau AUR inițiază o moțiune de cenzură și aceasta este votată în Parlament, mai notează publicația. [...]

Retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan deschide un risc de instabilitate guvernamentală , iar partidul își stabilește miercuri conduita politică și poziția miniștrilor, potrivit Euronews . Ministrul Justiției, Radu Marinescu , a spus că nu și-a redactat demisia, deși PSD a decis să-i retragă sprijinul politic premierului liberal. El a respins ideea unei escaladări de tip „ultimatum” și a indicat că în partid continuă discuțiile despre pașii următori. „N-am scris demisia, nu cred că trebuie să discutăm în termeni de ultimatum.” Ce semnal transmite PSD în coaliție Marinescu a susținut că decizia PSD nu echivalează cu o renunțare la guvernare, ci cu o solicitare de „respect” în interiorul coaliției, argumentând că PSD este cel mai mare partid din actuala formulă. „Partidul Social Democrat este partidul cel mai mare din această coaliție. Nu a spus niciodată că se derobează de responsabilitatea guvernării, dar a spus că, atât timp cât are o identitate politică, aceasta trebuie respectată.” Următorul pas: ședință online a conducerii PSD În paralel, potrivit unor surse social-democrate citate de publicație, Biroul Permanent Național al PSD ar urma să se reunească miercuri, de la ora 14:00, într-o ședință online, pentru a stabili pașii politici ai partidului și conduita miniștrilor din Guvern. Decizia de retragere a sprijinului politic pentru premier pune presiune pe actuala formulă de guvernare și deschide, conform Euronews, mai multe scenarii privind restructurarea Executivului. [...]

Nicușor Dan cere un „moratoriu” pe proiectele PNRR și SAFE pentru a limita riscul de blocaj politic potrivit informațiilor publicate de Antena 3 , care citează surse politice după consultările de la Cotroceni . Președintele le-ar fi cerut liderilor celor patru partide prezente la consultări – PSD, PNL, USR și UDMR – un „pact de neagresiune”, adică un acord ca proiectele legate de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și de programul SAFE să fie votate și susținute indiferent de formula de guvernare. În același cadru, Nicușor Dan le-ar fi transmis liderilor să evite declarațiile „mai virulente” care ar putea escalada conflictul politic, pe fondul tensiunilor dintre partide, conform acelorași surse. „Dacă nu coboară nivelul vocii și al acuzațiilor le va fi imposibil să se așeze la masă și să negocieze în continuare”, ar fi spus Nicușor Dan, potrivit surselor citate. Context: guvernarea, sub presiune înaintea unei posibile moțiuni Antena 3 relatează că Ilie Bolojan i-a spus președintelui că nu demisionează din funcția de prim-ministru și că PNL a decis ca, dacă PSD va vota o moțiune de cenzură , liberalii să nu mai facă un alt guvern cu PSD. La rândul său, Sorin Grindeanu i-ar fi comunicat că PSD poate prelua guvernarea, dar este pregătit și să treacă în opoziție. După discuțiile de la Cotroceni, partidul a decis ca miniștrii PSD să demisioneze, potrivit informațiilor din articol. În acest moment, se conturează scenariul unei moțiuni de cenzură în luna mai, pentru care PSD ar trebui să strângă 233 de voturi ca să demită Guvernul Bolojan, mai notează publicația. Kelemen Hunor (UDMR) a declarat, la ieșirea de la discuții, că „va fi greu să se așeze la masă” cele patru partide în aceeași formulă, din nou. Ce urmează Nicușor Dan urmează să susțină miercuri seara o declarație de presă cu concluziile consultărilor, conform Antena 3. Informațiile despre „moratoriu” și mesajele către liderii partidelor sunt atribuite unor surse politice, nefiind prezentate în articol ca declarații oficiale asumate public. [...]

Guvernul ar urma să acopere rapid portofoliile rămase vacante dacă miniștrii PSD demisionează , pentru a evita blocaje în proiectele finanțate inclusiv prin PNRR, a declarat premierul Ilie Bolojan , potrivit Euronews . Bolojan a spus că a discutat scenariul „ipotetic” al retragerii miniștrilor PSD după o întâlnire cu grupul parlamentar UDMR și că, în acest caz, PNL ar urmări să înlocuiască „cât se poate de repede” posturile vacante cu titulari ai portofoliilor care rămân, astfel încât proiectele aflate în derulare să continue. Miza: continuitatea proiectelor și respectarea jaloanelor din PNRR Premierul a legat explicit necesitatea unei tranziții rapide de agenda de reforme și de finanțările aferente PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , unde „trebuie să respectăm jaloanele ce presupun reforme”, menționând că „jumătate dintre acestea țin direct de guvern”. „Este nevoie ca, în următoarele săptămâni, să închidem aceste proceduri pentru a putea asigura finanțarea proiectelor importante, de infrastructură, autostrăzi, școli, spitale, și pentru fiecare comunitate.” Ce urmează Bolojan a precizat că Executivul va susține proiectele importante de pe agenda guvernamentală din perioada următoare și că publicul va fi informat „în funcție de evoluția evenimentelor”, cu obiectivul de a menține funcționarea guvernului „în condiții cât mai normale”. În material nu sunt oferite detalii despre un calendar sau despre nume pentru eventualele înlocuiri. [...]

Retragerea miniștrilor PSD din Guvern deschide o criză cu efect direct asupra continuității executive , după ce conducerea partidului a votat în unanimitate ieșirea de la guvernare, potrivit Mediafax . Decizia a fost luată miercuri și vine după consultările de dimineață ale președintelui Nicușor Dan cu PSD. În același timp, PSD transmite că nu mai acceptă ca Ilie Bolojan să rămână prim-ministru. Miza politică: schimbarea premierului sau trecerea în opoziție Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că social-democrații „nu îl mai vor premier pe Ilie Bolojan” și că partidul este dispus să treacă în opoziție dacă prim-ministrul nu va fi schimbat. În material este menționat că informația privind votul din conducerea PSD este atribuită publicației Gândul. Ce spune PSD că va susține în continuare Potrivit unor surse din partid citate în articol, la discuția cu președintele, PSD a indicat că va susține în continuare proiectele naționale strategice legate de: aderarea României la OCDE; atragerea banilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre calendarul retragerii miniștrilor sau despre pașii procedurali care urmează în Guvern. [...]

AUR își condiționează orice negociere parlamentară de trei voturi „de reformă” și anunță că va depune în mai o moțiune de cenzură , pe fondul a ceea ce George Simion numește o „coaliție defunctă”, potrivit News . Liderul AUR spune că formațiunea va vota „orice moțiune simplă” și „orice moțiune de cenzură” împotriva Guvernului, dar nu crede că PSD va duce la capăt o astfel de inițiativă. Simion a declarat miercuri că AUR va depune propria moțiune de cenzură în luna mai, „conform calendarului”, susținând că partidul „se ține de cuvânt”. În același timp, el a afirmat că nici PSD, nici PNL „nu sunt partide serioase” și că, după inițierea ruperii coaliției, „tot sistemul trebuie să poarte noi negocieri”. Trei măsuri pe care AUR vrea să le treacă „de urgență” prin Parlament Președintele AUR a indicat trei teme pe care le consideră prioritare și pe care spune că le va împinge pe agenda parlamentară: un proiect pentru un Parlament cu 300 de parlamentari, cu 200 de deputați și 100 de senatori, despre care afirmă că ar reflecta un angajament asumat în campanie de Ilie Bolojan; introducerea alegerii primarilor și a președinților de consilii județene în două tururi; renunțarea la subvențiile publice pentru partidele politice, prezentată ca „gest de solidaritate” și parte a unei „reforme”. Simion a spus că liderii de grup ai AUR vor cere includerea pe ordinea de zi a proiectelor, inclusiv în Biroul Permanent al Camerei Deputaților. „Nu avem ce discuta” fără aceste condiții; ținta declarată rămâne anticipatele În ceea ce privește negocierile din Parlament, Simion a susținut că AUR nu are „ce discuta, concret” până când aceste trei măsuri nu sunt îndeplinite și a reiterat obiectivul alegerilor anticipate, posibil doar dacă se formează o majoritate care să le susțină. În declarațiile sale, liderul AUR a mai afirmat că partidul nu se aliniază nici PSD, nici PNL și a criticat și alte formațiuni, precum și pe președintele Nicușor Dan, despre care a spus că „nu face ceea ce a promis”. [...]