Știri
Știri din categoria Politică
O declarație a lui Donald Trump a declanșat un incident diplomatic cu efecte imediate, după ce ministrul italian de Externe a anulat o vizită în SUA, pe fondul reacțiilor de la Roma la afirmațiile președintelui american despre premierul Giorgia Meloni, potrivit Libertatea.
Italia a reacționat vineri, 19 iunie 2026, după ce Trump a susținut că Meloni „l-a implorat” pentru o fotografie la summitul G7 din Franța și că el a acceptat doar pentru că „i-a fost milă de ea”. Meloni a respins public afirmațiile, într-un video postat pe X, spunând că este „sincer uimită” și calificând declarațiile drept „inventate”, relatează France 24.
În semn de protest, ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a anunțat pe X anularea unei vizite planificate în Statele Unite, programată pentru 21 și 22 iunie. Tajani a descris declarațiile lui Trump drept „grave și ofensatoare”.
În intervenția sa, Meloni a transmis că Italia nu acceptă o astfel de poziționare din partea unui aliat:
„Nici eu, nici Italia nu cerșim vreodată ceva.”
Ea a mai spus că nu înțelege „de ce președintele Statelor Unite se comportă astfel cu propriii aliați” și a adăugat că este „păcat” că nu arată „aceeași determinare” față de „dușmanii Occidentului”.
Potrivit aceleiași surse, episodul vine pe fondul unor fricțiuni mai vechi. În aprilie 2026, Trump a criticat-o pe Meloni după ce aceasta l-a apărat pe Papa Leon, iar premierul italian a numit atunci comentariile președintelui american „inacceptabile”. Trump a declarat pentru Corriere della Sera: „Sunt șocat de ea. Am crezut că este curajoasă, dar m-am înșelat”.
În plus, Trump a acuzat Italia că nu ar fi sprijinit suficient SUA în NATO și a amenințat că va retrage trupele americane din Italia, afirmând că Roma „nu ne-a fost de niciun ajutor” în conflictul din Iran.
La finalul summitului G7 de la Evian, Meloni a spus că atmosfera a fost „foarte pozitivă” și că nu au existat tensiuni între Trump și ceilalți lideri, deși a recunoscut că atât ea, cât și Trump au „caractere destul de puternice”. În Italia, ministrul Justiției, Carlo Nordio, a numit declarațiile lui Trump o „lovitură dureroasă” pentru relațiile bilaterale, iar ministrul Apărării, Guido Crosetto, a avertizat că „aceste glume nu aduc beneficii nimănui”.
Recomandate
Percepția asupra economiei se întoarce împotriva republicanilor , iar un nou sondaj indică faptul că alegătorii americani îi văd pe democrați drept „administratori mai buni ai economiei” pentru prima dată în aproape un deceniu, potrivit Euronews . Schimbarea vine pe fondul scăderii constante a ratei de aprobare pentru președintele Donald Trump și al presiunilor resimțite în bugetele gospodăriilor, alimentate de scumpirea energiei. Sondajul Reuters/Ipsos, realizat online la nivel național, arată că 42% dintre alegători ar vota un democrat la alegerile pentru Congres, în timp ce 37% ar opta pentru un republican, „în acest moment”. În paralel, ponderea americanilor care aprobă activitatea președinției a coborât la 35%, de la 37% în luna anterioară. De ce contează: economia și energia pot decide „midterms” Cercetarea leagă evaluarea lui Trump pe economie de evoluția prețurilor la energie, în contextul războiului din Iran. Sondajul analizează inclusiv efectul creșterii prețurilor la energie asupra șanselor republicanilor la alegerile intermediare din noiembrie. În același timp, este menționat impactul direct asupra gospodăriilor: finanțele familiilor au fost afectate de scumpirea benzinei, pe fondul tensiunilor din Golful Persic . Context: scăderea aprobării și miza controlului Congresului Alegerile „midterms” au loc pe 3 noiembrie și vor decide controlul asupra Congresului pentru următorii doi ani. În acest cadru, sondajul sugerează că republicanii și Trump ar pierde în fața democraților „în acest moment”, pe fondul deteriorării percepției privind administrarea economiei. Trump a justificat că a ordonat atacurile asupra Iranului pentru a destructura programul nuclear al țării, a limita capacitatea Teheranului de a ataca rivalii regionali și a crea condiții pentru răsturnarea conducerii clericale. Potrivit materialului, aceste acțiuni au fost urmate de o creștere a prețurilor benzinei cu peste 25% de la începutul războiului, din 28 februarie. Ce spune Trump despre sondaje Președintele a declarat în repetate rânduri că nu crede în aceste sondaje, susținând că nu ar fi reale. [...]
AUR își mută ofensiva pentru suspendarea președintelui în online , lansând o platformă care urmărește „în timp real” strângerea sprijinului parlamentar și al cetățenilor, pe fondul blocajului prelungit în desemnarea unui prim-ministru, potrivit HotNews . Partidul condus de George Simion anunță că a lansat site-ul suspeND.ro , pe care îl prezintă drept un instrument de monitorizare a demersului de suspendare a președintelui Nicușor Dan. AUR susține că motivul inițiativei este faptul că șeful statului „nu propune un nume de prim-ministru, așa cum prevede Constituția”. Ce urmărește platforma și ce presiune pune pe Parlament Conform descrierii AUR, platforma arată: stadiul demersului de suspendare; numărul de semnături necesare pentru declanșarea procedurii; poziția fiecărui parlamentar față de suspendare; posibilitatea ca cetățenii să își exprime susținerea pentru continuarea demersului. Partidul afirmă că românii pot vedea acolo dacă parlamentarii „și-au asumat sau nu o poziție” și câți cetățeni susțin inițiativa. Acuzațiile AUR și mesajul lui George Simion AUR califică suspendarea drept „un instrument constituțional legitim” și îl acuză pe președinte de „încălcări repetate ale obligațiilor constituționale”, inclusiv prin „tergiversarea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru”, „refuzul” rolului de mediator și „excluderea” AUR din consultările pentru formarea Guvernului. George Simion a anunțat lansarea platformei și pe Facebook, cerând susținătorilor să solicite parlamentarilor sprijin pentru demiterea președintelui. Care este pragul legal și în ce context apare inițiativa Pe 1 iulie, cei 135 de lideri din conducerea AUR au votat în unanimitate pentru demararea procesului de suspendare, notează publicația, trimițând la un articol anterior pe aceeași temă ( HotNews ). Conform Articolului 95 din Constituție, procedura poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor. Demersul vine în contextul unui „blocaj de trei luni” în formarea noului Guvern: Nicușor Dan a făcut două desemnări oficiale de premier (Eugen Tomac și Adrian Veștea), ambele eșuate din lipsă de sprijin parlamentar. Ulterior, președintele a primit două propuneri — Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan (PNL) — despre care a spus că nu au, în acel moment, sprijinul necesar pentru validarea Guvernului. În același context, HotNews amintește că, după demiterea prin moțiune de cenzură inițiată de PSD-AUR pe 5 mai , premierul Ilie Bolojan a depășit recordul pentru cel mai lung interimat, iar prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a declarat la Digi24 că „s-au avansat niște nume de premier tehnocrat”, fără să știe care sunt acestea, informație relatată într-un material separat ( HotNews ). [...]
Un deputat afiliat PSD a semnat pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan, deși partidul respinge demersul , iar gestul introduce o fisură politică într-un moment în care social-democrații invocă nevoia de „stabilitate”, potrivit HotNews . AUR susține că a strâns 112 semnături din cele 155 necesare pentru a iniția procedura de suspendare a președintelui și a lansat platforma suspeND.ro , unde sunt afișate semnăturile și pozițiile parlamentarilor. Pe listă apare și Dorin Popa, deputat afiliat grupului PSD, deși PSD nu sprijină public inițiativa. Cine este deputatul PSD care a semnat și cum își justifică decizia Dorin Popa este la primul mandat de deputat. A intrat în Parlament ales pe listele POT, iar pe 10 iunie 2025 s-a afiliat grupului PSD, după plecarea din POT „cu scandal”, pe fondul unui conflict cu președinta partidului, Anamaria Gavrilă (context relatat într-un material HotNews ). Popa spune că susține suspendarea deoarece consideră că președintele blochează formarea unui guvern cu majoritate parlamentară, prin condiția de a obține 233 de voturi, în timp ce ar fi exclus AUR de la guvernare. „Or, conștient fiind de treaba asta, că n-ar exista o majoritate parlamentară pentru a avea un Guvern cu drepturi depline, consider că domnia sa ține pe loc România.” Întrebat de ce a semnat un demers pe care PSD nu îl susține, Popa afirmă că în grupul PSD nu i s-a interzis să voteze după propria opțiune. „La grupul parlamentar PSD nu există treaba asta, «votezi ce vrem noi». Nu, votezi cum te taie capul, cum simte inima, creierul.” Poziția PSD: „Avem nevoie de stabilitate” Deputatul PSD Mihai Ghigiu a declarat la Parlament că partidul nu susține inițiativa AUR și că nu vede motive care să justifice suspendarea, invocând contextul unei crize guvernamentale. „PSD, grupurile parlamentare ale PSD nu susțin o astfel de inițiativă, avem nevoie de stabilitate.” Ghigiu a precizat că Dorin Popa este afiliat grupului PSD, dar că decizia partidului rămâne neschimbată: PSD nu sprijină suspendarea. Ce urmează procedural și care sunt pragurile Suspendarea președintelui este reglementată de articolul 95 din Constituție . Propunerea poate fi inițiată de cel puțin o treime dintre deputați și senatori, iar suspendarea se votează în ședință comună, cu majoritatea parlamentarilor, după consultarea Curții Constituționale. Dacă este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendum pentru demitere. Referendumul este valabil dacă participă cel puțin 30% dintre alegătorii înscriși pe listele permanente, iar rezultatul este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă minimum 25% din totalul înscrișilor. În iulie, Nicușor Dan a catalogat perspectiva suspendării drept un „subiect total neserios”, spunând că suspendarea ar trebui să fie o sancțiune pentru „încălcări serioase ale Constituției”. [...]
Publicarea declarațiilor de avere ale partenerei președintelui reaprinde discuția despre extinderea obligațiilor de transparență după ce un amendament privind declararea „partenerilor de viață” a trecut de Camera Deputaților , potrivit Ziarul Financiar . Președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri că au fost publicate declarațiile de avere și de interese ale partenerei sale, Mirabela Grădinaru. Documentele sunt publicate pe site-ul Administrației Prezidențiale, conform informațiilor citate de publicație. Ce apare în declarația de avere Potrivit declarației de avere, Mirabela Grădinaru: deține opt terenuri, dintre care șapte sunt în județul Vaslui; unul este cumpărat, restul sunt moștenite; are două case de locuit în județul Vaslui, dobândite în 2025 de la membri ai familiei; deține două autovehicule: un Renault Clio (cumpărat în 2016) și un Opel Vectra (cumpărat în 1992). La capitolul venituri, ea este angajată la Automobile Dacia S.A., iar venitul actual declarat este de 158.360 de lei, respectiv 13.280 de lei pe lună. În declarație este menționat și un împrumut acordat în nume personal către Asociația S.O.S. Orașul, unde Mirabela Grădinaru are funcția de președinte, în valoare de 116.563 de lei. Miza de reglementare: includerea „partenerilor de viață” în obligațiile de declarare Publicarea acestor declarații vine în contextul în care un amendament AUR privind declararea averii „concubinilor”/„partenerilor de viață” a trecut de Camera Deputaților și a fost susținut de AUR și PSD, notează Ziarul Financiar. Textul amendamentului prevede obligația de a completa și depune declarațiile de avere și de interese pentru „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu o listă de demnitari, inclusiv Președintele României, parlamentari, prim-ministrul, membri ai Guvernului și alți înalți funcționari. În continuare, legea ANI urmează să intre „astăzi” în comisii și în plen, pentru a fi supusă votului, conform aceleiași surse. [...]
Senatul decide miercuri forma finală a „ legii integrității ”, după amendamente contestate care pot schimba regimul incompatibilităților și al declarațiilor de avere , potrivit Agerpres . Proiectul intră în dezbaterea Senatului în sesiune extraordinară, acesta fiind for decizional. Comisia juridică a Senatului se reunește la ora 12:00 pentru întocmirea raportului, iar plenul este programat la ora 15:00. Senatorii au avut termen până marți pentru depunerea amendamentelor. Miza: reguli mai dure la incompatibilitate și extinderea obligațiilor de declarare a averii În forma adoptată luni de Camera Deputaților, ca prim for sesizat, au fost introduse amendamente ale PSD și AUR, contestate de PNL și USR pe motiv că ar fi neconstituționale. Printre amendamentele menționate se află: încetarea funcției, demnității publice sau a mandatului pentru persoanele față de care se constată definitiv incompatibilitatea ori conflictul de interese după intrarea în vigoare a legii, „la data rămânerii definitive” a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătorești, după caz; un amendament al AUR care vizează obligativitatea depunerii declarațiilor de avere și pentru soț/soție sau „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” în cazul președintelui României, deputaților, senatorilor, prim-ministrului, membrilor Guvernului și altor demnitari. Context: proiect redepus după respingerea formei inițiale Proiectul a fost redepus vinerea trecută de PNL și USR, după ce forma inițială a fost respinsă joi, în sesiunea extraordinară, de Senat. Conform Agerpres, motivul a fost că includea același amendament al PSD privind sancționarea retroactivă a faptelor de conflict de interese și incompatibilitate prin pierderea mandatului, amendament despre care se arată că l-ar fi vizat pe liderul USR, Dominic Fritz . Alte proiecte pe agenda de miercuri a Senatului Pe ordinea de zi a plenului de miercuri (ora 15:00) mai sunt două proiecte la care Senatul este primul for sesizat, iar Camera Deputaților este decizională: un proiect inițiat de PNL care propune majorarea de la 40% la 60% a plăților parțiale pentru cererile de decontare depuse de furnizorii de energie electrică și gaze naturale, în cadrul schemelor reglementate de OUG nr. 6/2025 și OUG nr. 27/2022; un proiect inițiat de PSD care vizează reglementarea procedurii de acordare, plată, suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire și la beneficiul de tranziție, în cadrul legislației privind dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu handicap și protecția drepturilor persoanelor cu handicap. [...]
Sesizarea depusă de Cristian Popescu Piedone la DNA ridică din nou miza interpretării sancțiunilor pentru conflict de interese , într-un moment în care practica administrativă arată că diminuarea temporară a indemnizației este folosită frecvent în locul încetării mandatului, potrivit Mediafax . Plângerea vine după ce Prefectura Timiș a anunțat marți, 4 august, că primarul Timișoarei, Dominic Fritz, va avea indemnizația diminuată cu 10% timp de șase luni, ca urmare a încălcării regimului juridic al conflictului de interese. Prefectura a precizat că ordinul a fost emis în baza Legii nr. 176/2010 și a Codului administrativ. Cristian Popescu Piedone susține că prefectul de Timiș, Paul Finta, ar fi trebuit să dispună încetarea mandatului lui Fritz, nu doar reducerea indemnizației. Într-o postare pe Facebook, Piedone a transmis: „Legea trebuie aplicată, nu interpretată. În fața legii, toți suntem egali. Unde-i lege, nu-i tocmeală”. Potrivit documentului publicat de Piedone, plângerea penală îl vizează pe Paul Finta „sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 Cod penal”, dar și pentru eventuale alte infracțiuni care ar putea rezulta din verificările procurorilor. El cere DNA să stabilească dacă prefectul avea obligația legală de a emite un ordin de încetare a mandatului sau dacă sancțiunea aleasă respectă Codul administrativ, Legea nr. 176/2010 și celelalte acte normative aplicabile. În sesizare se solicită analizarea hotărârii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI) , a ordinului emis de prefect și a avizelor juridice care au stat la baza acestuia. Piedone mai cere verificarea corespondenței Prefecturii Timiș cu Ministerul Afacerilor Interne, ANI și alte instituții, precum și audierea prefectului și a funcționarilor implicați în luarea deciziei. Depunerea unei plângeri penale nu înseamnă că persoana reclamată este vinovată; procurorii urmează să verifice dacă faptele sesizate intră în competența DNA și dacă există elemente care justifică deschiderea unei anchete penale. Context: de ce a fost declarat Dominic Fritz în conflict de interese Înalta Curte de Casație și Justiție a respins pe 18 iunie 2026 recursul formulat de Dominic Fritz și a menținut hotărârea Curții de Apel Timișoara care confirmase raportul ANI. Instanța supremă a reținut că primarul a participat la emiterea unui act administrativ care a produs beneficii pentru o persoană de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale din 2020. Potrivit ANI, Fritz a aprobat un referat privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal și l-a înaintat Consiliului Local, iar documentația aferentă fusese realizată de firma unui arhitect care îl împrumutase în campania electorală cu 25.000 de lei. Fritz a susținut că proiectul fusese pregătit în mandatul fostului primar Nicolae Robu și că funcționarii municipalității i-au recomandat să continue procedura administrativă deja începută. De ce contează: practica sancțiunilor și presiunea pentru schimbarea legii ANI a transmis, înaintea emiterii ordinului în cazul Fritz, că monitorizează 122 de persoane aflate sub interdicția de trei ani calculată de la încetarea mandatului sau a funcției. Pentru majoritatea, măsurile aplicate au constat în diminuarea salariului sau a indemnizației cu procente între 5% și 20%, pentru perioade de până la șase luni. Agenția a precizat că 22 dintre persoanele declarate în conflict de interese în timpul exercitării unei funcții elective continuă să ocupe o funcție aleasă. Datele ANI indică faptul că, în practica administrativă actuală, constatarea unui conflict de interese nu a determinat automat încetarea imediată a mandatului în toate cazurile. Agenția a arătat însă că susține modificarea legislației, astfel încât încălcarea regimului conflictului de interese să nu mai poată fi sancționată doar printr-o diminuare temporară a veniturilor. Paul Finta a fost numit prefect al județului Timiș printr-o hotărâre de Guvern adoptată la 18 iunie 2026, după ce a fost propus pentru această funcție de USR. [...]
