Știri
Știri din categoria Politică
Învestirea Guvernului Luca Niculescu deblochează agenda bugetară și actele normative necesare funcționării statului, după o criză politică de aproape șase luni, potrivit Adevărul. Cabinetul a primit 280 de voturi „pentru” în Parlament, iar premierul a anunțat că Executivul începe activitatea „imediat”, cu prima ședință programată chiar în seara zilei de marți.
Din totalul de 464 de parlamentari, au fost prezenți 355. S-au exprimat 338 de voturi, dintre care 280 „pentru” și 58 „contra”, fără voturi anulate. Ceremonia de depunere a jurământului urma să aibă loc la ora 19:00, la Palatul Cotroceni.
„Încheiem astfel azi cinci luni și jumătate de criză politică, care înseamnă costuri pentru români, costuri pe care le simt în facturi, costuri pe care le simt în creșterea șomajului, costuri pe care le simțim și în situația economică, în situația geopolitică.”
Înaintea votului, Luca Niculescu a semnat acorduri de susținere cu PNL și UDMR. Conform informațiilor prezentate, PNL și-a condiționat sprijinul de respectarea angajamentelor bugetare, iar UDMR a cerut garanții privind drepturile minorităților și învățământul în limba maghiară. AUR și USR au anunțat că nu vor vota învestirea.
Ilie Bolojan, președintele PNL, a descris acordul ca fiind unul necesar pentru a asigura sprijin parlamentar pentru măsuri bugetare și acte normative, inclusiv pentru rectificări bugetare și pentru ordonanțe legate de pregătirea bugetului pe 2027. În același context, Bolojan a indicat și o țintă de reducere a deficitului bugetar în 2027 până la maximum 5,3%, „în conformitate cu ținta asumată de România”.
Premierul a spus că noul Executiv are „puteri depline” și că va convoca prima ședință de Guvern în aceeași seară, în condițiile în care România are de gestionat probleme bugetare și măsuri economice și administrative rămase în așteptare în perioada de instabilitate.
Criza politică a început în luna mai, după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR. Ulterior, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu să formeze Guvernul, pe fondul nevoii de a adopta decizii cu impact bugetar și economic.
Recomandate
PNL va vota învestirea Guvernului Niculescu „din necesitate”, dar rămâne în opoziție , pentru a evita prelungirea blocajului politic și riscuri în funcționarea serviciilor publice, potrivit Mediafax . În plenul reunit, Ilie Bolojan a susținut că votul liberalilor nu înseamnă intrare la guvernare și a plasat responsabilitatea integrală a viitorului Executiv pe PSD și pe premierul desemnat, Luca Niculescu. Bolojan a acuzat PSD și AUR că au declanșat criza politică prin demiterea fostului guvern, fără să vină ulterior cu o alternativă viabilă. El a afirmat că, în cele peste cinci luni de interimat, guvernul interimar a încercat „să țină România pe linia de plutire”, în timp ce inițiatorii moțiunii nu ar fi oferit soluții. Vot „de necesitate”, fără negocieri și fără funcții Premierul interimar a argumentat că PNL susține învestirea pentru a închide criza politică și pentru a evita degradarea serviciilor de bază, invocând explicit riscul de afectare a activității din unitățile de primiri urgențe. „De aceea, PNL va da astăzi un vot de necesitate, un vot pentru încheierea acestei crize. Nu intrăm la guvernare, nu negociem funcții, nu pretindem în schimb decât menținerea direcției României.” În același registru, Bolojan a spus că PNL nu va accepta prelungirea crizei doar pentru a demonstra că adversarii politici au greșit, susținând că populația nu trebuie să suporte costurile politice ale blocajului. „Nu există nicio grea moștenire”: miza bugetară și responsabilitatea PSD Bolojan a respins anticipat o posibilă linie de apărare a PSD privind dificultăți economice, afirmând că „nu există nicio grea moștenire” și că „bugetul este stabilizat”. Totodată, a cerut viitorului guvern să nu anuleze măsurile de corectare a dezechilibrelor bugetare, argumentând că „românii au plătit un preț” pentru aceste corecții. El a insistat că, odată cu învestirea, răspunderea pentru guvernare revine noului Executiv și premierului desemnat, „fără paravane”. Critici punctuale: Muncă, Sănătate, Justiție și Transporturi În discurs, Bolojan a atacat și componența cabinetului, susținând că unii miniștri propuși ar fi făcut parte dintr-un guvern anterior și nu ar fi livrat rezultate: Muncă : a reproșat întârzierea legii salarizării unitare și a afirmat că România ar fi pierdut 770 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii acestui obiectiv; Sănătate : a acuzat lipsa măsurilor pentru problemele structurale și a invocat blocarea unor șantiere, inclusiv investiții din Bistrița și Sectorul 4; Justiție : a susținut că fostul ministru nu și-ar fi asumat inițierea proiectului privind pensiile magistraților; Transporturi : a vorbit despre lucrări „supracontractate cu peste 300%” și despre o zonă de influență politică. Bolojan a spus că are „așteptări scăzute” de la guvern și a acuzat PSD că și-ar fi schimbat poziția pe teme economice, inclusiv în privința majorării TVA, despre care a afirmat că ar fi fost „inevitabilă”. Ce urmează în Parlament Parlamentul s-a reunit marți, 20 octombrie, pentru votul de învestitură al Guvernului condus de Luca Niculescu, care își prezintă programul și echipa în fața deputaților și senatorilor. Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a fi învestit, iar acordurile politice din ultimele zile îi oferă, potrivit sursei, șanse ridicate să obțină majoritatea necesară. PNL a anunțat că va trece în opoziție și va monitoriza activitatea viitorului Executiv. [...]
Învestirea Guvernului Luca Niculescu închide criza politică, dar lasă deschise riscurile bugetare și economice – acesta este mesajul transmis de liderul UDMR, Kelemen Hunor , înaintea votului din Parlament, potrivit Mediafax . Kelemen Hunor a spus marți, în plen, că UDMR susține noul Executiv „din responsabilitate”, însă a avertizat că votul de învestire rezolvă doar criza guvernamentală declanșată în luna mai, nu și celelalte probleme structurale cu care se confruntă România. „Suntem conștienți și sper că și guvernul este conștient că prin acest vot de investire doar criza guvernamentală declanșată în luna mai ia sfârșit. Celelalte crize rămân.” Unghi: presiunea pe buget și economie rămâne, indiferent de majoritatea „de necesitate” Din perspectiva impactului economic, liderul UDMR a enumerat explicit crizele care, în opinia sa, continuă să apese asupra țării și care vor pune presiune pe agenda noului guvern: criza bugetară; criza economică; criza socială, despre care a spus că „bate la ușă”; neîncrederea ridicată în instituțiile fundamentale; polarizarea societății; „criza combustibilului”, care „apasă greu pe fiecare om, pe fiecare societate comercială”. În același context, Kelemen Hunor a descris majoritatea care ar urma să voteze cabinetul drept una „conjuncturală” și „de necesitate”, dar „responsabilă față de cetățeni și față de țară”, subliniind că efectele crizei politice prelungite vor continua să se resimtă. Ce înseamnă sprijinul UDMR: acord politic și dialog pe proiecte Kelemen Hunor a mai afirmat că UDMR a semnat un acord politic cu premierul desemnat Luca Niculescu atât pentru a sprijini noul Executiv „la început de drum”, cât și pentru „protecția comunității” pe care o reprezintă. El a insistat că, de aici înainte, va fi nevoie de dialog pentru fiecare proiect de lege, ordonanță și politică publică nouă și a pledat pentru compromis politic, avertizând asupra riscurilor abandonării dialogului între partide. Contextul votului: pragul de 233 de voturi Parlamentul s-a reunit marți, 20 octombrie, pentru votul de învestitură al Guvernului condus de Luca Niculescu, după prezentarea programului de guvernare și a echipei de miniștri. Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a fi învestit, iar acordurile politice încheiate în ultimele zile îi oferă „șanse ridicate” să obțină majoritatea necesară, potrivit informațiilor din aceeași sursă. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu a pus în centrul programului de guvernare o agendă de consolidare fiscală și măsuri pro-investiții , într-un moment în care datoria publică a depășit 60% din PIB și România iese dintr-o perioadă de peste cinci luni de interimat și blocaj politic, potrivit Mediafax . Mesajul către Parlament, înaintea votului de învestitură, a fost că Executivul ar urma să răspundă criticilor „prin acțiune”, nu prin „replici”. În intervenția de după dezbateri, Niculescu a spus că nu intenționează să intre în „sarabanda replicilor tăioase” și că românii așteaptă soluții la probleme economice și administrative, invocând teme precum oprirea risipei, temperarea creșterii prețurilor, protejarea economiei și „readucerea rânduielii” în stat. Miza economică: deficit, datorie și reguli mai stricte de cheltuire Niculescu a avertizat că instabilitatea politică a avut efecte directe „prin facturi, șantiere oprite și nesiguranța locurilor de muncă” și a descris situația drept „o criză a modelului de dezvoltare”, nu doar o problemă bugetară. În plan fiscal-bugetar, premierul desemnat a promis: continuarea consolidării finanțelor publice și respectarea angajamentelor de reducere a deficitului bugetar, „fără a sacrifica nivelul de trai”; reducerea risipei din instituții și companii de stat, înainte de a cere „ceva în plus” contribuabililor; regula potrivit căreia nicio cheltuială permanentă nu ar urma să fie aprobată fără sursă permanentă de finanțare și fără avizul Ministerului Finanțelor. Ca urgențe imediate, Niculescu a indicat rectificarea bugetară fără majorarea deficitului, adoptarea bugetului pentru 2027, securitatea energetică în iarnă și finalizarea PNRR fără pierderi de fonduri. Impozitare și investiții: cota unică rămâne, impozitul minim pe cifra de afaceri ar urma să fie eliminat Pe zona de politici pentru mediul de afaceri, Niculescu a anunțat menținerea cotei unice de impozitare și eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, alături de scheme de relansare economică pentru producția din România. Pentru proiecte strategice de peste 100 de milioane de euro, propunerea este coordonare directă la nivelul Cancelariei Prim-ministrului, printr-un „punct unic de contact”, un manager de caz și un calendar de implementare. Energie: aproape 6.000 MW noi până la final de 2027 și un pact pe 10 ani În energie, Niculescu a spus că România ar urma să introducă în sistem aproape 6.000 MW de noi capacități de producție până la sfârșitul lui 2027 și că este așteptată intrarea pe piață a gazelor din proiectul Neptun Deep în aceeași perioadă. Totodată, a propus un Pact Energetic Național pe zece ani, pentru continuitatea politicilor indiferent de schimbările de guvern, și a indicat ca direcție reducerea prețului efectiv al electricității pentru industriile strategice prin contracte pe termen lung, investiții în producție și stocare, modernizarea rețelelor și instrumente europene de sprijin. Până la efectele noilor capacități, a promis continuarea sprijinului pentru familiile cu venituri mici. Administrație și digitalizare: audit în șase luni și identitate digitală pentru 5 milioane de români În administrație, Niculescu a respins reducerile uniforme de personal și reorganizările făcute exclusiv pentru economii, anunțând: audit funcțional al instituțiilor centrale în primele șase luni; modernizarea ANAF și a Vămii pe criterii de performanță; susținerea comasării voluntare a comunelor mici. Guvernul ar urma să lanseze „portofelul național de identitate digitală”, cu ținta ca cinci milioane de români să folosească identitatea electronică până în 2028. Ce urmează: votul de învestitură și majoritatea necesară Parlamentul s-a reunit marți, 20 octombrie, pentru votul de învestitură al Guvernului condus de Luca Niculescu. Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a fi învestit, iar acordurile politice din ultimele zile îi oferă, potrivit sursei, șanse ridicate să obțină majoritatea necesară. Niculescu a insistat că votul nu este „un cec în alb”, dar a cerut sprijin pentru instalarea unui guvern „cu puteri depline” după luni de criză politică. [...]
PNL anunță că va vota învestirea Guvernului Niculescu ca „vot de necesitate”, invocând riscul blocării serviciilor publice , potrivit Adevărul . În plenul Parlamentului, Ilie Bolojan a susținut că decizia liberalilor urmărește închiderea crizei politice, fără ca partidul să intre la guvernare sau să negocieze funcții, și a respins acuzațiile de „șantaj”. Bolojan a afirmat că au trecut peste cinci luni de la căderea Guvernului pe care l-a condus și că, în acest interval, PSD și AUR – pe care le-a indicat drept responsabile pentru demitere – nu ar fi oferit o soluție viabilă. În același timp, liderul PNL a criticat modul în care președintele României ar fi făcut desemnările de premier, spunând că doar una dintre cele patru propuneri (Siegfried Mureșan) ar fi reflectat voința politică rezultată din consultări. „Vot de necesitate”, fără intrare la guvernare Miza invocată de președintele PNL este una operațională: evitarea prelungirii blocajului politic, care – în interpretarea sa – ar putea afecta funcționarea serviciilor publice. În discurs, Bolojan a dat ca exemplu riscul ca unități precum camerele de gardă să nu mai poată gestiona urgențele. Totodată, acesta a insistat că sprijinul pentru învestire nu înseamnă cooptarea PNL în Executiv: „Nu intrăm la guvernare, nu negociem funcții, nu pretindem în schimb decât menținerea direcției României și nu suntem șantajați.” Disputa pe buget și reforme: „nu există nicio grea moștenire” Bolojan a acuzat PSD că pregătește narativul unei „grele moșteniri” pentru a-și justifica eventuale eșecuri și a susținut că „bugetul este stabilizat”. În același registru, le-a cerut social-democraților să nu anuleze măsurile adoptate pentru corectarea dezechilibrelor bugetare și să mențină direcția de reformă, cu accent pe controlul cheltuielilor, reguli egale și investiții. În același timp, liderul PNL a punctat că responsabilitatea guvernării va aparține noului Executiv și premierului desemnat, nu partidelor din afara Guvernului, subliniind că „lista de miniștri nu este a noastră”. Critici la adresa unor miniștri și avertisment pentru premier În intervenție, Bolojan a lansat atacuri la adresa unor membri ai viitorului Cabinet, cu referiri la portofoliile Muncă, Sănătate și Justiție. Printre acuzațiile formulate: la Muncă, a spus că legea salarizării ar fi fost ținută „la sertar” și că România ar fi pierdut „770 de milioane de euro”; la Sănătate, a acuzat amânarea deciziilor și faptul că „a lăsat PNRR-ul fără finanțare”; la Justiție, a criticat lipsa asumării inițierii proiectului privind pensiile magistraților. Bolojan i-a transmis și un avertisment premierului desemnat, Luca Niculescu, susținând că probleme structurale precum cele din Sănătate, salarizarea unitară sau „sumele imorale pentru magistrați” nu pot fi rezolvate fără decizii ferme. De ce i-a fost oprit microfonul Discursul lui Ilie Bolojan s-a încheiat după expirarea timpului alocat intervenției în plen, moment în care microfonul i-a fost oprit, conform relatării. Pentru PNL, mesajul politic anunțat este că partidul va trece în opoziție și „va sancționa fiecare derapaj” al guvernării. [...]
România ar putea ieși marți din blocajul politic, dar cu un guvern estimat la doar șase luni , într-un aranjament fragil care pune sub semnul întrebării predictibilitatea deciziilor economice și bugetare, potrivit Mediafax , care citează o analiză POLITICO. Parlamentul ar urma să voteze învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu , după o criză politică de cinci luni și „trei încercări eșuate”, conform analizei. Miza imediată este oprirea prelungirii instabilității, însă durata anticipată a cabinetului – aproximativ șase luni – indică un orizont scurt pentru politici coerente, inclusiv pe zona fiscal-bugetară. O majoritate „vot cu vot”, cu PSD în cabinet și PNL în afara lui După săptămâni de negocieri, perspectiva alegerilor anticipate i-a împins pe liberali (PNL) și social-democrați (PSD) către un acord de susținere a unui guvern condus de Luca Niculescu, notează POLITICO. Formula descrisă de publicație presupune că PSD intră la guvernare, în timp ce PNL rămâne în afara cabinetului. În același timp, POLITICO arată că PNL a refuzat să semneze un program de coaliție detaliat, ceea ce ar obliga noua administrație să își construiască sprijinul parlamentar „vot cu vot”. Consecința directă este lipsa garanției unei majorități stabile pe termen lung, chiar dacă învestirea trece. Bugetul pe 2027, punctul de tensiune: investiții vs. prudență fiscală Una dintre prioritățile PSD este adoptarea până la finalul lunii noiembrie a unui „buget pentru anul 2027 axat pe investiții”, orientat „departe de austeritate”, potrivit declarațiilor liderului PSD, Sorin Grindeanu , într-un interviu pentru Playbook, citat de POLITICO. „România are nevoie de un plan de redresare economică, nu de austeritate.” Analiza menționează că această abordare îl plasează pe Grindeanu în opoziție cu PNL, partid care a susținut prudența fiscală. Pentru mediul de afaceri, disputa sugerează că direcția bugetară ar putea rămâne negociată de la un vot la altul, cu risc de întârzieri sau compromisuri greu de anticipat. Context: AUR în sondaje și ruptura dintre PSD, PNL și USR Criza a început după ce, în luna mai, PSD a ieșit din coaliția cu PNL și Uniunea Salvați România (USR), demers în care s-a aliat cu AUR, potrivit POLITICO. Publicația leagă ascensiunea AUR de efectele reformelor nepopulare pentru reducerea datoriei publice, care ar fi împins o parte din electoratul PSD către formațiunea de extremă dreapta. În prezent, neîncrederea dintre foștii parteneri complică refacerea unei formule clasice de guvernare: PNL și USR refuză să mai formeze un guvern alături de PSD, conform analizei. PSD exclude o înțelegere cu AUR, dar avertizează asupra riscului electoral În interviul pentru POLITICO, Sorin Grindeanu a spus că nu va căuta noi înțelegeri cu AUR, invocând diferențe legate de Europa și securitatea națională. „Cât timp voi ocupa această funcție, PSD nu va avea niciun fel de acord cu AUR.” Totuși, liderul PSD afirmă că speră să refacă alianța cu foștii parteneri peste șase luni, pe baza unui program economic diferit, care să evite tăierile bugetare. În caz contrar, avertizează el, AUR ar putea continua să crească în sprijin. Pentru moment, chiar dacă votul de învestire ar pune capăt blocajului, datele din analiza citată indică o guvernare cu stabilitate limitată și cu un calendar bugetar încărcat, în care negocierile politice pot influența direct ritmul deciziilor economice. [...]
Votul de învestitură al Guvernului Luca Niculescu poate debloca interimatul, dar depinde de disciplina PNL , în condițiile în care Executivul are, pe hârtie, majoritatea necesară prin acordurile semnate cu PNL și UDMR, potrivit News . Guvernul premierului desemnat Luca Niculescu ajunge marți la votul în plenul comun al Parlamentului, după ce dimineață sunt programate audierile ultimilor miniștri propuși. Luni, toți miniștrii audiați au primit avize favorabile în comisii. Votul este programat la ora 14.00, iar pentru învestire sunt necesare 233 de voturi. Miza imediată este încetarea perioadei de interimat a guvernului demis condus de Ilie Bolojan , după șase luni în care au existat trei tentative eșuate de a trece un Cabinet. Majoritatea există, dar apar fisuri în PNL Conform calculelor prezentate, PSD, PNL și UDMR ar avea împreună 239 de voturi (peste pragul de 233), dacă parlamentarii celor trei formațiuni votează integral. În același timp, există semnale că nu toți liberalii vor susține Cabinetul. News notează că sunt așteptate voturi împotrivă și din partea unor parlamentari PNL care s-au poziționat împotriva deciziei conducerii partidului, invocând prezența miniștrilor PSD în guvern. Filiala PNL Iași a anunțat sâmbătă că nu susține învestirea, decizia fiind luată în unanimitate de Biroul Politic Județean. „PNL Iaşi consideră că soluţia legitimă pentru depăşirea blocajului politic rămâne constituirea unei majorităţi reformiste credibile sau, în absenţa acesteia, întoarcerea la votul cetăţenilor prin alegeri anticipate”, a transmis filiala Iaşi a PNL. Condițiile PNL și UDMR: deficit și drepturi ale minorităților Premierul desemnat a semnat acorduri de susținere cu PNL și UDMR pentru votul de învestitură. Ilie Bolojan a declarat că acordul cu PNL stabilește condiții pe care viitorul Executiv trebuie să le respecte până la adoptarea bugetului pe 2027, inclusiv o țintă de deficit. România ar trebui să aibă „un deficit bugetar anul viitor în scădere” și să ajungă „la maximum 5,3%”, potrivit lui Ilie Bolojan. Bolojan a insistat că documentul nu este „un cec în alb”, ci un aranjament necesar pentru ca ordonanțele și rectificările bugetare să poată fi adoptate și pentru pregătirea bugetului pe 2027. UDMR, prin Kelemen Hunor, a anunțat că sprijină învestirea în condiții „clare”, între care respectarea drepturilor minorităților și sprijinirea învățământului în limba maghiară. Opoziția: AUR și USR au anunțat că nu votează AUR și USR au transmis că nu vor susține Guvernul Luca Niculescu. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a invocat mai multe motive, inclusiv că Executivul ar fi rezultat din „impunerea” voinței președintelui Nicușor Dan. USR a decis, în Comitetul Politic, să voteze împotrivă. Dominic Fritz a motivat decizia prin faptul că ar fi vorba despre „un guvern care va fi condus de la sediul PSD” și care s-ar sprijini pe „o majoritate toxică cu AUR”. Ce urmează în Parlament Marți, audierile ultimilor miniștri propuși sunt programate între orele 09.00 și 12.00, pentru portofoliile: Justiție, Proiecte Europene, Externe, Muncă și Sănătate. Ulterior, plenul comun votează învestirea. În context, News amintește că, după respingerea a două propuneri de guvern (Cabinetele Veștea și Mureșan) și retragerea unei propuneri care nu a ajuns la vot (Eugen Tomac), s-a întrunit condiția pentru declanșarea alegerilor anticipate, însă decizia aparține președintelui, potrivit Constituției. Președintele Nicușor Dan a declarat că sunt „șanse mari” ca guvernul propus de Luca Niculescu să fie învestit. [...]
