Știri
Știri din categoria Politică

Un posibil președinte extremist la Paris în 2027 ar putea slăbi sprijinul pentru flancul estic al NATO, cu efecte directe asupra securității României, avertizează politologul Sergiu Mișcoiu într-un interviu acordat Adevărul, pe fondul unor sondaje care o dau pe Marine Le Pen favorită clară la alegerile prezidențiale din Franța.
Un sondaj Harris Interactive–Toluna realizat pentru M6 și RTL (publicat luni, 24 august) indică faptul că Marine Le Pen ar avea „de departe” cele mai mari șanse să câștige, indiferent de adversar, iar scenariul cel mai probabil ar fi o confruntare în turul al doilea cu liderul extremei stângi, Jean-Luc Mélenchon. Potrivit acelorași date, Le Pen ar câștiga indiferent de adversarul din turul al doilea.
În analiza sa, Mișcoiu spune că o victorie a lui Le Pen ar putea afecta „enorm” România și Uniunea Europeană, prin slăbirea unității europene și a „intransigenței” față de Rusia. În acest context, el indică drept scenariu de luat în calcul o repoziționare a Franței în NATO, fără a vorbi neapărat despre o ieșire totală.
Politologul consideră puțin probabilă o retragere a Franței din NATO „per se”, din cauza costurilor de securitate, dar spune că retragerea din structurile integrate ale NATO și o poziție mai prudentă, inclusiv retragerea trupelor din Europa de Est, este un scenariu de luat în calcul atât în varianta Le Pen, cât și în varianta Mélenchon, în funcție de mandat și de majoritatea parlamentară.
Întrebat despre ipoteza unei „melonizări” (adică o moderare după modelul Giorgiei Meloni), Mișcoiu susține că diferența majoră ar fi legată de relația cu Moscova: în timp ce Meloni „nu a fost niciodată dependentă de rețelele de influență ale Moscovei”, Le Pen și partidul său ar fi avut împrumuturi și o relație mai apropiată cu Vladimir Putin, ceea ce ar reduce potențialul de moderare pe plan geopolitic.
Mișcoiu atrage atenția că, în sistemul francez, după prezidențiale urmează alegeri parlamentare, iar rezultatul poate „corecta” votul pentru președinte, inclusiv printr-o coabitare cu un guvern ostil. Totuși, el notează că partidul lui Le Pen ar obține „cu siguranță” un rezultat bun la legislative, în timp ce formațiunile mai radicale din aceeași zonă sunt penalizate de mecanica votului în două tururi.
În același timp, politologul descrie un scenariu favorabil pentru România, dar pe care sondajele „nu îl indică” deocamdată: o calificare în turul al doilea a unui candidat de centru (precum Édouard Philippe) și formarea unui „cordon sanitar” cu stânga pentru a o bloca pe Le Pen.
Mișcoiu califică drept „dramatică” pentru București o eventuală victorie a lui Le Pen, argumentând că o schimbare majoră de direcție în politica externă a Franței nu este un eveniment obișnuit, având în vedere rolul tradițional al Parisului, alături de Berlin, ca ax al construcției europene.
„Riscăm ca Europa de Est să fie abandonată Rusiei, chiar dacă nu oficial, fie și informal.”
În final, el avertizează că, deși sondajele o favorizează pe Le Pen, peisajul politic francez este „mișcător”, iar campania poate produce surprize, inclusiv candidați sau alianțe neașteptate. Contextul rămâne, însă, unul în care miza pentru România este în primul rând una de securitate: cât de solid rămâne angajamentul Franței față de flancul estic și față de linia europeană de descurajare a Rusiei.
Recomandate

Avertismentul lui Marco Rubio privind riscul extinderii războiului din Ucraina într-un conflict regional pune România în fața unor decizii de securitate și politică externă cu mize directe , în condițiile în care escaladarea ar putea include „campanii de sabotaj” în state NATO din vecinătate, potrivit Adevărul . Rubio, aflat în vizită în Portugalia, descrie războiul Rusia–Ucraina ca fiind într-un „impas” „foarte primejdios”, tocmai pentru că ar putea trece într-o fază nouă, echivalentă cu o „escaladă majoră”. În această logică, el indică explicit un scenariu de extindere prin acțiuni de sabotaj în țările învecinate membre NATO, ceea ce ar putea transforma rapid conflictul bilateral într-un război regional „mult mai vast și infinit mai primejdios”. „Este foarte primejdios în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina deoarece această escaladă ar putea să ia forma unei campanii de sabotaj în țările învecinate care sunt membre NATO. Asta ar putea să fie ceva care să se adauge unor alte lucruri care să transforme foarte rapid ceea ce este acum un război între cele două țări într-un conflict regional mult mai vast și infinit mai primejdios”. De ce contează pentru România: risc de securitate și presiune de poziționare Textul plasează avertismentul în contextul posturii de securitate a României, pe fondul obligațiilor și angajamentelor suprapuse: parteneriat strategic cu SUA, sprijin pentru Ucraina, apartenență la UE și NATO. Ideea centrală este că o eventuală escaladare prin sabotaj în state NATO din proximitate ar avea relevanță imediată pentru România, ca stat de frontieră în regiunea Mării Negre. În același timp, materialul susține că schimbări de poziție la Washington ar complica opțiunile de politică externă ale Bucureștiului și ar crește costul indeciziei, în condițiile în care „se modifică total parametrii de joc” și ar începe o „repoziționare globală”. Contextul invocat: semnale din SUA și efecte în lanț Autorul notează că „totul a început” cu un anunț atribuit lui Donald Trump privind suspendarea temporară, până în aprilie 2027, a sancțiunilor împotriva Rusiei, ceea ce ar permite achiziții de motorină în cantități etapizate (300.000 de tone inițial, apoi 500.000 de tone în noiembrie și 1 milion de tone în decembrie), cu un total menționat de 3 milioane de tone, în funcție de capacitatea rafinăriilor rusești. În același cadru este menționat și un „avertisment-sfat” către Volodîmîr Zelenski de a opri bombardamentele asupra rafinăriilor rusești. Materialul mai consemnează o declarație atribuită lui Trump, potrivit căreia „a venit timpul” ca Ucraina să aibă „un nou președinte” care să poată ajunge la un acord pentru încheierea războiului, prezentată ca un element care amplifică tensiunile și incertitudinile în rândul aliaților. Dilemele operaționale și politice descrise pentru București Textul enumeră mai multe direcții în care România ar fi „prinsă” între obligații și opțiuni, fără a indica o decizie oficială: menținerea liniei de parteneriat strategic cu SUA și speranța că o eventuală retragere de trupe americane din Europa nu va afecta România, cu referire la posibilitatea de relocare la baza de la Mihail Kogălniceanu; continuarea sprijinului pentru Ucraina, descris ca angajament „necondiționat” și „fără limită de timp”, inclusiv în perspectiva accelerării parcursului european al Ucrainei; așteptarea unei poziții comune la nivelul Consiliului European , cu mențiunea că unanimitatea ar putea fi dificilă, mai ales dacă finanțarea pentru Ucraina ar urma să fie acoperită dintr-un buget UE „redus”; incertitudini în NATO, în condițiile în care pozițiile SUA au fost mult timp decisive, iar o eventuală „prăpastie trans-atlantică” ar putea împinge alianța spre repoziționări complicate. În final, materialul sugerează că semnalele publice și cele din „surse deschise” vor fi urmărite mai atent, inclusiv prin structuri de analiză, și menționează o fotografie difuzată de serviciul de presă al Kremlinului cu Vladimir Putin și Gerhard Schröder, ridicând întrebarea dacă este „simplă întâmplare” sau un indiciu pentru un „următor stadiu” al jocului geopolitic. [...]

Premierul desemnat Luca Niculescu spune că exclude scenariul unui eșec la învestitură , în condițiile în care negocierile pentru formarea guvernului se poartă pe fondul unei crize politice prelungite și al presiunilor economice și sociale, relatează HotNews . După discuțiile de marți cu partidele și grupurile parlamentare, Niculescu a declarat că rămâne concentrat pe misiunea de a forma un executiv și că nu ia în calcul „posibilitatea unui eșec”. El a spus că discuțiile au vizat atât formula guvernului, cât și programul de guvernare, invocând explicit existența unei crize politice de „atâtea luni”, dar și a unei crize economice și sociale. Trei variante de guvern, decizie „destul de repede” Niculescu a precizat că are în vedere în continuare trei „schițe” pentru viitorul cabinet și că „toate opțiunile” rămân deschise: guvern politic; guvern „hibrid” (politic și tehnic); guvern tehnocrat. Premierul desemnat a afirmat că este „optimist” în privința votului de învestitură și că va trebui să ia o decizie „destul de repede” asupra uneia dintre variante, menționând că discută zilnic cu liderii partidelor. Totodată, a spus că, în varianta unui guvern tehnocrat, are deja o listă de posibili miniștri pe care ar putea să o prezinte „chiar astăzi”, dar a evitat să ofere nume, motivând că orice exemplu ar genera noi controverse. Discuții doar cu partidele dispuse să susțină învestirea Întrebat dacă ia în calcul discuții cu AUR sau S.O.S, Niculescu a răspuns că a vorbit cu formațiunile care „și-au arătat deschiderea” de a vota un guvern, indiferent de formula acestuia, ceea ce – potrivit declarațiilor sale – nu este cazul celor două partide din opoziție. În schimb, a indicat că, după învestire, va solicita miniștrilor să meargă în Parlament pentru dialog instituțional cu toate grupurile, invocând rolul reprezentativ al Legislativului. Acord între partidele care susțin guvernul: „suntem în discuții” Niculescu a mai spus că a propus o formă de acord între partidele care susțin învestirea guvernului și că discuțiile sunt în desfășurare. El a descris documentul ca fiind „deschis pentru toată lumea” și a punctat că negocierile nu sunt încheiate. Declarațiile vin în contextul în care premierul desemnat încearcă să coaguleze o majoritate pentru votul din Parlament, iar decizia asupra formulei finale a cabinetului urmează să fie luată într-un termen scurt, potrivit propriilor afirmații. [...]

UDMR condiționează sprijinul parlamentar pentru Guvernul Niculescu de evitarea dependenței de AUR și SOS , iar intrarea la guvernare alături de PSD rămâne, în acest moment, exclusă, potrivit unui interviu acordat de purtătorul de cuvânt al formațiunii, Csoma Botond , pentru HotNews . Mesajul UDMR conturează o linie de reglementare politică a majorității: orice formulă care împinge votul „la cheremul” extremelor este respinsă, chiar dacă Uniunea spune că poate discuta un acord limitat de susținere. În context, premierul desemnat Luca Niculescu a propus ca PSD, PNL și UDMR să semneze un acord pe șase luni pentru susținerea unor demersuri și reforme prioritare, iar PSD și-a exprimat deja acordul pentru această variantă. „Da” la un acord limitat, „nu” la guvernare cu PSD Csoma Botond spune că UDMR ar putea accepta un acord de susținere pe o perioadă limitată, dar doar după clarificarea conținutului: pentru ce proiecte, care este obiectul acordului și ce majoritate parlamentară ar asigura. În schimb, intrarea UDMR la guvernare împreună cu PSD este respinsă în actualele condiții. Reprezentantul Uniunii argumentează că refacerea, chiar și parțială, a fostei coaliții PSD–PNL–UDMR „nu mai este posibilă” pe baza declarațiilor recente din spațiul public și că „schimbarea taberei” fără modificări pe scena politică ar fi „imposibilă”, în condițiile în care UDMR a făcut parte din alianța care l-a propus premier pe Siegfried Mureșan. Linia roșie: fără majoritate care depinde de AUR și SOS UDMR afirmă explicit că singura „linie roșie” este să nu ajungă să fie nevoie de cooptarea AUR și SOS pentru a forma o majoritate. În interviu, Csoma Botond insistă că Uniunea vrea instalarea rapidă a unui guvern și se declară dispusă să participe la constituirea unei majorități, dar nu într-o formulă care ar face guvernul dependent de voturile AUR și SOS. „Singura linie roșie pe care o avem este să nu fim nevoiți să-i cooptăm în această majoritate pe cei de la AUR și SOS.” Factorul PNL și „tabăra Veștea”: votul, pus sub semnul întrebării Întrebat dacă UDMR ar vota un guvern din care să facă parte tabăra Veștea din PNL, Csoma Botond spune că nu poate garanta un răspuns înainte de discuții interne, dar indică o problemă de fezabilitate: dacă PNL nu susține o astfel de construcție, la vot s-ar ajunge din nou la dependența de AUR și SOS, scenariu pe care UDMR îl consideră „inadmisibil”. Totodată, UDMR neagă existența unei coordonări cu PNL, subliniind că deciziile sunt luate independent, chiar dacă au făcut parte din aceeași tabără politică în demersul de nominalizare a lui Siegfried Mureșan. Ce urmează: risc de anticipate dacă nu trece Guvernul Niculescu Csoma Botond afirmă că, dacă Guvernul Luca Niculescu nu trece de Parlament, concluzia ar fi că „nu există o soluție politică” în acel moment, iar alternativa rămasă ar fi alegerile anticipate . În același timp, el spune că, în zilele recente, UDMR nu a mai avut discuții nici cu PSD, nici cu premierul desemnat Luca Niculescu sau cu președintele Nicușor Dan, ceea ce sugerează că o eventuală negociere pentru un acord de susținere ar depinde de o inițiativă politică nouă, în special din partea PSD. [...]

PSD pune presiune pe PNL să intre la guvernare, invocând costul economic al blocajului politic , potrivit HotNews , care relatează despre schimbul de replici dintre Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan pe tema formării noului Executiv. Președintele PSD i-a cerut luni seară liderului PNL, Ilie Bolojan, „din nou”, să participe la construcția noului guvern, susținând că astfel ar avea și șansa „să corecteze problemele” create în perioada în care a fost premier. Mesajul vine după ce Bolojan a reiterat că PNL nu va mai face parte dintr-o coaliție cu PSD. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu a acuzat guvernarea lui Bolojan că „s-a axat doar pe cultivarea sărăciei”, invocând „taxe și impozite mărite, prețuri din ce în ce mai mari și venituri scăzute”. Liderul PSD a prezentat, în contrapondere, direcțiile pe care spune că le propune partidul: „o relansare economică reală, creșterea puterii de cumpărare” și „reluarea investițiilor”. „Nu puteți să vorbiți despre responsabilitate atunci când alegeți să fiți spectator. Românii nu merită să plătească în continuare prețul unui blocaj politic.” Miza: majoritate stabilă pentru un program de guvernare Grindeanu a afirmat că PSD este pregătit să participe la formarea unui nou guvern „pe baza unui program” care să răspundă cerințelor societății, dar a subliniat că acesta poate fi aplicat doar cu sprijinul „unei majorități stabile”. În același mesaj, el a avertizat că „orice zi pierdută agravează situația tuturor” și i-a cerut lui Bolojan să fie „parte a soluției”. Poziția PNL: sprijin condiționat, fără coaliție cu PSD În contextul discuțiilor despre învestirea unui nou prim-ministru, Bolojan a spus că a prezentat candidatului la funcția de premier condițiile „de bun simț” ale PNL pentru susținerea la vot, însă a reiterat că PNL nu va mai guverna alături de PSD. „PNL nu va guverna din nou împreună cu PSD, pentru că refuză să-i mintă pe români cu soluții care nu au cum să funcționeze.” În declarația citată de HotNews, liderul PNL a acuzat PSD că nu respectă angajamentele și că „provoacă crize”, susținând totodată că social-democrații critică direcția prin care guvernul „a stabilizat țara”, dar cer celor pe care îi atacă să rămână la guvernare. Ce urmează Din informațiile prezentate, pozițiile publice rămân divergente: PSD insistă pe formarea unei majorități stabile și pe intrarea PNL în construcția guvernului, în timp ce PNL exclude o coaliție cu PSD, dar vorbește despre condiții pentru sprijin la învestitură. HotNews nu indică, în acest moment, o soluție agreată de ambele părți. [...]

SUA și China ar putea reduce riscul unei escaladări militare printr-un cadru de „stabilitate strategică” cu limite politice și acorduri verificabile , potrivit unei analize prezentate de Digi24 . Miza, dincolo de retorica de competiție, este una cu impact direct asupra economiei: evitarea unei spirale de restricții comerciale și tehnologice, a unei curse a înarmărilor și a fragmentării economice, care ar putea culmina cu o criză majoră în jurul Taiwanului. Analiza (publicată de War on the Rocks , conform articolului) susține că actualul cadru, dominat de logica „sumă zero”, nu oferă un rezultat politic final „clar, stabil și reciproc avantajos”. În schimb, împinge relația bilaterală spre măsuri de contracarare în lanț: progresele Chinei în comerț și tehnologie generează noi restricții americane, iar modernizarea militară chineză justifică desfășurări suplimentare de forțe și cheltuieli mai mari pentru apărare. De ce contează: competiția strategică se traduce în costuri economice și restricții Textul descrie cum rivalitatea dintre cele două puteri tinde să transforme tot mai multe domenii economice în probleme de securitate națională. Comerțul, tehnologia, cercetarea științifică și schimburile educaționale ajung să fie supuse unor restricții extinse sau chiar interdicții, inclusiv atunci când justificarea de securitate este „discutabilă”, potrivit analizei citate. În plus, autorii avertizează că o competiție strategică „nelimitată” poate distorsiona prioritățile interne ale SUA și poate afecta prosperitatea pe termen lung, prin orientarea bugetară către apărare în detrimentul unor investiții care susțin competitivitatea (educație, cercetare și alte domenii). Riscul operațional: incidente militare și interpretări greșite Un exemplu folosit pentru a ilustra riscul de escaladare este o simulare „cu ușile închise” a unei crize sino-americane, organizată în anii 2010. În scenariul descris, o repoziționare a unui portavion american, gândită de Washington ca gest de detensionare, a fost interpretată de participanții chinezi ca o mutare către o poziție mai favorabilă pentru operațiuni de luptă. Concluzia episodului: neîncrederea poate transforma măsuri de reducere a tensiunilor în semnale de amenințare, iar pericolul crește când fiecare parte privește cealaltă exclusiv prin prisma competiției strategice. Soluția propusă: „stabilitate strategică constructivă” și reguli verificabile Alternativa avansată este construirea unei relații bazate pe „stabilitate strategică constructivă”, concept promovat de liderii chinezi și acceptat în dialogul la nivel înalt, dar care – potrivit analizei – nu a fost transpus public într-un cadru coerent de garanții politice, reținere reciprocă și acorduri durabile. În această logică, reducerea riscului de conflict ar presupune, între altele: stabilirea unor limite politice clare între cele două părți; reducerea riscului de incidente militare; negocierea unor reguli comune în domenii sensibile: economic, tehnologic, nuclear și cibernetic; acorduri „verificabile”, astfel încât angajamentele să nu rămână doar declarații. Analiza notează și o limită importantă: Washingtonul ar trebui să evite orice interpretare care ar transforma „stabilitatea strategică” într-o acceptare unilaterală a „liniilor roșii” impuse de Beijing. Context: semnale amestecate în strategia SUA Articolul menționează că Strategia de Apărare Națională din 2026 afirmă că SUA nu urmăresc să „domine”, să „strângă în clește” sau să „umilească” China și descrie obiectivul drept menținerea unui echilibru de putere în Indo-Pacific pentru o „pace decentă”. În același timp, documentul susține consolidarea capacităților de apărare pentru a împiedica o eventuală agresiune chineză de-a lungul „primului lanț insular” și menținerea unui „echilibru de putere favorabil” în Asia-Pacific. Potrivit analiștilor citați, aceste obiective indică faptul că SUA continuă să mizeze pe limitarea libertății de acțiune a Chinei prin superioritate militară, fără a fixa limite politice reciproce și fără un obiectiv final convenit pentru relația bilaterală. Ce urmează, potrivit analizei Fără un cadru substanțial, cu măsuri reciproce și verificabile, mecanismele procedurale de evitare a escaladării nu ar fi suficiente, iar competiția ar putea alimenta crize repetate, o cursă a înarmărilor și o fragmentare economică și tehnologică mai accentuată. În scenariul extrem descris, Taiwanul ar putea deveni punctul central al unei confruntări de amploare, cu riscuri care ar include și dimensiunea nucleară. [...]

PNL condiționează sprijinul parlamentar pentru Guvernul Niculescu de ținta de deficit și disciplina fiscală , într-un aranjament care ar putea aduce o fereastră de stabilitate de șase luni pentru politicile bugetare, potrivit Ziarul Financiar . Ilie Bolojan spune că PNL ia în calcul un acord politic bilateral cu premierul desemnat Luca Niculescu, fără intrarea la guvernare. Acordul analizat nu ar fi unul de coaliție și nu ar presupune participarea PNL în Executiv, ci ar stabili „condițiile transparente” în care liberalii ar susține anumite măsuri, pe o perioadă de șase luni, conform mesajului publicat de Bolojan pe Facebook. Ce cere PNL în schimbul sprijinului Bolojan enumeră un set de condiții cu miză directă pentru politica fiscal-bugetară și pentru relația României cu angajamentele europene: atingerea țintei de deficit; menținerea disciplinei fiscale; protejarea investițiilor; utilizarea responsabilă a banilor publici; respectarea angajamentelor europene ale României. În această formulă, PNL ar rămâne în opoziție, dar ar susține politicile Cabinetului Niculescu atunci când acestea se aliniază obiectivelor considerate esențiale de liberali. Bugetul pe 2027, punctul critic al negocierii Un element central al înțelegerii vizează legea bugetului de stat pentru 2027. PNL afirmă că este pregătit să voteze bugetul în Parlament, însă doar dacă proiecțiile sunt „realiste” și bazate pe venituri care pot fi efectiv încasate. „PNL este pregătit să susţină şi să voteze legea bugetului de stat pentru 2027 dacă aceasta va fi realistă şi fundamentată pe venituri care pot fi încasate” Bolojan avertizează, totodată, că bugetul ar trebui să continue consolidarea fiscală și să protejeze investițiile, iar partidul se opune creșterii cheltuielilor fără o sursă clară de finanțare, pe motiv că o astfel de abordare ar putea împinge România „într-o criză și mai gravă”. Fără moțiune de cenzură timp de șase luni, cu condiții În cadrul acestui posibil acord, PNL ar urma să nu inițieze și să nu voteze o moțiune de cenzură în primele șase luni ale Guvernului Niculescu, atât timp cât premierul respectă principiile și obiectivele stabilite în înțelegere. Bolojan mai afirmă că PNL nu urmărește funcții sau portofolii ministeriale. „PNL nu cere funcţii şi nu negociază ministere. Cere abordări principiale, garanţii pentru stabilitatea financiară a ţării şi pentru continuarea reformelor” În același timp, liderul liberal precizează că partidul își păstrează dreptul de a critica Executivul și de a se opune măsurilor pe care le consideră greșite, chiar dacă oferă sprijin punctual pentru decizii considerate necesare. [...]