Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump a reluat retorica anticomunistă în pragul zilei de 4 iulie, într-un discurs cu accente naționaliste care vizează direct climatul politic intern din SUA, potrivit Al Jazeera.
În intervenția sa, președintele american a spus că „comunismul este o amenințare mortală la adresa libertății americane”, mesaj transmis înaintea celebrărilor de Ziua Independenței.
Discursul a fost susținut în Dakota de Sud, la un eveniment organizat în apropierea monumentului Mt. Rushmore, în fața unei mulțimi de susținători care l-au aplaudat, notează publicația.
Al Jazeera mai relatează că Trump a descris într-o notă sumbră disidența politică din SUA, conturând o imagine tensionată a dezbaterii interne, într-un moment simbolic – evenimentul dedicat împlinirii a 250 de ani de la fondarea Statelor Unite.
Recomandate
Premierul interimar Ilie Bolojan a legat explicit securitatea României de parteneriatul strategic cu SUA , mulțumind militarilor americani și aliaților NATO pentru contribuția la siguranța țării, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de Ziua Independenței Statelor Unite , într-o postare pe Facebook. Bolojan a descris Statele Unite drept o națiune care „a influențat semnificativ evoluția lumii moderne” și a amintit că, „de 250 de ani”, SUA reprezintă „un simbol al libertății, al democrației și al egalității de șanse”. Securitate: mulțumiri pentru militarii americani și aliații NATO În același mesaj, premierul interimar a subliniat importanța relației bilaterale România–SUA, pe care o consideră „esențială pentru securitatea și dezvoltarea României”. El a punctat direct rolul militar al parteneriatului: „Pentru România, parteneriatul strategic cu Statele Unite contribuie în mod direct la securitatea și dezvoltarea țării noastre. Mulțumesc militarilor americani care, alături de cei ai țărilor NATO și de cei români, contribuie la siguranța României” Bolojan a adăugat mulțumiri și diplomaților implicați în consolidarea relației bilaterale. Componenta economică și rolul diasporei Pe lângă dimensiunea de securitate, premierul interimar a menționat și contribuția mediului economic și a comunităților româno-americane la întărirea legăturilor dintre cele două state: „Mulțumesc companiilor americane pentru investițiile și locurile de muncă create în țara noastră și comunităților româno-americane pentru punțile construite în acești ani.” În final, Bolojan și-a exprimat încrederea în evoluția relațiilor bilaterale și a transmis un mesaj de felicitare pentru Ziua SUA și „prietenia româno-americană”. Linkuri înrudite din aceeași publicație: Adevărul , Adevărul . [...]
Blocadele anti-AfD au avut efect limitat la congresul din Erfurt , în condițiile în care mobilizarea din stradă a fost sub așteptări , potrivit Focus . Mai mulți activiști s-au lipit sâmbătă dimineață de șinele de tramvai pentru a perturba sosirea participanților la congresul AfD, însă acțiunea „nu a mers conform planului”. Protestatarii au ocupat inclusiv un tronson pe care, conform relatării, nu circula niciun tramvai încă de la început, ceea ce a redus impactul blocadei. Un demonstrant citat de publicație a spus că obiectivul nu era oprirea completă a congresului, ci întârzierea lui și transmiterea unui semnal de solidaritate către persoanele care se simt amenințate de AfD. „Nu vrem să-i desființăm complet. Nu vrem să împiedicăm complet. Vrem să întârziem. Și vrem să le arătăm oamenilor care sunt masiv amenințați de AfD că nu sunt singuri.” Mobilizare sub estimări și întârzieri care nu s-au produs Pentru congresul AfD de două zile, programat între 4 și 5 iulie, în capitala landului Turingia erau așteptați până la 50.000 de contramanifestanți, însă ar fi fost prezenți „doar” aproximativ 15.000, potrivit aceleiași surse. Ținta declarată a activiștilor veniți la Erfurt a fost „întârzierea masivă” a desfășurării evenimentului, dar acest lucru „nu a reușit, aparent”. O altă participantă la protest a descris situația drept „frustrantă”, conform Focus . Măsuri logistice care au redus vulnerabilitatea delegaților Un detaliu relevant pentru eficiența protestelor ține de organizare: sâmbătă dimineață a devenit cunoscut că întregul comitet federal al AfD a înnoptat într-un hotel aflat pe terenul centrului expozițional (Messegelände), ceea ce ar fi putut limita expunerea la blocaje pe traseele de acces din oraș. [...]
Deputatul USR Radu Miruță avertizează că demersul AUR de suspendare a președintelui riscă să adâncească instabilitatea politică , într-un moment în care „coordonarea clasei politice” este deja afectată, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute la Digi24, în contextul procesului inițiat de AUR pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan . Miruță a descris situația politică drept una fragilă și a criticat inițiativa AUR, sugerând că, în lipsa unei alternative, demersul nu ar trebui tratat ca unul credibil. „România, în momentul de față, este sângerândă în ceea ce privește coordonarea clasei politice.” „Dacă îți pasă de România, nu te apuci să faci o rană și mai mare.” Acuzații la adresa AUR: „fără soluții alternative” Deputatul USR a susținut că AUR ar fi „fortificat cinic” problemele din România de la intrarea în Parlament, dar „niciodată nu a venit cu o soluție”, adăugând că, fără o propunere alternativă, partidul „nu poate fi luat în serios”. Suspiciuni privind o colaborare PSD–AUR În aceeași intervenție, Miruță a afirmat că ar exista o „conlucrare” între PSD și AUR, pe care a descris-o ca o „organizare tăcută” ce ar putea duce la „pași mai grave”. El a susținut că suspendarea președintelui „n-are nicio soartă de izbândă fără susținerea PSD” și a indicat existența unei posibile înțelegeri între cele două partide, precizând însă explicit că nu poate ști care ar fi conținutul acesteia. „Nu pot să știu care este înțelegerea, dar pare că ăsta este interesul major al AUR (suspendarea președintelui) și care n-are nicio soartă de izbândă fără susținerea PSD.” [...]
Schimbul de acuzații PSD–PNL complică negocierile pentru viitorul Guvern , după ce disputa dintre Adrian Câciu (PSD) și europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL) a continuat în spațiul public, pe Facebook, pe fondul discuțiilor despre desemnarea premierului, potrivit Mediafax . Câciu l-a atacat pe Mureșan, contestându-i legitimitatea de a comenta formarea viitorului Executiv și acuzându-l de „traseism politic”. Fostul ministru PSD susține că europarlamentarul ar fi trecut prin PDL, PMP și PNL și afirmă că acesta nu ar fi obținut un nou mandat fără lista comună PSD–PNL la alegerile europarlamentare. „Este trist că un fost PDL-ist, fost PMP-ist, actual «vedetă» PNL a ajuns să pună linii roșii în politica românească. Un traseist politic! Mai nou, face și evaluări despre politicienii români”, a scris Adrian Câciu. În aceeași postare, Câciu afirmă că Mureșan ar fi fost propus de mai multe ori pentru funcții importante, precum cea de premier sau de comisar european, fără să fie desemnat. „Siegfried, du-te la culcare! Soarta României nu se decide de către tine! Tu ești un veșnic propus, niciodată ajuns! Sper să nu te doară adevărul! Poate te va vindeca!”, i-a transmis Câciu. Mureșan: PSD urmărește „puterea totală în stat” Pe de altă parte, Mureșan este prezentat drept propunerea PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru în negocierile privind formarea noului Guvern. Europarlamentarul a acuzat PSD că ar urmări „recucerirea puterii totale în stat” și a susținut că PNL nu va oferi „un cec în alb” social-democraților în negocierile pentru formarea Executivului. „PSD dorește revenirea la guvernare doar pentru recucerirea puterii totale în stat — guvernul, resursele și pârghiile administrative. Adică la fel ca în perioada Năstase sau în perioada Dragnea”, a scris Mureșan pe Facebook. De ce contează Schimbul de replici are loc în plin proces de negociere pentru noul Guvern, iar escaladarea publică a tensiunilor între PSD și PNL riscă să rigidizeze pozițiile de negociere, în condițiile în care miza imediată este desemnarea premierului și configurarea viitoarei majorități. [...]
Acordul-cadru Israel–Liban condiționează retragerea de „demontarea” Hezbollah , nu de un calendar fix, potrivit ambasadorului israelian în SUA, Yechiel Leiter , care avertizează că declarațiile unor politicieni de la Ierusalim pot afecta relația cu Washingtonul, relatează The Jerusalem Post . Leiter, care a condus delegația Israelului în negocierile ce au dus la acordul cu Libanul, a spus într-un interviu acordat podcastului Jewish People Policy Institute că Israelul nu va părăsi zona de securitate din sudul Libanului până când armata libaneză nu va avea control deplin asupra întregii zone de la sud de râul Litani și până când Hezbollah nu va mai avea o prezență armată acolo. „Accentul acordului este demontarea Hezbollah, nu retragerea Israelului.” Retragerea, legată de „condițiile de pe teren” Mesajul central al ambasadorului este că implementarea acordului depinde de realitățile operaționale din teren, nu de termene prestabilite. În această logică, retragerea israeliană devine un rezultat condiționat de două criterii, așa cum le descrie Leiter: controlul armatei libaneze asupra zonei de la sud de Litani; absența unei prezențe armate Hezbollah în aceeași zonă. Avertisment diplomatic: declarațiile interne pot costa în SUA O parte importantă a intervenției lui Leiter vizează însă politica internă israeliană și efectele ei externe. El a avertizat că anumite declarații ale unor membri ai guvernului pot „dăuna poziției” Israelului la Washington. Întrebat despre criticile sale publice la adresa ministrului securității naționale Itamar Ben-Gvir, după publicarea unor videoclipuri în care activiști pro-palestinieni ai unei flotile sunt umiliți, Leiter a recunoscut că protocolul diplomatic nu îi permite, în mod normal, să critice oficiali aleși, dar a susținut că există situații în care consideră necesar să intervină. „Dacă identific ceva care afectează grav poziția Israelului, face Israelul de rușine și dă credibilitate celor mai răi dușmani ai noștri, voi vorbi.” Leiter a fost întrebat și despre declarații ale ministrului de finanțe Bezalel Smotrich și ale lui Ben-Gvir, precum și despre violența unor coloniști evrei în Cisiordania, spunând că „lucruri care nu ar trebui spuse, nu ar trebui spuse”, indiferent de impactul asupra diplomației publice. Relația cu evreii americani și controversa J-Street Ambasadorul a comentat și remarci ale ministrului May Golan despre evreii reformați, pe care le-a numit „reprobabile” și „intolerabile”, afirmând că a simțit nevoia să își ceară scuze personal unor rabini reformați. Potrivit relatării, el a anulat întâlniri în Congres și a mers la New York pentru a vorbi în fața a aproximativ 350 de rabini reformați, la Stephen Wise Synagogue. În același interviu, Leiter nu și-a retras criticile anterioare la adresa organizației J-Street, pe care o numise „un cancer în comunitatea evreiască”, încercând să își explice poziția: o organizație care se declară pro-Israel, dar acționează în Congres împotriva politicilor guvernului israelian, inclusiv pe tema unui posibil embargo de arme, s-ar exclude din „cortul evreiesc”, a spus el. Leiter a contrastat J-Street cu AIPAC, despre care a afirmat că sprijină guvernul ales al Israelului, indiferent care este acesta. Ce rămâne de urmărit Din declarațiile lui Leiter rezultă că miza acordului cu Libanul este stabilirea unor condiții de securitate verificabile înaintea oricărei retrageri, ceea ce poate prelungi procesul dacă armata libaneză nu ajunge să controleze efectiv zona vizată sau dacă Hezbollah își menține prezența armată. În paralel, ambasadorul indică un risc diplomatic: tensiunile și retorica din politica internă israeliană pot complica susținerea în SUA exact în perioada în care acordul ar avea nevoie de credibilitate și sprijin extern. [...]
Ministerul Apărării al Rusiei vrea să relaxeze regulile de recrutare în plină mobilizare, propunând eliminarea controalelor medicale obligatorii pentru contractori și mobilizați , potrivit Meduza . Miza practică este una operațională: mai puține filtre medicale „din oficiu” pot accelera încorporarea, într-un context în care interesul pentru contracte ar fi în scădere. Propunerea apare într-un set de amendamente pregătite la legea privind obligația militară, asupra cărora a atras atenția publicația „Verstka”. Ce s-ar schimba, concret Conform documentului citat, în perioade de mobilizare, lege marțială sau război, examinarea medicală pentru cei care semnează contracte și pentru mobilizați ar urma să fie obligatorie doar în anumite situații, de exemplu: în cazul rănilor, traumelor și contuziilor; în cazul unor boli incluse într-o listă pentru care persoanele „urmează să fie recunoscute ca având aptitudine limitată pentru serviciul militar” (cu excepția străinilor și a persoanelor fără cetățenie); în cazul rănilor sau bolilor pentru care militarii ar urma să fie declarați inapți pentru serviciu. Identificarea acestor răni și boli ar urma să se facă printr-un „control medical”, iar procedura ar fi stabilită chiar de Ministerul Apărării, mai notează materialul. De ce contează: semnal despre presiunea pe recrutare Grigori Sverdlîn , coordonatorul proiectului anti-război „Idite lesom”, a declarat pentru „Verstka” că măsura ar putea fi legată de dificultăți în atragerea de contractori și că, dacă proiectul va fi adoptat, examinarea medicală nu ar mai fi aplicată „implicit”, ci doar în cazuri speciale. În iunie, surse ale Meduza au spus că autoritățile ruse iau în calcul un nou val de mobilizare pe fondul scăderii numărului celor care vor să intre în armată pe bază de contract; despre acest subiect au scris și „Vajnîe istorii” și „Verstka”. Potrivit calculelor „Vajnîe istorii”, recrutarea pe contract la nivel național a scăzut în trimestrul IV din 2025 de 1,5 ori față de aceeași perioadă a anului anterior, iar ritmul de recrutare ar fi continuat să scadă și la începutul lui 2026. Meduza reamintește, totodată, că mobilizarea din Rusia nu a fost încheiată oficial. [...]
