Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump a legat acordul cu Iranul de reacția bursei, sugerând că perspectiva „păcii” a contat mai mult decât obiectivele de război, potrivit Bild, care relatează despre declarațiile făcute de liderul american la o conferință de presă G7, la Évian (Franța), înainte de semnarea documentului la Versailles.
În relatarea publicației, Trump a spus că, fără acord, SUA ar fi putut continua bombardamentele „încă trei, două, patru săptămâni sau doi ani”, dar că Strâmtoarea Hormuz „nu ar fi fost niciodată deschisă” și „nu s-ar fi reușit”. Bild interpretează această formulare ca o recunoaștere că Teheranul a avut o poziție de negociere mai puternică.
Trump a afirmat că a urmărit reacția piețelor atunci când era discutată posibilitatea unui acord, susținând că bursa urca puternic de fiecare dată când se vorbea despre pace.
„Știu doar un lucru: de fiecare dată când vorbeam despre posibilitatea păcii, bursa urca precum o rachetă.”
În același pasaj, el a adăugat că „bursa este mai genială decât oricine altcineva”, cu o excepție ironică în favoarea sa, conform transcrierii din articol.
În același context, Bild scrie că Trump a acceptat ideea ca Iranul să poată reconstrui capabilități militare, inclusiv rachete, argumentând că „toți o fac” și punând problema de ce ar fi permis Arabiei Saudite, dar nu Iranului.
Publicația notează și că Trump a vorbit despre dreptul Iranului de a îmbogăți uraniu, invocând faptul că și alte state din vecinătate au astfel de capacități și că utilizarea ar putea fi pentru producerea de electricitate. În articol se precizează că Trump a susținut totuși că acordul ar împiedica Iranul să ajungă la arme nucleare, deși negocierile pe acest subiect ar fi împinse pentru mai târziu.
Bild afirmă că aliații SUA din Orientul Mijlociu se simt „trădați” și că acordul ar permite regimului iranian să-și consolideze poziția și să-și refacă infrastructura militară și rețelele de forțe proxy din regiune. Trump, potrivit publicației, a respins îngrijorările și s-a lăudat că „fără mine Israel ar fi fost demult terminat”, extinzând afirmația și la aliații arabi din Golf (menționați: Emiratele, Arabia Saudită, Kuweit).
În plan intern, articolul citează o critică dură atribuită senatorului Bill Cassidy, prezentat drept coleg de partid al lui Trump.
„Ronald Reagan se răsucește în mormânt. Acesta este cel mai grav eșec de politică externă din ultimele decenii.”
Tot în relatarea Bild, Trump a glumit pe tema responsabilității pentru rezultat, spunând că își va asuma meritul dacă acordul funcționează și îl va învinovăți pe J.D. Vance dacă nu funcționează.
Articolul descrie acordul ca pe o „capitulare” și vorbește despre consecințe geopolitice și economice (prin referința la bursă), însă nu oferă în fragmentul disponibil detalii tehnice complete ale înțelegerii sau un calendar de implementare. În lipsa acestor elemente, impactul concret asupra fluxurilor comerciale prin Strâmtoarea Hormuz și asupra sancțiunilor sau veniturilor Iranului nu poate fi evaluat strict pe baza informațiilor din sursa citată.
Recomandate
Acordul SUA–Iran ar putea reduce temporar riscurile pe ruta petrolului, dar lasă loc pentru noi costuri după expirarea unei ferestre de 60 de zile privind libera navigație prin Strâmtoarea Hormuz , potrivit Bild , care prezintă un document în 14 puncte semnat de Donald Trump la Palatul Versailles. În forma descrisă, înțelegerea prevede că ambele părți își opresc blocadele în Strâmtoarea Hormuz și permit „libera navigație”, însă doar pentru 60 de zile, interval în care ar urma să fie negociat acordul final. Publicația notează că, după această perioadă, Iranul ar putea introduce o „taxă de serviciu” pentru tranzit, idee atribuită de Bild negociatorului-șef iranian Mohammed Bagher Ghalibaf . O astfel de taxă ar însemna costuri suplimentare în lanțul de aprovizionare cu energie, într-un punct critic pentru transporturile maritime. Miza economică: sancțiuni, bani deblocați și sprijin de miliarde Pe lângă componenta de navigație, textul prezentat include concesii cu impact economic direct pentru Teheran. SUA s-ar angaja să pună capăt „tuturor tipurilor de sancțiuni”, inclusiv celor legate de rezoluții ONU, iar Iranul ar primi acces la un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei), finanțat de statele din Golf, conform relatării. În plus, SUA ar urma să deblocheze fonduri iraniene înghețate, descrise ca fiind „până la 167 de miliarde de dolari” (aprox. 768 miliarde lei), potrivit unor „surse” citate în material. Bild mai arată că reluarea exporturilor de petrol și accesul la bani înghețați sunt printre cele mai importante beneficii economice pentru Iran. Puncte rămase neclare: programul nuclear și acordul final la ONU În zona nucleară, documentul ar include formularea că Iranul „reconfirmă” că nu va dobândi și nu va dezvolta arme nucleare, însă detaliile ar rămâne deschise. CNN este citat cu evaluarea că există spațiu de interpretare, inclusiv în privința posibilității Iranului de a continua un program nuclear civil, iar formularea ar fi mai slabă decât în acordul nuclear din perioada administrației Obama. Un alt element cu potențial de blocaj este procedura de validare: acordul final ar urma să fie aprobat printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, unde membrii permanenți – inclusiv China și Rusia – au drept de veto. Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, cele 14 puncte ar avea sub 800 de cuvinte, iar negocierea completă ar trebui încheiată în 60 de zile. Până atunci, efectul practic major rămâne fereastra limitată de „liberă navigație” în Hormuz, cu riscul ca, ulterior, condițiile de tranzit să fie renegociate într-o formă care să introducă noi costuri pentru transportul de energie. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea condiționează calendarul formării Guvernului de un acord pe program, cu accent pe echilibru bugetar , într-un moment în care intrarea PSD la guvernare rămâne în așteptare, potrivit Agerpres . Veștea a transmis că nu este „momentul deciziilor pripite” și că va folosi „responsabil” timpul disponibil pentru a construi „un acord solid” asupra programului de guvernare. În mesajul publicat pe Facebook, el a indicat drept obiective ale viitorului program relansarea economiei, creșterea nivelului de trai și „restabilirea echilibrului bugetar”. Negocierile continuă până la finalizarea programului și a echipei Premierul desemnat a spus că își asumă continuarea dialogului și a negocierilor cu partidele politice până la finalizarea programului de guvernare și a echipei guvernamentale, invocând faptul că românii așteaptă „soluții și rezultate” după „mai bine de o lună și jumătate de instabilitate politică”. În același mesaj, Veștea a insistat că deciziile trebuie analizate „cu responsabilitate” și luate în interesul pe termen lung, respingând „improvizațiile”, „excesele” și deciziile „dictate de emoție sau de grabă”. PSD își amână decizia de intrare la guvernare Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat că partidul va decide în Consiliul Politic Național dacă va face parte din Guvernul propus de Adrian Veștea. Grindeanu a precizat că PSD nu are „nimic împotriva persoanei” premierului desemnat, dar că hotărârea de a intra sau nu la guvernare va fi luată după convocarea forurilor statutare și după discuții asupra programului de guvernare. Potrivit declarației sale, Grindeanu și-ar dori ca dezbaterile interne să fie închise duminică după-amiază, când ar urma să aibă loc Consiliul Politic Național în care PSD să decidă dacă intră sau nu în Executiv. [...]
Ilie Bolojan respinge ideea unui guvern de tehnocrați și încearcă să închidă public disputa cu PSD , într-un moment în care negocierile pentru formarea majorității rămân tensionate, potrivit Digi24 . Mesajul liderului PNL vizează direct acuzațiile lansate de Sorin Grindeanu , care a susținut că Bolojan ar fi acceptat inițial un executiv tehnocrat, pentru ca ulterior să se răzgândească. Într-o postare pe Facebook, Bolojan afirmă că „niciodată” nu și-a dat acordul, „nici măcar de principiu”, pentru învestirea unui guvern de tehnocrați. El precizează că a vorbit public doar despre posibilitatea teoretică a unei astfel de soluții constituționale, condiționată însă de îndeplinirea unor criterii care, spune el, „nu au fost îndeplinite”. „Observ că se rostogolesc în spațiul public o serie de invenții toxice. Ca să fie clar: niciodată nu am formulat vreun acord, nici măcar de principiu, pentru învestirea unui guvern tehnocrat.” Miza: controlul deciziei în PNL și negocierea politică Bolojan își construiește replica și pe ideea de procedură internă și legitimitate a deciziilor din partid, susținând că PNL hotărăște prin forurile statutare și „vot deschis”, nu prin aranjamente informale. „Și, cel mai important, în și pentru PNL decide PNL, prin forurile statutare și prin vot deschis. Deciziile în și pentru PNL nu se iau pe sub masă, oricât de importantă ar fi aceasta.” Tot în aceeași intervenție, liderul PNL respinge și ideea unei negocieri pe funcții, afirmând că nu a „tranzacționat” nicio poziție pentru el sau pentru altcineva în schimbul unui acord care, susține el, „nu a fost vreodată în discuție”. Contextul acuzațiilor: Grindeanu și Tomac invocă lipsa de consecvență a PNL În relatarea Digi24, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi că Ilie Bolojan l-ar fi „mințit” pe șeful statului, Nicușor Dan, în privința acceptării unui guvern tehnocrat, ceea ce ar fi contribuit la blocajul actual. Grindeanu a mai susținut că liderul PNL ar fi venit „de la o zi la alta” cu scenarii și cerințe diferite pentru susținerea guvernării, acceptate în negocieri, pentru ca în final să invoce faptul că nu este vorba despre un guvern politic. O poziție „asemănătoare”, notează Digi24, a avut și premierul desemnat Eugen Tomac, care a spus că PNL nu ar fi rămas consecvent cu abordarea inițială de la consultări, fără a detalia, motivând că nu a putut intra în toate aceste aspecte cât timp au existat negocieri. Ce urmează Din informațiile prezentate, schimbul de acuzații între PNL și PSD se suprapune peste dificultățile de a strânge voturile necesare pentru învestirea unui nou guvern. În acest cadru, intervenția lui Bolojan pare să urmărească limitarea costurilor politice pentru PNL și fixarea unei linii oficiale: partidul nu își asumă un acord pentru un executiv tehnocrat și își revendică decizia exclusiv prin mecanisme interne. [...]
PSD amână până duminică decizia privind intrarea la guvernare, ceea ce complică calendarul de învestire al Cabinetului Veștea , potrivit Stirile Pro TV . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că partidul „stă și analizează” programul de guvernare și dacă merită să intre „într-o asemenea majoritate”. În același timp, premierul desemnat Adrian Veștea a fost informat că PSD nu ia încă o decizie, iar liderul social-democraților a indicat că forurile statutare ale partidului urmează să fie convocate în zilele următoare, cu un Consiliu Politic Național programat, „în principiu”, pentru duminică după-amiază. „PSD trebuie să judece foarte bine dacă mai intră sau nu într-o asemenea majoritate (...) L-am informat că decizia PSD de a intra sau nu se mai lasă așteptată”, a declarat Sorin Grindeanu, după ședința PSD. Miza: majoritatea parlamentară rămâne incertă Contextul descris de publicație arată că, după ce UDMR și USR au transmis că nu vor susține guvernul, iar din PNL ar putea veni doar o parte din voturi, Veștea ar fi putut conta, la acel moment, pe 180 de voturi (PSD, neafiliați și grupurile UPR și PACE), calculele indicând un deficit de 53 de voturi. Negociatorii premierului desemnat susțineau însă că încearcă să atragă suplimentar: 30 de aleși de la PNL; 14 de la AUR; 17 de la Minorități. În scenariul în care sprijinul PSD s-ar menține, Guvernul Veștea ar trece cu 8 voturi peste pragul minim necesar, mai notează sursa. Ce urmează Adrian Veștea urma să depună joi la Parlament lista de miniștri și Programul de guvernare. Între timp, pozițiile publice anunțate până acum indică opoziție la învestire din partea PNL, USR și UDMR, iar un anunț similar a fost făcut și de liderii AUR, conform informațiilor din articol. [...]
USR cere intervenția instituțiilor pe fondul tensiunilor din negocierile pentru guvern : președintele partidului, Dominic Fritz , acuză că atacurile la adresa UDMR alimentează „ura interetnică” și susține că miza este instalarea unui executiv condus de Adrian Veștea, potrivit Digi24 . Fritz afirmă că reacțiile apărute după decizia UDMR de a nu susține „un premier care negociază pe față cu AUR” s-au transformat într-un „linșaj mediatic” care pune sub semnul întrebării loialitatea unei întregi comunități și vehiculează „teorii absurde” despre o intervenție a Budapestei în formarea guvernului. Într-un mesaj publicat pe Facebook , liderul USR invocă experiența Timișoarei ca oraș multietnic și avertizează că pacea interetnică este „fragilă” atunci când este folosită în scop politic. El le cere instituțiilor statului să reacționeze și face apel „la responsabilitate”, susținând că „sistemul clientelar” care l-ar dori pe Adrian Veștea prim-ministru ar fi „în stare să genereze ură interetnică” pentru a-și instala guvernul. Contextul imediat: acuzații privind o influență externă, respinse de UDMR În același context, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a reacționat după ce au apărut afirmații că decizia formațiunii de a nu vota Guvernul Veștea ar fi fost influențată de un apel din partea premierului Ungariei, Magyar Peter. Kelemen Hunor a respins acuzațiile și a spus că nu a vorbit cu premierul Ungariei din 23 aprilie, adăugând că UDMR poate decide „cu capul” propriu. UDMR a anunțat că nu va susține învestirea Guvernului Veștea, iar schimbul de acuzații ridică presiunea publică asupra negocierilor politice și asupra modului în care este gestionat discursul despre relațiile interetnice în perioada formării unei majorități. [...]
Consiliul European pune pe masă consolidarea apărării UE, cu România invocată explicit după prăbușirea unei drone cu explozibil , potrivit Mediafax . Subiectul apare pe agenda reuniunii de joi și vineri de la Bruxelles, în contextul „incursiunilor unor drone în spațiul aerian al UE”, inclusiv cazul din România. Pe componenta de securitate, liderii UE vor discuta punerea în aplicare a agendei europene privind pregătirea pentru apărare. Documentul de agendă citat în material leagă direct incidentele cu drone de „necesitatea urgentă” de a continua acțiunea în acest domeniu, inclusiv prin consolidarea flancului estic al Uniunii. „Recentele incursiuni ale unor drone în spațiul aerian al UE, inclusiv prăbușirea unei drone rusești încărcate cu explozivi în România, au scos în evidență necesitatea urgentă de continua acțiunea în acest domeniu, inclusiv prin consolidarea flancului estic al UE.” Ce mai intră pe agenda liderilor UE Reuniunea de la Bruxelles include și teme cu impact direct asupra direcției economice și bugetare a Uniunii: competitivitate; bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2028–2034; Ucraina; situația din Orientul Mijlociu; migrație și droguri. Liderii îl vor asculta și pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , pe tema evoluțiilor recente din război. În același context, președintele Consiliului European, António Costa, este citat afirmând că abordarea UE „pe două flancuri” – sprijin pentru Ucraina și creșterea presiunii asupra Rusiei – „dă roade”. Extinderea UE: Ucraina și Republica Moldova, în discuție Pe dosarul extinderii, liderii vor discuta deschiderea primului grup tematic de capitole în negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Ursula von der Leyen este citată descriind acest pas drept o recunoaștere a eforturilor de reformă și un semnal privind atractivitatea ofertei UE de „pace, stabilitate și oportunități”. Bugetul UE 2028–2034 și „O Europă, o piață” Liderii vor continua discuțiile despre viitorul Cadru financiar multianual (CFM) 2028–2034, pe baza unui „cadru de negociere” prezentat de președinția cipriotă la 11 iunie 2026. Obiectivul menționat este crearea condițiilor pentru un acord până la finalul anului, inclusiv pe tema „noilor resurse proprii” (surse de venit la nivelul UE). Separat, va fi trecută în revistă și agenda „O Europă, o piață”, care include măsuri și calendare în cinci domenii, de la simplificarea normelor și reducerea sarcinilor administrative până la reducerea costurilor energiei, decarbonizare și accelerarea transformării digitale și a utilizării inteligenței artificiale. Potrivit agendei prezentate de Administrația Prezidențială, președintele Nicușor Dan va participa joi și vineri la reuniunea Consiliului European. [...]
