Donald Trump riscă să continue conflictul cu Iranul după 1 mai fără aprobarea Congresului - Congresul nu a reușit să limiteze autoritatea președintelui în privința acțiunilor militare

Termenul de 1 mai poate declanșa o confruntare instituțională la Washington privind finanțarea și legalitatea continuării operațiunilor militare împotriva Iranului , pe fondul presiunii ca președintele Donald Trump să obțină aprobarea Congresului în baza War Powers Resolution , potrivit Al Jazeera . Miza imediată nu este doar politică, ci și de guvernanță: legea din 1973 limitează durata desfășurărilor militare într-un conflict la 60 de zile fără o autorizare explicită, iar termenul-limită pentru cazul Iranului este 1 mai. În lipsa unui vot în Congres, administrația ar intra într-o zonă gri în care președinții americani au mai încercat, istoric, să își extindă marja de acțiune. Ce cere War Powers Resolution și de ce contează data de 1 mai War Powers Resolution (numită uneori War Powers Act) a fost adoptată pentru a restrânge capacitatea președintelui SUA de a angaja țara în conflicte armate externe fără controlul Congresului. Conform legii: președintele trebuie să informeze Congresul în 48 de ore de la inițierea unei acțiuni militare; desfășurările pot continua 60 de zile fără autorizare; Congresul poate acorda o extensie de 30 de zile sau poate adopta o autorizare pentru o implicare mai lungă. Maryam Jamshidi, profesor asociat de drept la Colorado Law School, spune că pentru extinderea ferestrei de 60 de zile cu încă 30, președintele trebuie să certifice în scris Congresului că utilizarea continuă a forței este rezultatul unei „necesități militare inevitabile”. Dincolo de 90 de zile, legea cere încetarea desfășurărilor dacă nu există o declarație de război sau o autorizare. Totuși, Jamshidi subliniază și limita practică a mecanismului: nu există o cale juridică „clară” prin care Congresul să forțeze președintele să respecte obligația de încetare, iar președinți anteriori au susținut că această parte a legii ar fi neconstituțională. Cât de probabilă este o autorizare în Congres Al Jazeera notează că nu este deloc sigur că legislativul va autoriza continuarea acțiunilor militare, în condițiile diviziunilor dintre democrați și republicani. Pe 15 aprilie, o a patra inițiativă bipartizană în Senat de a limita autoritatea lui Trump prin War Powers Resolution a fost respinsă cu 52–47, votul fiind în mare parte pe linii de partid. Democratul Chris Murphy a criticat lipsa de supraveghere a războiului de către conducerea republicană din Senat și a invocat costuri foarte ridicate: „Nu ar trebui să ignorăm cât de extraordinar este faptul că liderii republicani din Senat au refuzat să facă orice supraveghere a unui război care costă miliarde de dolari în fiecare săptămână.” În tabăra republicană, mai mulți aleși au transmis că după expirarea ferestrei de 60 de zile ar fi necesară aprobarea Congresului. Senatorul John Curtis a scris că susține acțiunile președintelui „în apărarea vieților și intereselor americane”, dar nu va susține operațiuni militare dincolo de 60 de zile fără aprobarea Congresului, invocând motive „istorice” și „constituționale”. Congresmanul Don Bacon a declarat presei americane că, „prin lege”, Congresul trebuie fie să aprobe continuarea, fie să oprească operațiunile. „Încetarea focului” și blocada: presiunea militară continuă Deși SUA și Iranul au declarat un armistițiu de două săptămâni pe 8 aprilie, iar Trump a anunțat o prelungire unilaterală în această săptămână, presiunea militară a continuat, în special pe mare, potrivit relatării. Printre episoadele menționate: forțele americane au tras și au capturat nava container Touska, sub pavilion iranian, în nordul Mării Arabiei, în apropierea Strâmtorii Hormuz, în timp ce se îndrepta către portul iranian Bandar Abbas; Trump a spus că nava ar fi ignorat ordinele SUA de a-și modifica tranzitul; operațiunea a urmat impunerii de către Washington a unei blocade navale asupra tuturor porturilor iraniene pe 13 aprilie; Iranul a răspuns capturând două nave comerciale străine în Strâmtoarea Hormuz și mutându-le către coasta iraniană; agenția Reuters este citată cu informația că armata SUA a interceptat cel puțin trei petroliere sub pavilion iranian în apele Asiei, redirecționându-le din zone din apropierea Indiei, Malaeziei și Sri Lankăi. Cum ar putea Casa Albă să ocolească votul Congresului Analiza indică faptul că administrația ar putea invoca alte baze legale pentru a continua operațiunile, în special Authorization for Use of Military Force (AUMF) – autorizări adoptate în 2001 (după atacurile din 11 septembrie) și în 2002 (în contextul Irakului). Acestea au fost folosite de administrații succesive pentru a justifica acțiuni militare diverse. Al Jazeera amintește că, în primul mandat, Trump a folosit AUMF din 2002 pentru a ordona asasinarea generalului iranian Qassem Soleimani la Bagdad, în 2020. Totodată, un raport al Congresului din 2015 a constatat că Barack Obama s-a bazat pe AUMF din 2001 nu doar pentru continuarea operațiunilor în Afganistan, ci și pentru începerea campaniei împotriva ISIS/ISIL, cu posibilitatea extinderii. Publicația trece în revistă și alte precedente: intervenții fără autorizare explicită (de exemplu, campania din fosta Iugoslavie în 1999, sub Bill Clinton) și argumentul administrației Obama că operațiunea din Libia (2011) nu ar fi întrunit definiția legală de „ostilități” în sensul War Powers Resolution, deoarece nu ar fi implicat „schimburi active de foc” cu forțe ostile. Ce urmează În zilele rămase până la 1 mai, presiunea se mută pe două planuri: dacă Trump poate obține o rezoluție comună în Congres pentru continuarea operațiunilor și, dacă nu, ce justificare legală va folosi pentru a menține acțiunile militare sau elementele de constrângere, precum blocada. În paralel, rămâne deschisă întrebarea în ce formă poate continua conflictul, în condițiile în care, potrivit unui expert citat, opinia publică americană ar fi constant împotriva războiului. [...]