Știri
Știri din categoria Politică
Dejucarea unui presupus atentat la un eveniment de la Casa Albă ridică din nou miza securității pentru reuniunile politice cu public numeros, după ce FBI a anunțat că a oprit la timp un atac plănuit asupra galei UFC organizate la Washington cu ocazia împlinirii a 80 de ani de către președintele SUA, Donald Trump, potrivit Bild.
Șeful FBI, Kash Patel, a scris pe platforma X că anchetatorii au „înăbușit din fașă” planuri de atac asupra show-ului UFC, iar mai mulți suspecți se află în arest în urma unei „operațiuni transfrontaliere”. Patel susține că autoritățile americane au reușit să prevină atacul „la timp”, pe terenul Casei Albe.
Potrivit unor „surse de securitate” citate de agenția AP, ar fi fost făcute cinci arestări, inclusiv în Ohio, Missouri și California. Patel nu a oferit inițial detalii despre natura amenințării, însă a precizat că FBI ar fi aflat despre posibila periculozitate încă din 10 iunie, cu patru zile înainte de eveniment.
Bild notează că presa americană, citând surse din zona de securitate, a descris un scenariu în mai multe etape, care ar fi inclus:
Ancheta ar fi fost alimentată și de accesul investigatorilor la conversații pe Signal (aplicație de mesagerie criptată), în care cel puțin 23 de utilizatori ar fi discutat planificarea atacului, conform aceleiași surse. Un suspect ar fi declarat, potrivit FBI, că țintele vizate erau „elite capitaliste”, miliardari și politicieni.
Directorul Secret Service, Sean Curran, a transmis că agenția sa a lucrat „non-stop” pentru a identifica responsabilii și a-i aduce în fața justiției.
Evenimentul UFC a avut loc duminică, pe peluza sudică a Casei Albe, ca parte a festivităților legate de aniversarea a 250 de ani de la fondarea SUA și, simultan, ca moment central al celebrării zilei de naștere a lui Trump. Bild menționează că la festivități au fost invitați 4.000 de oaspeți, iar în zonă au fost prezenți și numeroși curioși.
Recomandate
USR pune pe agenda sesiunii din 1 septembrie schimbări cu impact bugetar și de conformare , de la comasarea administrativ-teritorială și eliminarea supraimpozitării contractelor part-time până la modificarea Legii ANI , pe fondul riscului de pierdere a 770 de milioane de euro din fonduri europene, potrivit Mediafax . Grupurile parlamentare ale USR au stabilit luni prioritățile legislative pentru sesiunea parlamentară care începe la 1 septembrie. Într-un comunicat, formațiunea indică drept direcții principale reorganizarea administrativ-teritorială, reforma serviciilor secrete și modificări cu efect direct asupra pieței muncii și a cadrului electoral. Reorganizare administrativă: comasări și digitalizare, cu ținta de reducere a cheltuielilor În zona reformei administrativ-teritoriale, USR susține comasarea localităților și a județelor „care nu au capacitatea financiară de a se susține”. Formațiunea leagă reducerea cheltuielilor statului și de „digitalizarea serioasă a accesului la servicii publice”. Piața muncii: eliminarea supraimpozitării contractelor part-time Pe agenda legislativă figurează și eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă cu normă parțială. USR argumentează măsura prin impactul asupra veniturilor mici. „Supraimpozitarea contractelor de muncă ale oamenilor cu cele mai mici venituri trebuie încetată imediat” Legea ANI: miza fondurilor europene USR anunță că va insista pentru modificarea Legii ANI, astfel încât aceasta să fie pusă în acord cu legislația europeană, despre care formațiunea afirmă că nu permite aplicarea unor sancțiuni retroactive. În același context, partidul invocă riscul de pierdere a 770 de milioane de euro din fonduri europene. Control civil asupra serviciilor secrete: rapoarte în Parlament și limitarea mandatelor O altă prioritate este reforma serviciilor secrete. USR propune ca rapoartele de activitate ale serviciilor să fie dezbătute în Parlament, pentru „un control civil efectiv”. Formațiunea mai propune: limitarea la maximum două mandate, de câte patru ani, pentru șefii tuturor serviciilor secrete; interzicerea angajaților serviciilor de informații de a lucra în consultanță după încetarea activității. În plus, USR include pe listă măsuri pentru protecția minorilor în mediul online și modificări electorale, între care alegerea primarilor și a președinților de consilii județene în două tururi și reducerea numărului de parlamentari. Formațiunea reiterează, totodată, că nu va vota un guvern din care PSD va face parte. [...]
Cătălin Predoiu condiționează accelerarea investițiilor americane de un guvern „cu puteri depline” , susținând că fără un executiv cu mandat complet România riscă să piardă timp și oportunități în pilonul economic al parteneriatului strategic cu SUA, potrivit Antena 3 . Declarația a fost făcută după discuții la sediul Ministerului Afacerilor Interne cu doi congresmani americani, Mike Rogers (republican) și Eric Sorensen (democrat), la care au participat și ambasadorul SUA, Adrian Zuckerman Nirenberg, și conducerea MAI. Predoiu afirmă că SUA, „ca principal partener strategic”, ar trebui să își crească prezența economică în România prin investiții, argumentând că acestea ar avea efecte directe atât asupra economiei, cât și asupra securității. „Pentru aceasta însă, este nevoie de un guvern cu puteri depline care să dezvolte aceste direcții cât mai rapid și cu toată susținerea politică, o susținere politică autentică și dublată de acțiuni concrete din partea ministerelor.” În aceeași declarație, ministrul interimar al Afacerilor Interne a spus că „s-a pierdut prea mult timp” și că România „trebuie să recuperăm” în această direcție, legând explicit avansul cooperării economice cu SUA de capacitatea guvernului de a lua decizii și de a le susține prin măsuri concrete. [...]
PSD cere clarificări de la șeful SPP, într-un moment în care acuzațiile publice riscă să erodeze încrederea în instituție. Potrivit news.ro , președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că generalul Lucian Pahonțu „trebuie să-și clarifice” aspectele semnalate într-o anchetă jurnalistică, dar a insistat că Serviciul de Protecție și Pază este „extrem de profesionist” și apreciat inclusiv de parteneri externi. Grindeanu a spus că, pentru lămuriri, ar trebui întrebați și foștii președinți Traian Băsescu și Klaus Iohannis, precum și Nicușor Dan și Ilie Bolojan, despre care a amintit că a fost președinte interimar „vreo jumătate de an”. În intervenția sa, liderul PSD a respins ideea de a „cauționa” comunismul și a criticat ceea ce a numit „ipocrizie” în spațiul public, afirmând că nu va „achiesa la corul de aplaudați la comandă” și punând sub semnul întrebării de ce apar „revelații” după două decenii de când Pahonțu este în funcție. Ce a declanșat reacțiile politice Jurnaliștii de la Recorder susțin, pe baza unei anchete cu documente și mărturii, că șeful SPP, Lucian Pahonțu, ar fi făcut parte din trupele de represiune trimise la baricada de la Intercontinental în decembrie 1989 și ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, din Piața Universității. Poziția președintelui Nicușor Dan În același context, președintele Nicușor Dan a declarat joi că Lucian Pahonțu „nu este în situația unei persoane care a participat la acțiuni represive” la Revoluția din 1989 sau la mineriadele din anii 1990. El a mai spus că a văzut „un articol de presă” al cărui titlu „nu este justificat de conținut” și că „nu știe care e scandalul”. Nicușor Dan a mai subliniat că SPP, condus de generalul Pahonțu, „nu este un serviciu secret”. [...]
Alegerile regionale din 6 septembrie pot declanșa o criză politică în Germania , cu efecte în lanț asupra stabilității guvernării federale și a poziționării țării în Europa, potrivit unei analize publicate de Politico . Miza imediată este landul Saxonia-Anhalt , unde Alternativa pentru Germania (AfD, partid de extremă dreapta) este creditată cu un avans care ar putea face posibilă formarea unei conduceri regionale conduse de Ulrich Siegmund. În Saxonia-Anhalt, AfD este cotată la 42% și ar urma să fie „dincolo de orice îndoială” cea mai puternică forță, aproximativ dublu față de Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a cancelarului Friedrich Merz , conform analizei. Partidul Stângii este pe locul trei, în timp ce partenerii de coaliție ai lui Merz, social-democrații (SPD), sunt abia peste pragul de 5%, iar Verzii „plutesc periculos” în jurul aceluiași prag. Aritmetica pragului de 5% decide dacă AfD poate guverna Scenariul depinde de intrarea sau nu a SPD și a Verzilor în parlamentul regional. Dacă ambele trec pragul, partidele „mainstream” ar putea strânge suficiente mandate pentru a conduce landul. Dacă nu, AfD ar putea guverna singură sau „posibil” cu sprijinul Alianței Sahra Wagenknecht, o grupare descrisă drept „social conservatoare” de stânga, aflată și ea imediat sub pragul de 5%. Analiza avertizează că acest al doilea rezultat ar precipita o criză politică în Germania „cum nu s-a mai văzut de decenii”. Efect de domino: alte două runde de vot în est și la Berlin În logica prezentată, presiunea nu se oprește la Saxonia-Anhalt. La două săptămâni după acest scrutin, urmează alegeri în Mecklenburg-Pomerania Inferioară, iar apoi în Berlin, unde este menționat, de asemenea, un sprijin puternic pentru AfD. În acest context, Politico notează posibilitatea ca Germania să se confrunte „în săptămânile sau lunile următoare” cu prăbușirea guvernului și chiar cu înlăturarea sau înlocuirea cancelarului Merz, un pas cu „puține precedente” în istoria recentă a țării. Analiza leagă această vulnerabilitate politică de o economie descrisă drept „șovăitoare”, într-o țară care prețuiește stabilitatea. Ce ar putea schimba AfD la nivel regional și de ce contează la nivel federal Deși politica externă ține de guvernul federal, Ulrich Siegmund este prezentat ca promovând teme cu impact național și european, inclusiv cereri de ridicare a sancțiunilor împotriva Rusiei și schimbări de abordare față de ucraineni, care ar urma să fie desemnați „migranți ilegali”, nu refugiați de război. Programul de guvernare regională al AfD pentru Saxonia-Anhalt (150 de pagini) include, potrivit analizei, măsuri care intră în competențele landurilor, precum educația, cultura și anumite aspecte ale poliției și justiției penale, între care: deportări în masă „în stil Trump” ale solicitanților de azil; tăierea finanțării pentru posturi publice de radio și televiziune considerate ostile; interzicerea simbolurilor asociate culturii „woke”, inclusiv steaguri „pride”, în școli; facilități fiscale pentru familii definite ca „un tată, o mamă și cât mai mulți copii”. Analiza subliniază că, dincolo de atribuțiile formale, ascensiunea extremei drepte „otrăvește și adesea paralizează” partidele și politica de centru, amplificând riscul unei crize de guvernare la nivel federal. Textul este un comentariu semnat de John Kampfner, iar Politico precizează că opiniile îi aparțin autorului. [...]
Directorul executiv al MCC Brussels a demisionat invocând neplata salariilor , o criză care pune sub semnul întrebării funcționarea unuia dintre cele mai vizibile think tank-uri ale dreptei europene, finanțat aproape integral din Ungaria, potrivit Politico . Frank Füredi a anunțat luni, într-o scrisoare către boardul Mathias Corvinus Collegium (MCC) văzută de publicație, că renunță „cu efect imediat” la poziția de director executiv al MCC Brussels. El susține că decizia este determinată de „cauză gravă” imputabilă exclusiv angajatorului, acuzând „încălcarea ireversibilă” a obligațiilor contractuale prin „eșecul persistent” de a furniza fondurile convenite. MCC Brussels a fost înființat în 2022 cu sprijinul guvernului ungar condus atunci de Viktor Orbán, iar demisia lui Füredi vine pe fondul unei rupturi tot mai vizibile între organizație și noul guvern de la Budapesta. Finanțarea, blocată după schimbarea de putere la Budapesta MCC, cu sediul în Ungaria, a fost condus de Balázs Orbán (fără legătură de rudenie cu Viktor Orbán), un aliat apropiat și fost director politic al fostului premier. Balázs Orbán a demisionat în iunie, acuzând noul guvern că „demontează” organizația, despre care a spus că avea aproximativ 7.000 de studenți și 300 de angajați. MCC Brussels era finanțat aproape în totalitate printr-un grant al colegiului din Budapesta. Noul prim-ministru, Péter Magyar, care a câștigat alegerile din aprilie și a pus capăt celor 16 ani de guvernare Orbán, a acuzat MCC că face parte dintr-o rețea susținută de stat, menită să promoveze viziunile politice ale fostului partid de guvernământ. În același context, Magyar a afirmat că MCC a beneficiat de sprijin semnificativ prin transferul unor active de stat în perioada Orbán. „Statul nu va finanța… instituțiile Mathias Corvinus Collegium”, a spus Magyar după vot. „Cred că a fost o infracțiune, finanțare de partid amestecată cu cheltuieli guvernamentale… viitoarele autorități vor trebui să examineze sau să investigheze.” Efecte operaționale: salarii neplătite și proiecte blocate În scrisoarea citată, Füredi afirmă că fondurile au fost reținute, ceea ce ar fi dus la neplata angajaților și la imposibilitatea livrării proiectelor. „Fără resursele convenite contractual, colegii noștri nu pot funcționa și se confruntă cu dificultăți economice serioase”, a scris el. Füredi mai susține că își încheie contractul pentru a avea libertatea de a „promova valorile” pentru care a militat MCC Brussels. Organizația MCC nu a răspuns imediat solicitării de comentarii, potrivit aceleiași surse. Context: presiune și pe frontul de reglementare al lobby-ului la nivel UE MCC Brussels s-a poziționat ca o voce importantă a dreptei europene, apărând populismul și coorganizând evenimente cu grupul de extremă dreapta Patriots pe teme precum genul, migrația și interferența în alegeri. Think tank-ul a afirmat anterior că va căuta alte surse de finanțare și își va continua activitatea. În iunie, baza de date a UE pentru lobbyiști și grupuri de campanie a suspendat apartenența MCC Brussels, o decizie care ar putea duce la pierderea accesului la Parlamentul European. Grupul a negat nereguli în înregistrarea sa în Registrul de transparență și a susținut că măsura ar urmări reducerea la tăcere a organizației din motive ideologice. [...]
PSD condiționează sprijinul pentru un guvern de 24 de luni de un set de reguli de disciplină bugetară și monitorizare publică , care ar lega deciziile de finanțare de surse clare de bani, responsabili și indicatori măsurabili, potrivit Digi24 . Documentul, adoptat de Consiliul Politic Național al PSD la Sinaia , propune un „Acord al celor zece priorități naționale” deschis partidelor parlamentare, sindicatelor, patronatelor, administrațiilor locale și societății civile. Miza economică a propunerii este mutarea negocierii politice de la împărțirea funcțiilor la un program cu termene și finanțare explicită: guvernul ar fi „judecat” după îndeplinirea obiectivelor, nu după formula politică, iar semnarea acordului nu ar oferi automat dreptul de a numi miniștri și nici nu ar garanta alocări bugetare. „Semnătura nu este un cec în alb. Orice măsură trebuie să indice de unde vin banii, cine câștigă, cine suportă costul, ce instituție răspunde și care este riscul de eșec.” PSD își justifică inițiativa printr-un diagnostic al crizei politice și economice, invocând date din august 2026: 90,5% dintre respondenți ar fi considerat că România merge într-o direcție greșită, 75% ar fi spus că economia s-a înrăutățit, iar 58% că trăiesc la limita strictului necesar. Cum ar funcționa acordul: finanțare, evaluare și „majoritate socială” Documentul pleacă de la ideea formării unei „majorități sociale înaintea unei majorități parlamentare”. Programul de guvernare ar urma să fie stabilit înaintea negocierii portofoliilor, iar majoritatea parlamentară ar fi demonstrată prin semnături nominale în ambele Camere. În arhitectura propusă, fiecare prioritate ar trebui să aibă: sursă de finanțare identificată; responsabil desemnat; indicatori urmăribili public; termene și evaluare publică. Totodată, prioritățile nu ar putea fi modificate „discret”, prin ordonanțe sau negocieri bilaterale, ci doar prin argument public și acordul semnatarilor. Disciplina bugetară și colectarea, între condiții și ținte În zona fiscal-bugetară, PSD susține că statul ar trebui să combată frauda, evaziunea și risipa înainte de a introduce noi sarcini pentru contribuabilii care își plătesc taxele. Printre propuneri se află integrarea datelor fiscale, vamale, comerciale și patrimoniale într-un sistem unic de analiză a riscurilor, ținte pentru reducerea decalajului de TVA și recuperarea prejudiciilor, precum și orientarea controalelor către fraudele mari și rețelele organizate. Bugetarea ar urma să fie multianuală, cu scenarii (de bază, prudent și de șoc), iar facilitățile fiscale și garanțiile statului ar fi inventariate și păstrate doar dacă își dovedesc rezultatele și echitatea. Documentul introduce și principiul că cheltuielile permanente trebuie acoperite din venituri recurente, iar împrumuturile folosite pentru investiții cu efecte verificabile. Monitorizare lunară și condiții de ieșire din acord Îndeplinirea priorităților ar urma să fie urmărită printr-un portal public actualizat lunar de Guvern, cu indicatori precum capacități instalate, proiecte puse în funcțiune, timp economisit, venituri colectate, locuri de muncă create și acces la servicii. Dacă o prioritate este încălcată, documentul prevede notificare scrisă, evaluare tehnică și un termen de remediere de 15 zile. Retragerea din acord ar putea fi justificată, între altele, de modificarea unilaterală a unei priorități, nerespectarea repetată a bugetului, ascunderea obligațiilor publice, refuzul publicării indicatorilor sau înțelegeri secrete privind funcții, contracte ori alocări bugetare, iar retragerea ar deveni efectivă doar după prezentarea publică a motivelor și consecințelor. Cele 10 priorități: de la energie și investiții la reforma statului Acordul propune zece direcții, cu accent pe energie, apărare, reindustrializare, colectare și disciplină bugetară, reforma administrației, piața muncii și demografia, educație și sănătate, agricultură și irigații, infrastructură și investiții strategice, respectiv orientarea europeană și euroatlantică (inclusiv finalizarea aderării la OECD , în condițiile în care România ar fi obținut 24 din 25 de avize, potrivit documentului). În infrastructură, PSD leagă explicit planificarea de finalul PNRR la 31 august 2026 și propune transformarea experienței de implementare într-un set de lecții pentru pregătirea unui „Plan de Parteneriat Național și Regional” pentru accesarea fondurilor europene după 2027, plus o poziție comună pentru negocierile bugetului UE 2028–2034. În energie, documentul cere audit public al proiectelor și blocajelor administrative, calendar național pentru noi capacități, modernizarea rețelelor și stocare, precum și măsuri țintite pentru consumatorii vulnerabili și eficiență energetică pentru reducerea facturilor. În reforma statului, propune audit funcțional al instituțiilor și companiilor de stat, interoperabilitatea bazelor de date și trasabilitate completă a achizițiilor publice, cu publicarea contractelor și a beneficiarilor reali. Ce urmează Propunerea PSD, așa cum este descrisă în rezoluție, deschide o negociere în care sprijinul politic ar fi condiționat de reguli de finanțare, raportare și evaluare publică, nu de împărțirea funcțiilor. Rămâne de văzut dacă și în ce formă alte partide, grupuri parlamentare sau parlamentari vor accepta integral cele zece priorități și mecanismul de monitorizare, în condițiile în care aderarea nu ar garanta acces la ministere sau alocări bugetare. [...]
