Știri
Știri din categoria Politică
Dejucarea unui presupus atentat la un eveniment de la Casa Albă ridică din nou miza securității pentru reuniunile politice cu public numeros, după ce FBI a anunțat că a oprit la timp un atac plănuit asupra galei UFC organizate la Washington cu ocazia împlinirii a 80 de ani de către președintele SUA, Donald Trump, potrivit Bild.
Șeful FBI, Kash Patel, a scris pe platforma X că anchetatorii au „înăbușit din fașă” planuri de atac asupra show-ului UFC, iar mai mulți suspecți se află în arest în urma unei „operațiuni transfrontaliere”. Patel susține că autoritățile americane au reușit să prevină atacul „la timp”, pe terenul Casei Albe.
Potrivit unor „surse de securitate” citate de agenția AP, ar fi fost făcute cinci arestări, inclusiv în Ohio, Missouri și California. Patel nu a oferit inițial detalii despre natura amenințării, însă a precizat că FBI ar fi aflat despre posibila periculozitate încă din 10 iunie, cu patru zile înainte de eveniment.
Bild notează că presa americană, citând surse din zona de securitate, a descris un scenariu în mai multe etape, care ar fi inclus:
Ancheta ar fi fost alimentată și de accesul investigatorilor la conversații pe Signal (aplicație de mesagerie criptată), în care cel puțin 23 de utilizatori ar fi discutat planificarea atacului, conform aceleiași surse. Un suspect ar fi declarat, potrivit FBI, că țintele vizate erau „elite capitaliste”, miliardari și politicieni.
Directorul Secret Service, Sean Curran, a transmis că agenția sa a lucrat „non-stop” pentru a identifica responsabilii și a-i aduce în fața justiției.
Evenimentul UFC a avut loc duminică, pe peluza sudică a Casei Albe, ca parte a festivităților legate de aniversarea a 250 de ani de la fondarea SUA și, simultan, ca moment central al celebrării zilei de naștere a lui Trump. Bild menționează că la festivități au fost invitați 4.000 de oaspeți, iar în zonă au fost prezenți și numeroși curioși.
Recomandate
Volodîmîr Zelenski avertizează că relaxarea sancțiunilor americane împotriva Rusiei riscă să prelungească războiul , după ce președintele SUA, Donald Trump, a semnat un ordin executiv de suspendare a unor măsuri prevăzute în „ Graham Act ”, potrivit Kyiv Post . Miza, în lectura Kievului, este una operațional-economică: orice „acomodare” care redeschide fluxuri comerciale și venituri pentru Moscova poate alimenta capacitatea Rusiei de a continua loviturile, inclusiv asupra infrastructurii energetice ucrainene. Zelenski a spus că decizia de a renunța la sancțiuni și tarife este „o greșeală” și a legat-o de un tipar mai larg de concesii economice către Rusia. În declarațiile către jurnaliști, liderul ucrainean a indicat în mod special acordul bilateral privind motorina drept „primul pas” și a susținut că o astfel de abordare nu îl va opri pe Vladimir Putin, ci îl va încuraja. „Mi se pare că este imposibil să-l oprești pe Putin în acest fel. Dimpotrivă, el simte bucurie, fericire că are un astfel de sprijin.” În același timp, Zelenski a mulțumit congresmenilor americani care au susținut adoptarea legislației, descriind votul ca pe o victorie cu sprijin bipartizan, și a criticat decizia Casei Albe de a o ocoli prin ordin executiv. Ce a suspendat ordinul lui Trump Potrivit articolului, Trump a semnat vineri, 16 octombrie, un ordin executiv care a suspendat tarife comerciale și sancțiuni secundare (adică măsuri care vizează și entități din țări terțe care fac afaceri cu Rusia) prevăzute în „Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026”, cu 48 de ore înainte ca acestea să intre în vigoare, duminică, 18 octombrie. Pachetul suspendat includea, între altele: un tarif suplimentar de 500% pentru importurile de origine rusă; taxe obligatorii de 100% care ar fi vizat cei mai mari cinci cumpărători globali de țiței și gaze rusești, menționând explicit China și India; măsuri împotriva țărilor terțe care facilitează evitarea sancțiunilor în sectorul petrolier; acțiuni pentru destructurarea „flotei din umbră” a Rusiei (rețeaua de petroliere folosite pentru a ocoli restricțiile). Baza legală și lipsa explicațiilor publice Ordinul invocă Secțiunea 115 din „Graham Act”, care permite executivului să renunțe la penalități dacă certifică în fața Congresului că măsura servește intereselor naționale ale SUA. Kyiv Post notează însă că administrația nu a oferit public detalii despre rațiunea strategică a acestei decizii. Legătura cu acordul privind motorina și implicațiile economice Renunțarea la sancțiuni vine după un acord comercial anunțat pe 9 octombrie între Trump și Putin, prin care Rusia ar urma să exporte motorină rafinată pe piețele internaționale până în 2027, cu obiectivul declarat de a reduce costurile la carburanți înaintea alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului în SUA. Pentru a permite livrările, Departamentul Trezoreriei a emis o licență generală care autorizează tranzacții ce implică motorină rusească până în aprilie 2027. Oficialii ucraineni, citați de publicație, avertizează că accesul Rusiei la piețele globale pentru hidrocarburi rafinate îi poate aduce venituri în valută forte, folosite pentru finanțarea operațiunilor militare și a bombardamentelor pe distanțe lungi asupra rețelei energetice ucrainene. În acest context, Zelenski a reiterat că o reducere durabilă a escaladării ar necesita creșterea presiunii economice asupra Moscovei și menținerea unei descurajări credibile, nu relaxări unilaterale înainte de sezonul rece. [...]
Documente scurse arată că marile companii tech au finanțat cu zeci de milioane proiectul „balului” lui Trump, pe fondul suspiciunilor de influență politică , potrivit Gizmodo , care citează o investigație The Washington Post despre donații direcționate către o entitate asociată președintelui SUA. Conform documentelor prezentate de The Washington Post, patru donatori au contribuit cu câte 25 de milioane de dolari (aprox. 115 milioane lei) fiecare: Apple, Nvidia, Adelson Family Foundation și Charlie Ergen (fondator Dish Network și EchoStar). Lista include și alte contribuții semnificative din tehnologie, criptomonede și apărare, unele dintre ele cerute să rămână anonime. Cine a dat bani și cât The Washington Post indică, între altele, următoarele sume: Microsoft: 10 milioane dolari (aprox. 46 milioane lei) Meta: 5 milioane dolari (aprox. 23 milioane lei) Amazon: 5 milioane dolari (aprox. 23 milioane lei) Cisco: 5 milioane dolari (aprox. 23 milioane lei) Palantir: 10 milioane dolari (aprox. 46 milioane lei) Lockheed Martin: 10 milioane dolari (aprox. 46 milioane lei) Comcast: 7,5 milioane dolari (aprox. 35 milioane lei) T-Mobile: 5 milioane dolari (aprox. 23 milioane lei) Tyler și Cameron Winklevoss: peste 5 milioane dolari în bitcoin (echivalent în dolari, potrivit publicației) Investigația mai menționează donatori care nu erau cunoscuți anterior: 5 milioane dolari (aprox. 23 milioane lei) de la ServiceNow, plus angajamente („commitments”) de 2 milioane dolari (aprox. 9 milioane lei) de la Salesforce și 1 milion dolari (aprox. 4,6 milioane lei) de la CEO-ul Salesforce, Marc Benioff. Prin ce mecanism au fost făcute donațiile și de ce contează politic Donațiile ar fi fost direcționate oficial către un ONG numit Trust for the National Mall . Senatoarea democrată Elizabeth Warren acuză organizația că ar funcționa ca „un vehicul pentru strângere de fonduri politizată, trafic de influență și acces al donatorilor la președintele Trump”, în contextul obiectivului de a construi un ballroom la Casa Albă estimat la 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei). Un caz aparte este Google: ar fi „donat” 22 de milioane de dolari (aprox. 101 milioane lei), bani despre care se afirmă că provin dintr-o înțelegere juridică după ce YouTube l-a blocat pe Trump în urma evenimentelor din 6 ianuarie 2021. Potrivit materialului, compania ar fi acceptat la final de 2025 să plătească 24,5 milioane de dolari (aprox. 113 milioane lei), din care 22 de milioane către Trust for the National Mall. AT&T apare în documente ca având „promis” 5 milioane de dolari, însă compania a declarat pentru The Washington Post că nu știe despre ce listă este vorba și că nu intenționează să contribuie. Donații secrete, contracte publice și costuri mai mari decât s-a spus inițial The Washington Post notează că unele companii au cerut ca donațiile să rămână anonime, inclusiv Nvidia. Un purtător de cuvânt al Nvidia a transmis către Gizmodo că donația a fost făcută către „un trust nepartizan” și că sprijinul companiei pentru SUA este „independent de orice interese de afaceri”. În cazul Salesforce, investigația leagă contextul donațiilor de contracte guvernamentale obținute după venirea lui Trump la putere în ianuarie 2025, inclusiv un contract al armatei americane de până la 5,6 miliarde de dolari (aprox. 25,8 miliarde lei). ServiceNow a spus pentru Gizmodo că a ales ca donația să fie „pe deplin vizibilă”, iar Salesforce nu a răspuns imediat întrebărilor trimise pe e-mail, potrivit articolului. Pe costuri, Trump a avansat în 2025 o estimare de 250 de milioane de dolari (aprox. 1,15 miliarde lei), iar ulterior a vorbit despre strângerea a 400 de milioane de dolari (aprox. 1,84 miliarde lei). Documente scurse indică însă un cost total mai aproape de 600 de milioane de dolari (aprox. 2,76 miliarde lei), iar „mai mult de jumătate” ar urma să vină de la contribuabili, potrivit The Washington Post. Ce lipsește din listă și ce rămâne de urmărit Materialul remarcă absența unor nume precum SpaceX, OpenAI sau Anthropic din lista donatorilor menționați. În paralel, este amintit că Elon Musk ar fi cheltuit cel puțin 366 de milioane de dolari (aprox. 1,68 miliarde lei) pentru alegerile de la mijloc de mandat, pentru a sprijini republicanii. În lipsa unor clarificări oficiale complete despre criteriile de selecție a donatorilor, condițiile donațiilor și eventualele beneficii de acces, miza politică rămâne potențialul conflict între finanțarea „privată” a unui proiect asociat președintelui și relația companiilor cu statul american, inclusiv prin contracte publice și decizii de reglementare. [...]
PNL își fixează o linie de guvernare condiționată de „disciplină” în coaliții , iar Ilie Bolojan avertizează că alianțele cu partide care nu respectă înțelegerile blochează deciziile și erodează credibilitatea politică, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, într-o conferință de presă, după ce liderul PNL a fost întrebat de ce nu a negociat lista miniștrilor din Guvernul Luca Niculescu sau păstrarea unor experți PNL în ministere. Bolojan a spus că partidul rămâne consecvent deciziilor luate în primăvară: dacă PSD intră la guvernare „în actualul context politic”, PNL va fi în opoziție. Mesajul: coalițiile fără respectarea acordurilor „te compromit” Bolojan a susținut că participarea într-o coaliție în care partenerii nu își asumă partea de răspundere și nu duc înțelegerile „până la capăt” împiedică aplicarea măsurilor pe care le consideră necesare pentru România. „Atunci când faci coaliţii cu partide care nu respectă înţelegerile, care nu sunt de acord să îşi asume partea de răspundere (...), a fi într-o astfel de coaliţie nu-ţi permite să faci ceea ce trebuie pentru ţară şi nu faci decât să te compromiţi.” Riscul politic invocat: alimentarea votului „antisistem” Liderul PNL a legat tema coalițiilor de efecte electorale, afirmând că menținerea unor astfel de aranjamente politice poate „încuraja un vot antisistem”. În acest context, a insistat că PNL „dorește să fie parte a soluției” și a punctat delimitarea față de PSD. „Deci PNL nu este egal PSD.” Context: acuzații privind ruptura coaliției și miza „forței parlamentare” Bolojan a mai spus că fosta coaliție „nu a fost spartă din vina PNL” și a invocat o „situație limită pentru România” în care „lucrurile au fost întârziate”, tot fără culpa liberalilor. În același timp, a afirmat că este nevoie de recâștigarea încrederii electoratului și a adus în discuție imposibilitatea rectificării bugetare, în opinia sa. Mesajul central: pentru schimbări „la modul serios”, un partid nu poate livra doar cu „15% în Parlament”, fiind necesare o susținere electorală mai mare, parteneri care să sprijine reformele și timp. [...]
PNL își apără votul pentru deblocarea crizei politice printr-un mesaj intern de disciplinare a costurilor de imagine, în care primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu , îl prezintă pe Ilie Bolojan drept un lider care pune „țara mai presus de propriul interes”, potrivit G4Media . Reacția vine după decizia recentă a PNL de a susține învestirea unui nou executiv, justificată de partid ca soluție pentru scoaterea României din „blocajul politic”. În acest context, Ciucu spune că valul de nemulțumire din rândul electoratului oferă ocazia de a explica un principiu de „etică politică” pe care îl asociază cu Bolojan. „«Country above self» înseamnă «Țara mai presus de propriul interes»”, a scris Ciucu. Ce transmite mesajul: acceptarea costului politic În postarea citată de G4Media, Ciucu descrie „Country above self” ca pe un „principiu de responsabilitate publică”, care ar presupune ca interesul țării să primeze în fața interesului personal, de partid sau de grup. El enumeră câteva consecințe practice ale acestui tip de abordare: punerea interesului național înaintea interesului electoral, chiar dacă decizia „te costă politic”; acceptarea unor „compromisuri dificile” atunci când sunt necesare „pentru binele public”; asumarea responsabilității în locul variantei convenabile pentru partid; separarea interesului partidului de interesul țării, care „nu coincid întotdeauna”. În același mesaj, Ciucu susține că „oricine altcineva ar fi ales calea ușoară a criticii și purismului”, dar că există „nu mulți politicieni” care „au conștiința istoriei”. De ce contează: semnal despre linia PNL în criză Dincolo de componenta de imagine, mesajul funcționează ca o justificare politică a unei decizii care a generat reacții negative în propriul electorat: PNL își asumă explicit ideea că sprijinul pentru învestirea noului guvern poate avea un cost electoral, dar este prezentat ca necesar pentru ieșirea din blocaj. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre pașii următori ai PNL sau despre calendarul învestirii; informațiile disponibile se limitează la reacția publică a lui Ciprian Ciucu și la contextul deciziei partidului de a susține noul executiv. [...]
PNL își justifică votul pentru un guvern dominat de PSD prin riscul unui blocaj bugetar care ar putea afecta direct finanțarea spitalelor și funcționarea ambulanțelor , potrivit Adevărul . Vicepreședinta PNL Oana Gheorghiu susține că, în lipsa unei rectificări bugetare, unele servicii esențiale ar putea rămâne fără resurse, iar consecințele „nu se măsoară doar în bani”, ci „în vieți omenești”. Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu afirmă că România are nevoie „urgentă” de rectificare bugetară, dar legea nu permite Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan să o adopte prin ordonanță de urgență. În acest context, ea descrie decizia PNL ca o alegere „între două rele”: prelungirea crizei politice sau sprijinirea învestirii unui executiv dominat de PSD, cu o „listă revoltătoare de miniștri”. „Fără rectificare, spitalele riscă să rămână fără bani pentru medicamente și tratamente, iar ambulanțele, fără combustibil.” „PNL nu intră la guvernare. Intră în opoziție” Oana Gheorghiu spune că votul PNL nu trebuie interpretat ca un gest de încredere în PSD sau ca o validare a miniștrilor propuși, ci ca o încercare de a opri un blocaj „ale cărui costuri sunt plătite de oameni”. În același mesaj, ea afirmă că PSD va trebui să-și asume guvernarea și să livreze „laptele și mierea” promise, fără a mai putea invoca „austeritatea” lui Bolojan. Critici la adresa PSD și miza portofoliilor Vicepreședinta PNL critică PSD pentru că, „alături de AUR”, ar fi contribuit la căderea Guvernului Bolojan, deși social-democrații făceau parte din executiv. Ea mai susține că PSD ar urma să dețină 11 din cele 17 portofolii ministeriale în noul guvern, concluzionând că „cei care au blocat reformele se întorc la putere”. Ce urmează, potrivit mesajului PNL Conform informațiilor prezentate, PNL a decis să susțină Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu , iar Ilie Bolojan a argumentat decizia prin nevoia de a evita blocajul instituțional și de a menține funcționarea serviciilor publice de bază. Sprijinul liberalilor ar urma să fie „condiționat și limitat în timp”, iar demnitarii susținuți de partid își vor depune demisiile „zilele următoare”. [...]
PNL va vota învestirea guvernului Luca Niculescu și mizează pe un „armistițiu” până după bugetul pe 2027, pe fondul riscului ca prelungirea provizoratului să blocheze finanțarea serviciilor publice de bază , potrivit Economedia . Decizia a fost luată sâmbătă, în ședința Biroului Politic Național al PNL, unde liderii partidului au hotărât să voteze guvernul condus de Luca Niculescu, din care fac parte 12 miniștri PSD. În același timp, premierul Ilie Bolojan a anunțat că PNL va încheia cu premierul desemnat un acord de „armistițiu” valabil până după votarea bugetului pe 2027. Miza politică este legată direct de funcționarea statului: conform informațiilor publicate de G4Media , Ilie Bolojan le-a transmis liderilor PNL că prelungirea situației de provizorat poate duce la lipsa finanțării pentru servicii de bază, inclusiv pentru intervenții în situații de urgență. Printre exemplele invocate se află lipsa fondurilor în spitale mari (Floreasca și spitalul din Târgu Mureș), dar și serviciile de ambulanță din cadrul Inspectoratelor pentru Situații de Urgență. Ce înseamnă „armistițiul” și ce urmează Acordul anunțat de Bolojan ar urma să funcționeze ca o înțelegere temporară de susținere politică, până la etapa considerată critică a bugetului pe 2027. Dacă guvernul nu își respectă promisiunile din acord, PNL ar putea depune o moțiune de cenzură, conform informațiilor din articol. [...]
