Știri
Știri din categoria Politică
Tensiuni în coaliția de guvernare după apariția informațiilor privind un plan PSD de schimbare a premierului Ilie Bolojan, iar șeful Guvernului a reacționat afirmând că orice partid nemulțumit are la dispoziție instrumentele parlamentare pentru a contesta actuala conducere, potrivit Digi24. Declarația vine după ce în spațiul public au apărut informații despre o strategie atribuită PSD pentru înlocuirea premierului.
Potrivit unor informații publicate de Cotidianul, social-democrații ar pregăti un plan în mai multe etape pentru a forța schimbarea lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului, chiar dacă ar continua guvernarea alături de aceleași partide din coaliție.
Conform surselor citate de publicație, planul ar include trei pași principali:
Întrebat despre aceste informații, premierul a declarat că, într-o democrație parlamentară, partidele din coaliție au posibilitatea de a acționa formal dacă sunt nemulțumite de guvern.
„În condițiile în care un partid din coaliție nu este mulțumit de modul în care funcționează coaliția sau Guvernul, are posibilitatea parlamentară să inițieze moțiuni de cenzură și să facă propuneri”, a afirmat Ilie Bolojan.
Premierul a subliniat că principala prioritate a Guvernului rămâne adoptarea bugetului pentru 2026 și a avertizat că stabilitatea politică are efecte directe asupra economiei, inclusiv asupra costurilor de împrumut ale statului și asupra încrederii piețelor.
În paralel, liderul PSD Sorin Grindeanu a anunțat că partidul va decide într-o ședință internă dacă va vota bugetul sau dacă va depune amendamente în Parlament. Eventualele modificări ar putea accentua tensiunile din coaliția de guvernare.
Discuțiile privind schimbarea premierului apar într-un moment sensibil pentru executiv, marcat de negocieri politice pe tema bugetului și de divergențe între partidele aflate la guvernare.
Recomandate
PSD ia în calcul demiterea lui Ilie Bolojan , dar își amână decizia privind bugetul pe 2026 până la finalul săptămânii, potrivit Biziday . Sorin Grindeanu a declarat, într-o conferință de presă, că partidul va face mai întâi o analiză internă a proiectului de buget, înainte de a stabili dacă îl susține în Parlament sau dacă depune amendamente. În contextul tensiunilor din coaliția de guvernare, liderul PSD a acuzat că în proiectul de buget nu ar fi fost incluse unele măsuri despre care susține că ar fi existat un acord în coaliție, între acestea fiind menționată și creșterea salariului minim. Grindeanu a anunțat că duminică urmează o întâlnire la nivelul partidului, în care se va decide poziția PSD față de bugetul pe 2026. Întrebat dacă există motive pentru demiterea lui Ilie Bolojan, Grindeanu a răspuns: „Sunt foarte multe motive, din perspectiva mea. Doar că, în acest moment, ne aflăm în etapa pe care o ştiţi cu toţii, cea legată de buget.” Grindeanu a legat discuția despre demitere de o evaluare mai amplă a participării PSD la guvernare, despre care spune că a fost anunțată încă de la începutul lunii decembrie. El a precizat că evaluarea începe cu miniștrii PSD, dar nu se oprește aici, urmând să vizeze „întreaga guvernare din ultimele nouă luni”, iar decizia finală ar urma să fie luată într-un for intern, prin votul membrilor partidului, inclusiv al aleșilor locali. Amânarea deciziei PSD privind bugetul intervine în condițiile în care adoptarea acestuia este deja întârziată, după ce demersul a fost anulat de mai multe ori. Săptămâna trecută, Ilie Bolojan declara că în coaliție s-a convenit asupra bugetului și că documentul urma să fie trimis în Parlament până la finalul acestei săptămâni, cu „mici corecturi”, mai notează Biziday. [...]
Scandalul repatrierii românilor din Orientul Mijlociu a provocat tensiuni în Coaliția de guvernare , după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu , i-a cerut premierului Ilie Bolojan să trimită Corpul de Control la Ministerul Afacerilor Externe pentru a verifica modul în care au fost gestionate evacuările, solicitare refuzată de șeful Guvernului. Potrivit Digi24 , disputa a avut loc în ședința Coaliției și a scos la iveală poziții diferite între partidele aflate la guvernare. Liderul PSD a cerut verificări urgente, argumentând că situația afectează credibilitatea Executivului și că trebuie clarificat modul în care au fost stabilite criteriile de repatriere a românilor din zonele afectate de conflictul din Orientul Mijlociu. Premierul Ilie Bolojan a respins însă ideea unei anchete administrative în acest moment. Schimb de replici în ședința Coaliției Conform stenogramelor prezentate de surse politice, discuția a fost una tensionată. Sorin Grindeanu: a cerut trimiterea Corpului de Control la MAE pentru verificări. Ilie Bolojan: a refuzat, spunând că „nu este momentul acum”. Dominic Fritz: a susținut că ministra Oana Țoiu nu evită explicațiile și că o astfel de investigație nu este oportună în contextul actual. Kelemen Hunor: a apreciat că explicațiile oferite până acum de ministră au fost „neconvingătoare” și că sunt necesare clarificări suplimentare. Grindeanu a avertizat că subiectul nu trebuie „îngropat”, mai ales în contextul războiului din regiune, când procesul de repatriere trebuie să fie transparent și echitabil pentru toți cetățenii români. Parlamentul ar putea deschide o anchetă Chiar dacă premierul a respins o verificare a Corpului de Control, tema ar putea ajunge în Parlament. Senatorul Ninel Peia , din grupul PACE – Întâi România, a anunțat că va cere înființarea unei comisii de anchetă pentru a analiza modul în care s-au realizat repatrierile. Cum a început scandalul Controversa a pornit după ce fiica fostului premier Victor Ponta , aflată în Oman, nu ar fi fost lăsată să urce într-un avion care repatria cetățeni români din Dubai. Victor Ponta a susținut că decizia ar fi fost luată de ministra de Externe, care ar fi considerat că prezența acesteia la bord ar putea reprezenta o „vulnerabilitate pentru cursă”. Într-o conferință de presă, Oana Țoiu a respins acuzațiile și a declarat că prioritățile pentru repatrierea copiilor au fost stabilite pe criterii obiective , fără a ține cont de apartenența politică a părinților. Ministrul a precizat că există situații în care părinții solicită excepții față de ordinea stabilită, însă deciziile sunt luate în funcție de regulile stabilite pentru operațiunile de evacuare. Disputa riscă să rămână pe agenda politică în perioada următoare, mai ales dacă Parlamentul va decide deschiderea unei anchete privind modul în care autoritățile au gestionat repatrierea românilor din zonele de conflict. [...]
Cristian Tudor Popescu spune că Nicușor Dan poate conduce România în contextul actual , însă consideră că nu ar face față unei situații de război precum cea prin care trece Ucraina, unde rolul președintelui Volodimir Zelenski a fost decisiv în primele zile ale invaziei ruse. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții la B1 TV, potrivit B1 TV , în emisiunea „ Bună, România! ”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir. Gazetarul a început prin a observa schimbările din modul de comunicare al președintelui României , despre care spune că în ultimele apariții publice a devenit mai clar și mai sobru în exprimare. Cristian Tudor Popescu a remarcat că Nicușor Dan vorbește mai fluent, cu mai puține poticneli și fără gesticulația excesivă sau reacțiile nepotrivite care i-au fost reproșate în trecut. „În ultimele două discursuri a fost mult mai fluent, nu s-a mai hlizit și a transmis mesajul mult mai eficient. A arătat mai a președinte”, a afirmat jurnalistul. În continuare, Popescu a făcut o comparație cu situația din Ucraina și cu rolul pe care Volodimir Zelenski l-a avut după declanșarea invaziei ruse din 2022. El a ridicat ipoteza unei situații în care Ucraina ar fi fost condusă de Nicușor Dan, sugerând că rezultatul ar fi fost diferit. Potrivit gazetarului, contextul unui război total – cu atacuri masive de rachete și drone – necesită un tip de leadership diferit, capabil să transmită rapid mesaje ferme și să mobilizeze sprijin internațional pentru apărare. „Dacă președintele Ucrainei era Nicușor Dan și nu Volodimir Zelenski, s-ar fi ales praful într-un timp record de Ucraina”, a spus Cristian Tudor Popescu, referindu-se la reacția rapidă a liderului ucrainean în primele zile ale războiului, când a cerut sprijin militar și livrări de armament din partea partenerilor occidentali. În concluzie, jurnalistul consideră că Nicușor Dan poate conduce România în condițiile actuale , însă nu ar avea profilul unui lider de război precum cel demonstrat de președintele ucrainean în timpul conflictului. [...]
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit la București cu premierul Ilie Bolojan , la Palatul Victoria, unde cei doi oficiali au discutat despre cooperarea în domenii precum apărarea, energia, transporturile și reconstrucția Ucrainei. Întrevederea a avut loc joi, 12 martie 2026, în cadrul vizitei oficiale a liderului de la Kiev în România și a durat aproximativ 50 de minute. Discuțiile au avut loc la scurt timp după ce președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au semnat, la Palatul Cotroceni, documentele pentru Parteneriatul Strategic România–Ucraina , cel mai înalt nivel de cooperare bilaterală între două state. Cooperare în apărare, energie și transport După întâlnire, premierul Ilie Bolojan a anunțat că cele două țări vor intensifica colaborarea în mai multe domenii-cheie. Printre principalele direcții discutate se numără: cooperarea militară , inclusiv proiecte de producere a dronelor în România interconectarea energetică între cele două state dezvoltarea infrastructurii de transport implicarea României în reconstrucția Ucrainei „Astăzi deschidem un nou capitol, orientat spre viitor, în relațiile noastre bilaterale, odată cu semnarea Parteneriatului Strategic România–Ucraina”, a transmis premierul român. Tema minorității române din Ucraina În cadrul discuțiilor a fost abordată și situația comunității românești din Ucraina . Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța respectării drepturilor acesteia, inclusiv accesul la educație în limba română și libertatea religioasă. Potrivit Guvernului, Volodimir Zelenski a dat asigurări că nicio școală din comunitățile românești din Ucraina nu va fi închisă . Totodată, premierul român a salutat decizia autorităților de la Kiev de a introduce Ziua Limbii Române în Ucraina , care va fi celebrată anual pe 31 august . Contextul vizitei Vizita liderului ucrainean la București vine într-un context geopolitic tensionat, marcat de războiul din Ucraina și de evoluțiile din Orientul Mijlociu. Cu o zi înainte, autoritățile române au aprobat solicitarea Statelor Unite de a trimite trupe suplimentare, avioane de realimentare și echipamente de monitorizare în România, în contextul tensiunilor din regiune. Cea mai recentă vizită a lui Volodimir Zelenski în România avusese loc în octombrie 2023 , când s-a întâlnit la Cotroceni cu președintele de atunci, Klaus Iohannis, și a discutat la Guvern cu premierul Marcel Ciolacu. [...]
Majoritatea românilor susțin participarea președintelui Nicușor Dan la Consiliul pentru Pace inițiat de Donald Trump , potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research . Conform datelor publicate de Digi24 , 57,8% dintre respondenți consideră că decizia a fost una bună , în timp ce 32,7% o evaluează negativ , iar 9,6% nu au oferit un răspuns . Consiliul pentru Pace este o inițiativă lansată la Washington de președintele Statelor Unite, Donald Trump, iar participarea șefului statului român la prima reuniune a generat reacții diferite în opinia publică. Datele sondajului indică însă că, la nivel general, decizia este percepută pozitiv de majoritatea respondenților. Cum se împart opiniile românilor Opinia despre participarea lui Nicușor Dan Procent Decizie bună 57,8% Decizie proastă 32,7% Nu știu / nu răspund 9,6% Cine susține cel mai mult decizia Potrivit analizei sociologice, sprijinul pentru participarea președintelui României la reuniunea de la Washington este mai ridicat în anumite categorii sociale și politice. Decizia este apreciată în special de: votanții PSD, PNL și USR; persoanele cu vârsta de peste 60 de ani; respondenții cu studii superioare; locuitorii din București. În schimb, opiniile negative apar mai frecvent în rândul: votanților AUR; persoanelor între 45 și 59 de ani; celor cu nivel scăzut de educație; locuitorilor din mediul rural; angajaților din sectorul privat. Interpretarea rezultatelor Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac , consideră că rezultatele indică o legitimitate publică pentru decizia președintelui. Potrivit acestuia, majoritatea societății românești percepe participarea la Consiliul pentru Pace drept o acțiune care servește intereselor strategice ale României. Inițiativa vine într-un context geopolitic tensionat, marcat de conflicte internaționale și de discuții despre rolul alianțelor occidentale în menținerea stabilității globale. [...]
Traian Băsescu spune că SUA ar putea avea nevoie de baza de la Kogălniceanu , în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, și susține că România ar trebui să acționeze rapid, potrivit Știrile ProTV . Fostul președinte afirmă că șeful statului, Nicușor Dan, și România „trebuie să acționeze rapid, fără tergiversări, amânări și ezitări”, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. În opinia sa, Statele Unite, „băgate singure în capcana petrolului”, ar avea acum nevoie de baza militară de la Mihail Kogălniceanu, după ce în 2025 și-ar fi retras „demonstrativ” majoritatea militarilor. „Trump își caută aliați. A constatat că ar putea avea nevoie de România după ce în 2025 și-a retras demonstrativ, spre bucuria prietenului său Vladimir Putin, cea mai mare parte a militarilor de la Kogălniceanu, iar la München, prin trompeta Vance, a umilit pur și simplu România”, a scris Băsescu miercuri dimineața pe Facebook. Băsescu amintește de Acordul de Acces semnat la București la 6 decembrie 2005 și intrat în vigoare la 21 iunie 2006, care permite Armatei SUA accesul la Kogălniceanu. El susține că această discuție nu ar trebui purtată în logica unei nevoi punctuale a lui Donald Trump , ci în cheia relației de alianță. În același mesaj, fostul președinte afirmă că „afaceristul Trump va trebui să afle că accesul pe Kogălniceanu pentru operațiuni în Orientul Mijlociu costă”, fără a detalia la ce tip de costuri se referă sau ce formă ar putea lua acestea. Pe plan intern, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a fost convocat de urgență de președintele Nicușor Dan și se reunește miercuri, de la ora 9:30, la Palatul Cotroceni. Pe ordinea de zi se află situația din Orientul Mijlociu și implicațiile pentru România, evaluarea impactului asupra pieței petroliere și analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare, potrivit Administrației Prezidențiale. [...]
