Știri
Știri din categoria Politică

Declarațiile lui Vladimir Putin după trilaterala cu Xi și Trump mută discuția despre Ucraina spre „securitatea europeană”, cu implicații directe pentru orice perspectivă de negociere. Potrivit Economica, liderul de la Kremlin a spus că Ucraina și politicienii europeni nu ar fi pregătiți să accepte compromisuri pentru a obține pacea, după discuții trilaterale cu președintele Chinei, Xi Jinping, și președintele SUA, Donald Trump, la summitul APEC de la Shenzhen (China).
Putin a susținut că Moscova recunoaște dreptul Ucrainei la propria securitate, „dar nu în detrimentul securității Rusiei”. În același timp, a afirmat că Rusia este pregătită să continue discuțiile despre Ucraina și chestiunile legate de securitatea europeană, însă ar avea nevoie să înțeleagă mai bine poziția Europei.
În material se arată că Ucraina și politicieni europeni îl acuză pe Putin că menține o poziție de negociere inflexibilă și că nu ar fi dispus la compromisuri, inclusiv în legătură cu solicitările ca Kievul să cedeze teritorii pe care forțele ruse nu le-au ocupat încă.
Putin a descris discuțiile cu Xi Jinping și Donald Trump drept „deschise” și „foarte utile”, după summitul trilateral „fără precedent” de la Shenzhen. Într-o conferință de presă, el a comparat această trilaterală cu Conferința de la Ialta din 1945 și a îndemnat la „acceptarea realității” în conflictele actuale, într-o aluzie la Ucraina.
„La Ialta, nimeni nu a împărţit lumea (…) Nu a existat nicio împărţire a sferelor de influenţă. Doar a fost stabilită realitatea (…) Iar în conflictele din zilele noastre, va trebui să acceptăm şi noi realitatea”
Putin a mai spus că reuniunea nu și-a propus obiective ambițioase și că nimeni nu va fi obligat să respecte deciziile luate. De asemenea, a precizat că cei trei lideri nu au convenit să se întâlnească periodic în același format.
Conform informațiilor citate în articol, Putin a declarat că va lua în considerare participarea la reuniunea G20 din decembrie, de la Miami, după ce a discutat subiectul cu Donald Trump în China. Decizia finală ar urma să depindă de „situația din Rusia”, pe care spune că trebuie să o evalueze înaintea unei eventuale deplasări în Statele Unite.
Recomandate

Nicușor Dan cere ca negocierile de pace să nu slăbească securitatea europeană , afirmând la Berlin că România va susține în continuare Ucraina și că un eventual acord trebuie să păstreze „o Europă puternică” și relația transatlantică, potrivit Agerpres . Președintele a ajuns joi în capitala Germaniei pentru summitul „ Coaliției de Voință pentru Ucraina ”, desfășurat sub mottoul „Uniți pentru pace în Ucraina și securitate europeană”. La sosire, el a fost întâmpinat de cancelarul german Friedrich Merz, gazda principală a evenimentului, organizat împreună cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic Andy Burnham. Înainte de reuniunea plenară, Nicușor Dan a spus că mesajul României are două componente: solidaritatea cu Ucraina și poziționarea privind negocierile de pace. În acest context, a avertizat că discuțiile despre pace nu trebuie să vină cu concesii pe arhitectura de securitate a Europei și nici cu deteriorarea relației dintre Europa și Statele Unite. „Este foarte important ca în cadrul acestor negocieri de pace să nu cedăm pe situația de securitate europeană, adică să păstrăm o Europă puternică din punct de vedere defensiv și, pe de altă parte, să nu afectăm relația transatlantică între Europa și Statele Unite.” Presiunea sancțiunilor și perspectiva păcii Întrebat cât de aproape este pacea în conflictul dintre Ucraina și Rusia, președintele a afirmat că este nevoie ca ambele părți să își dorească un acord, iar „în momentul acesta” nu vede Rusia în această poziție. În același timp, a indicat sancțiunile economice drept instrument de presiune pentru apropierea de pace. Referitor la posibilitatea unei soluții în 2027, Nicușor Dan a refuzat să facă prognoze, apreciind însă că „în acest moment, pacea nu pare aproape”. Cine participă și ce este „Coaliția de Voință” La reuniunea de la Berlin participă peste 20 de șefi de stat și de guvern, inclusiv președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Din partea organizațiilor internaționale sunt prezenți, între alții, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, António Costa, și secretarul general al NATO, Mark Rutte . Din partea SUA participă emisarii președintelui american Donald Trump pentru soluționarea negociată a războiului din Ucraina, Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit informațiilor din material, „Coaliția de Voință” este un format de state care s-au angajat să ofere sprijin consolidat Ucrainei și să contribuie la negocierile de pace, inclusiv prin garanții de securitate menite să facă un eventual acord durabil și să descurajeze o nouă agresiune. Inițiativa este condusă de Regatul Unit și Franța și a fost lansată în martie 2025. [...]

Nicușor Dan avertizează că negocierile de pace nu trebuie să slăbească securitatea Europei , înaintea summitului „ Coaliției de Voință ” pentru Ucraina de la Berlin, potrivit Euronews . Președintele a spus că încheierea războiului nu pare posibilă în viitorul apropiat, invocând lipsa semnalelor din partea Rusiei că și-ar dori pacea, și a insistat ca orice discuție despre un acord să nu afecteze nici securitatea europeană, nici relația transatlantică UE–SUA. Declarațiile au fost făcute joi, la Berlin, înaintea reuniunii Coaliției de Voință pentru Ucraina, la care participă peste 20 de lideri internaționali, relatează Agerpres. Summitul este organizat sub mottoul „Uniți pentru pace în Ucraina și securitate europeană”. Mesajele României: sprijin pentru Ucraina și „linie roșie” pe securitatea europeană Nicușor Dan a precizat că România va transmite două mesaje principale: continuarea sprijinului pentru Ucraina și necesitatea ca negocierile de pace să nu ducă la concesii care ar vulnerabiliza Europa. „Este foarte important ca în cadrul acestor negocieri de pace să nu cedăm pe situația de securitate europeană, adică să păstrăm o Europă puternică din punct de vedere defensiv și, pe de altă parte, să nu afectăm relația transatlantică între Europa și Statele Unite.” Președintele României a fost întâmpinat de cancelarul german Friedrich Merz, gazda principală a evenimentului, organizat împreună cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic Andy Burnham. „Pacea nu pare aproape” și rolul sancțiunilor economice Întrebat cât de aproape este încheierea războiului, Nicușor Dan s-a declarat sceptic privind disponibilitatea Moscovei de a ajunge la un acord. „Pentru pace, trebuie să existe cele două părți care să și-o dorească și, în momentul acesta, eu nu văd Rusia să și-o dorească.” În acest context, șeful statului a susținut menținerea presiunii economice asupra Rusiei, indicând sancțiunile ca instrument necesar pentru a apropia perspectiva unor negocieri care să ducă la încetarea conflictului. Întrebat dacă războiul s-ar putea încheia în 2027, a evitat un pronostic. „Nu vreau să fac pronosticuri, dar, în orice caz, în acest moment, pacea nu pare aproape.” Cine participă și ce se discută la Berlin La summit participă, între alții, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , președintele Consiliului European, António Costa, și secretarul general al NATO, Mark Rutte. Statele Unite sunt reprezentate de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii președintelui Donald Trump implicați în eforturile diplomatice pentru o soluție negociată. Miza reuniunii este conturarea unei poziții comune occidentale privind condițiile unui eventual acord de pace și garanțiile de securitate pentru Ucraina, într-un moment în care, pentru România, preocuparea declarată este ca negocierile să nu slăbească securitatea europeană, în special în regiunea Mării Negre și pe Flancul Estic al NATO. Ce este „Coaliția de Voință” pentru Ucraina Coaliția de Voință este o inițiativă lansată în martie 2025, sub conducerea Franței și a Regatului Unit, care reunește state dispuse să ofere sprijin suplimentar Ucrainei. Obiectivul este coordonarea ajutorului pentru Kiev și pregătirea unor garanții de securitate care să asigure respectarea unui eventual acord de pace și să descurajeze reluarea agresiunii ruse. [...]

Elon Musk încearcă să se repoziționeze politic înaintea unei Congres controlat de democrați , pe fondul riscului de anchete și presiune de reglementare asupra companiilor sale, potrivit Futurism . În material, publicația descrie un viraj de discurs al lui Musk după ce, anterior, ar fi investit „sute de milioane de dolari” pentru realegerea lui Donald Trump, ar fi apărut public alături de acesta și ar fi participat la evenimente conservatoare, inclusiv la CPAC . Acum, la summitul DealBook organizat de The New York Times , Musk a declarat că „nu este MAGA” și a încercat să relativizeze semnificația sloganului. „Nu sunt MAGA.” „Cel puțin, nu sunt sigur ce înseamnă MAGA.” Tot acolo, el a adăugat că, dacă MAGA ar însemna „o aderență oarbă” la un set de politici ale Partidului Republican, atunci „cu siguranță” nu se regăsește în această definiție. De ce contează: miza este reglementarea și anchetele din Congres Punctul central al analizei este că Musk ar fi conștient că ar putea deveni o țintă pentru Congres odată cu preluarea controlului de către democrați în ambele camere, din ianuarie. Futurism susține că Musk „va fi în capul listei” persoanelor vizate, inclusiv din cauza rolului său în reducerea capacității unor agenții guvernamentale, printr-o structură numită „Department of Government Efficiency”, în timpul celui de-al doilea mandat Trump. Publicația leagă aceste acțiuni de consecințe grave, afirmând că ele ar fi dus la „decese evitabile” la scară largă la nivel global. Textul nu oferă însă detalii suplimentare sau o documentare independentă în sprijinul acestei afirmații, dincolo de trimiterea la materiale anterioare ale aceleiași publicații. Presiune suplimentară: Texas „albastru” și schimbarea de climat politic Un alt element cu potențial impact operațional și de reglementare: companiile lui Musk, cu baze în Texas, ar funcționa într-un stat care „a devenit aproape complet albastru” pentru prima dată în decenii, ceea ce ar putea deschide calea pentru „replici de reglementare” și alte dificultăți. În același timp, Futurism notează că administrația Trump ar fi relaxat ani la rând legislația de mediu pentru a facilita activitatea companiilor lui Musk, iar schimbarea majorității politice ar putea inversa această direcție. Costul politic: Musk spune că a „ars” peste 400 de milioane de dolari La summit, Musk a recunoscut că s-a simțit „prost” pentru că ar fi „ars” „peste 400 de milioane de dolari” în alegerile de la mijloc de mandat, susținând că „alegerile americane nu sunt doar despre bani”. „Dacă aș putea da timpul înapoi, aș fi cheltuit mai puțin.” Context: și alți lideri din tehnologie își ajustează public poziționarea Materialul îl menționează și pe Alex Karp, CEO Palantir, care ar fi spus că a fost „democrat toată viața”, într-o declarație pentru Politico, în contextul unei repoziționări mai largi a unor lideri din tehnologie după pierderile suferite de republicani. În ansamblu, relatarea indică un calcul pragmatic: distanțarea publică de o etichetă politică devenită costisitoare, într-un moment în care controlul Congresului se schimbă și cresc riscurile de supraveghere și reglementare pentru companiile lui Musk. [...]

România riscă o escaladare a procedurii de infringement pe fiscalitatea fondurilor de pensii , după ce Comisia Europeană a trimis o scrisoare de punere în întârziere pentru reguli considerate discriminatorii, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare cu efecte economice: Bruxelles-ul susține că tratamentul fiscal diferit descurajează investițiile transfrontaliere și afectează funcționarea piețelor de capital din UE. Comisia Europeană a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și a altor șase state membre: Germania, Spania, Italia, Austria, Polonia și Portugalia. Executivul comunitar invocă încălcarea liberei circulații a capitalurilor (articolul 63 din Tratatul privind funcționarea UE și articolul 40 din Acordul privind Spațiul Economic European), din cauza legislației fiscale aplicabile fondurilor de pensii și societăților de asigurări de viață. Ce reclamă Bruxelles-ul: tratament fiscal diferit pentru entități similare Potrivit Comisiei, legislațiile naționale vizate creează bariere fiscale pentru investițiile realizate peste graniță de fonduri de pensii și asigurători de viață din alte state UE sau din Spațiul Economic European. În esență, reproșurile vizează două tipuri de diferențe de tratament: scutiri de impozit pentru veniturile din investiții ale instituțiilor naționale , în timp ce instituțiile comparabile din alte state sunt impozitate pentru veniturile obținute din investiții pe teritoriul țărilor respective; deductibilitatea rezervelor tehnice : fondurile de pensii și asigurătorii străini nu pot deduce aceste rezerve (constituite pentru acoperirea obligațiilor viitoare față de clienți) din venitul impozabil, în timp ce instituțiile naționale beneficiază de această facilitate. Comisia afirmă că aceste diferențe afectează investițiile transfrontaliere și buna funcționare a piețelor de capital din UE și pot avea efecte inclusiv asupra competitivității companiilor europene în care investesc aceste instituții, precum și asupra sustenabilității sistemelor de pensii. Termenul-limită și pașii următori România și celelalte state vizate au două luni pentru a răspunde observațiilor Comisiei și pentru a remedia deficiențele semnalate. Dacă răspunsul nu este considerat satisfăcător, Comisia poate decide emiterea unui aviz motivat , o etapă ulterioară în procedura de infringement. Separat, în cazul Belgiei, Comisia a trimis o scrisoare suplimentară de punere în întârziere, extinzând investigația începută în 2020, astfel încât să includă și fondurile de pensii, nu doar asigurările de viață. Demersul este prezentat ca parte din eforturile Comisiei de a elimina barierele de pe piața unică europeană, în 11 domenii considerate prioritare. [...]

Președintele Nicușor Dan cere reorientarea agendei publice spre reforme mari , avertizând că o parte importantă din energia statului va rămâne consumată de contextul de securitate, ceea ce riscă să împingă în plan secund teme precum educația, colectarea și digitalizarea, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute joi, la a doua ediție a Summitului pentru Guvernanță Digitală, organizat de Edge Institute , în contextul unei întrebări despre ce ar putea realiza România până în 2029. Nicușor Dan a spus că „îi e frică de 2028”, indicând presiunea pe care o vede asupra statului în anii următori. „Să știți că mie mi-e frică de 2028. (...) multă din energia mea și a oamenilor din jurul meu s-a dus pe problema asta de securitate (...) și probabil că, de asemenea, multă energie a statului român se va consuma în direcția asta.” De ce contează: securitatea „mănâncă” resurse, iar reformele rămân la suprafață Mesajul central al președintelui este că, deși securitatea este „obligatorie”, România riscă să repete un tipar de fragmentare a agendei publice, în care se pierde timp „pe mize mici și foarte mici”, în loc să fie împinse proiecte structurale. „Se pare că am pierdut mult timp, noi toți ca societate, pe mize mici și foarte mici. Și ar fi timpul să schimbăm modul ăsta de abordare.” În acest context, Nicușor Dan a indicat explicit câteva „ținte mari” unde, în opinia sa, progresul este încă limitat: sistemul de educație; colectarea; digitalizarea. Ce urmează, în logica mesajului prezidențial Președintele a spus că își dorește „maturitatea” de a concentra efortul public pe aceste obiective majore, astfel încât, în 2029, clasa politică să poată prezenta rezultate „importante” pe care românii le așteaptă. În materialul Digi24 nu sunt menționate măsuri concrete, termene sau proiecte specifice care să decurgă imediat din aceste declarații. [...]

Decizia premierului de a concentra avizarea cheltuielilor și coordonarea unor ministere la vicepremierul Marian Neacșu mută centrul de greutate în Guvern , iar președintele Nicușor Dan a evitat, deocamdată, să comenteze direct, potrivit Digi24 . Întrebat joi dimineață, după un eveniment la Parlament, dacă Neacșu ar putea deveni „premierul de facto” în urma extinderii atribuțiilor, Nicușor Dan a spus că va răspunde ulterior, într-o conferință de presă care ar urma să aibă loc la Berlin, în marja reuniunii Coaliției de Voință pentru Ucraina. „O întrebare amplă... și în după-amiaza asta o să dau un răspuns. O să facem o conferință de presă la Berlin și o să răspund la multe întrebări și sunt sigur că și la asta.” Ce schimbă decizia semnată de premier Premierul Luca Niculescu a semnat miercuri o decizie (publicată în Monitorul Oficial ) prin care vicepremierul Marian Neacșu primește atribuții de: avizare a proiectelor ministeriale cu impact bugetar; coordonare a activității unor portofolii din Guvern; coordonare a instituțiilor publice și a structurilor din aparatul de lucru al Guvernului; informare permanentă a prim-ministrului privind aplicarea prevederilor stabilite prin decizie. În plus, Neacșu primește atribuții de coordonare asupra Secretariatului General al Guvernului și Cancelariei Prim-Ministrului, precum și asupra unor ministere considerate „cheie”, între care Transporturile, Justiția, Apărarea, Economia, Agricultura, Mediul, Dezvoltarea, Proiectele Europene, Munca și Sănătatea. Motivația premierului și reacția PSD Luca Niculescu a justificat decizia prin nevoia de control mai strict al cheltuielilor și prin profilul vicepremierului. „Avem nevoie să fim foarte atenți la toate cheltuielile pe care le aprobăm.” Tot joi, președintele PSD Sorin Grindeanu a refuzat să comenteze de ce partidul nu l-a desemnat direct pe Marian Neacșu pentru funcția de prim-ministru, în condițiile în care, ca vicepremier, primește atribuții care îi permit să coordoneze structuri importante din Executiv. Ce urmează Conform declarației sale, Nicușor Dan ar urma să revină cu un răspuns în cursul după-amiezii, la conferința de presă anunțată la Berlin. În lipsa acestei poziționări, rămâne neclar cum vede președintele redistribuirea de atribuții în vârful Guvernului și ce implicații politice anticipează. [...]