Știri
Știri din categoria Politică

Schimbul de replici dintre Donald Trump și Giorgia Meloni începe să aibă efecte diplomatice concrete, după ce ministrul italian de externe Antonio Tajani și-a anulat o vizită în Statele Unite programată pentru 21-22 iunie, pe fondul acuzațiilor lansate de președintele american la adresa premierului italian, potrivit Agerpres.
Meloni a respins public afirmația lui Trump potrivit căreia l-ar fi „implorat” să facă o fotografie cu ea la summitul G7 din această săptămână. Într-o postare pe Instagram, premierul italian a spus că declarațiile președintelui american sunt „complet fabricate” și a adăugat că „nici Italia și nici eu nu implorăm niciodată”.
În același mesaj, Meloni a criticat modul în care Trump se raportează la aliați, afirmând că este „regretabil” că nu manifestă „aceeași hotărâre” față de „dușmanii Occidentului”. Ea a precizat că a considerat necesar un răspuns rapid: „Unele lucruri merită un răspuns imediat”.
Vicepremierul și ministrul de externe Antonio Tajani a anunțat vineri că își anulează vizita în SUA, planificată pentru 21-22 iunie, ca reacție la afirmațiile lui Trump. Într-un mesaj pe platforma X, Tajani a transmis că „vorbele grele și jignitoare” la adresa Giorgiei Meloni „ofensează întreaga Italie”.
Potrivit informațiilor citate de Agerpres din ANSA, Meloni a avut relații „foarte bune” cu Trump și a fost singurul lider european invitat la ceremonia de învestitură a republicanului, care a avut loc anul trecut, însă relația s-ar fi deteriorat după începerea războiului din Iran.
În acest context, poziția guvernului italian a inclus refuzul de a permite SUA utilizarea unei baze aeriene din Sicilia pentru raiduri în timpul războiului. Trump ar fi acuzat Italia că „nu este de ajutor” și ar fi spus că Meloni „s-a schimbat”.
După summitul G7, Meloni a declarat că relațiile sale cu Trump sunt neschimbate, că nu au existat „reproșuri” și că fiecare dintre cei doi lideri a înțeles punctele de vedere ale celuilalt. Tot la G7, într-un schimb de replici la care au participat și Antonio Costa și Friedrich Merz, Trump a spus că a fost „abandonat” de Meloni, iar aceasta i-a răspuns că „au fost întotdeauna prieteni”.
Recomandate

Percepția asupra economiei se întoarce împotriva republicanilor , iar un nou sondaj indică faptul că alegătorii americani îi văd pe democrați drept „administratori mai buni ai economiei” pentru prima dată în aproape un deceniu, potrivit Euronews . Schimbarea vine pe fondul scăderii constante a ratei de aprobare pentru președintele Donald Trump și al presiunilor resimțite în bugetele gospodăriilor, alimentate de scumpirea energiei. Sondajul Reuters/Ipsos, realizat online la nivel național, arată că 42% dintre alegători ar vota un democrat la alegerile pentru Congres, în timp ce 37% ar opta pentru un republican, „în acest moment”. În paralel, ponderea americanilor care aprobă activitatea președinției a coborât la 35%, de la 37% în luna anterioară. De ce contează: economia și energia pot decide „midterms” Cercetarea leagă evaluarea lui Trump pe economie de evoluția prețurilor la energie, în contextul războiului din Iran. Sondajul analizează inclusiv efectul creșterii prețurilor la energie asupra șanselor republicanilor la alegerile intermediare din noiembrie. În același timp, este menționat impactul direct asupra gospodăriilor: finanțele familiilor au fost afectate de scumpirea benzinei, pe fondul tensiunilor din Golful Persic . Context: scăderea aprobării și miza controlului Congresului Alegerile „midterms” au loc pe 3 noiembrie și vor decide controlul asupra Congresului pentru următorii doi ani. În acest cadru, sondajul sugerează că republicanii și Trump ar pierde în fața democraților „în acest moment”, pe fondul deteriorării percepției privind administrarea economiei. Trump a justificat că a ordonat atacurile asupra Iranului pentru a destructura programul nuclear al țării, a limita capacitatea Teheranului de a ataca rivalii regionali și a crea condiții pentru răsturnarea conducerii clericale. Potrivit materialului, aceste acțiuni au fost urmate de o creștere a prețurilor benzinei cu peste 25% de la începutul războiului, din 28 februarie. Ce spune Trump despre sondaje Președintele a declarat în repetate rânduri că nu crede în aceste sondaje, susținând că nu ar fi reale. [...]

Un deputat afiliat PSD a semnat pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan, deși partidul respinge demersul , iar gestul introduce o fisură politică într-un moment în care social-democrații invocă nevoia de „stabilitate”, potrivit HotNews . AUR susține că a strâns 112 semnături din cele 155 necesare pentru a iniția procedura de suspendare a președintelui și a lansat platforma suspeND.ro , unde sunt afișate semnăturile și pozițiile parlamentarilor. Pe listă apare și Dorin Popa, deputat afiliat grupului PSD, deși PSD nu sprijină public inițiativa. Cine este deputatul PSD care a semnat și cum își justifică decizia Dorin Popa este la primul mandat de deputat. A intrat în Parlament ales pe listele POT, iar pe 10 iunie 2025 s-a afiliat grupului PSD, după plecarea din POT „cu scandal”, pe fondul unui conflict cu președinta partidului, Anamaria Gavrilă (context relatat într-un material HotNews ). Popa spune că susține suspendarea deoarece consideră că președintele blochează formarea unui guvern cu majoritate parlamentară, prin condiția de a obține 233 de voturi, în timp ce ar fi exclus AUR de la guvernare. „Or, conștient fiind de treaba asta, că n-ar exista o majoritate parlamentară pentru a avea un Guvern cu drepturi depline, consider că domnia sa ține pe loc România.” Întrebat de ce a semnat un demers pe care PSD nu îl susține, Popa afirmă că în grupul PSD nu i s-a interzis să voteze după propria opțiune. „La grupul parlamentar PSD nu există treaba asta, «votezi ce vrem noi». Nu, votezi cum te taie capul, cum simte inima, creierul.” Poziția PSD: „Avem nevoie de stabilitate” Deputatul PSD Mihai Ghigiu a declarat la Parlament că partidul nu susține inițiativa AUR și că nu vede motive care să justifice suspendarea, invocând contextul unei crize guvernamentale. „PSD, grupurile parlamentare ale PSD nu susțin o astfel de inițiativă, avem nevoie de stabilitate.” Ghigiu a precizat că Dorin Popa este afiliat grupului PSD, dar că decizia partidului rămâne neschimbată: PSD nu sprijină suspendarea. Ce urmează procedural și care sunt pragurile Suspendarea președintelui este reglementată de articolul 95 din Constituție . Propunerea poate fi inițiată de cel puțin o treime dintre deputați și senatori, iar suspendarea se votează în ședință comună, cu majoritatea parlamentarilor, după consultarea Curții Constituționale. Dacă este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendum pentru demitere. Referendumul este valabil dacă participă cel puțin 30% dintre alegătorii înscriși pe listele permanente, iar rezultatul este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă minimum 25% din totalul înscrișilor. În iulie, Nicușor Dan a catalogat perspectiva suspendării drept un „subiect total neserios”, spunând că suspendarea ar trebui să fie o sancțiune pentru „încălcări serioase ale Constituției”. [...]

Publicarea declarațiilor de avere ale partenerei președintelui reaprinde discuția despre extinderea obligațiilor de transparență după ce un amendament privind declararea „partenerilor de viață” a trecut de Camera Deputaților , potrivit Ziarul Financiar . Președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri că au fost publicate declarațiile de avere și de interese ale partenerei sale, Mirabela Grădinaru. Documentele sunt publicate pe site-ul Administrației Prezidențiale, conform informațiilor citate de publicație. Ce apare în declarația de avere Potrivit declarației de avere, Mirabela Grădinaru: deține opt terenuri, dintre care șapte sunt în județul Vaslui; unul este cumpărat, restul sunt moștenite; are două case de locuit în județul Vaslui, dobândite în 2025 de la membri ai familiei; deține două autovehicule: un Renault Clio (cumpărat în 2016) și un Opel Vectra (cumpărat în 1992). La capitolul venituri, ea este angajată la Automobile Dacia S.A., iar venitul actual declarat este de 158.360 de lei, respectiv 13.280 de lei pe lună. În declarație este menționat și un împrumut acordat în nume personal către Asociația S.O.S. Orașul, unde Mirabela Grădinaru are funcția de președinte, în valoare de 116.563 de lei. Miza de reglementare: includerea „partenerilor de viață” în obligațiile de declarare Publicarea acestor declarații vine în contextul în care un amendament AUR privind declararea averii „concubinilor”/„partenerilor de viață” a trecut de Camera Deputaților și a fost susținut de AUR și PSD, notează Ziarul Financiar. Textul amendamentului prevede obligația de a completa și depune declarațiile de avere și de interese pentru „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu o listă de demnitari, inclusiv Președintele României, parlamentari, prim-ministrul, membri ai Guvernului și alți înalți funcționari. În continuare, legea ANI urmează să intre „astăzi” în comisii și în plen, pentru a fi supusă votului, conform aceleiași surse. [...]

Senatul decide miercuri forma finală a „ legii integrității ”, după amendamente contestate care pot schimba regimul incompatibilităților și al declarațiilor de avere , potrivit Agerpres . Proiectul intră în dezbaterea Senatului în sesiune extraordinară, acesta fiind for decizional. Comisia juridică a Senatului se reunește la ora 12:00 pentru întocmirea raportului, iar plenul este programat la ora 15:00. Senatorii au avut termen până marți pentru depunerea amendamentelor. Miza: reguli mai dure la incompatibilitate și extinderea obligațiilor de declarare a averii În forma adoptată luni de Camera Deputaților, ca prim for sesizat, au fost introduse amendamente ale PSD și AUR, contestate de PNL și USR pe motiv că ar fi neconstituționale. Printre amendamentele menționate se află: încetarea funcției, demnității publice sau a mandatului pentru persoanele față de care se constată definitiv incompatibilitatea ori conflictul de interese după intrarea în vigoare a legii, „la data rămânerii definitive” a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătorești, după caz; un amendament al AUR care vizează obligativitatea depunerii declarațiilor de avere și pentru soț/soție sau „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” în cazul președintelui României, deputaților, senatorilor, prim-ministrului, membrilor Guvernului și altor demnitari. Context: proiect redepus după respingerea formei inițiale Proiectul a fost redepus vinerea trecută de PNL și USR, după ce forma inițială a fost respinsă joi, în sesiunea extraordinară, de Senat. Conform Agerpres, motivul a fost că includea același amendament al PSD privind sancționarea retroactivă a faptelor de conflict de interese și incompatibilitate prin pierderea mandatului, amendament despre care se arată că l-ar fi vizat pe liderul USR, Dominic Fritz . Alte proiecte pe agenda de miercuri a Senatului Pe ordinea de zi a plenului de miercuri (ora 15:00) mai sunt două proiecte la care Senatul este primul for sesizat, iar Camera Deputaților este decizională: un proiect inițiat de PNL care propune majorarea de la 40% la 60% a plăților parțiale pentru cererile de decontare depuse de furnizorii de energie electrică și gaze naturale, în cadrul schemelor reglementate de OUG nr. 6/2025 și OUG nr. 27/2022; un proiect inițiat de PSD care vizează reglementarea procedurii de acordare, plată, suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire și la beneficiul de tranziție, în cadrul legislației privind dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu handicap și protecția drepturilor persoanelor cu handicap. [...]

Sesizarea depusă de Cristian Popescu Piedone la DNA ridică din nou miza interpretării sancțiunilor pentru conflict de interese , într-un moment în care practica administrativă arată că diminuarea temporară a indemnizației este folosită frecvent în locul încetării mandatului, potrivit Mediafax . Plângerea vine după ce Prefectura Timiș a anunțat marți, 4 august, că primarul Timișoarei, Dominic Fritz, va avea indemnizația diminuată cu 10% timp de șase luni, ca urmare a încălcării regimului juridic al conflictului de interese. Prefectura a precizat că ordinul a fost emis în baza Legii nr. 176/2010 și a Codului administrativ. Cristian Popescu Piedone susține că prefectul de Timiș, Paul Finta, ar fi trebuit să dispună încetarea mandatului lui Fritz, nu doar reducerea indemnizației. Într-o postare pe Facebook, Piedone a transmis: „Legea trebuie aplicată, nu interpretată. În fața legii, toți suntem egali. Unde-i lege, nu-i tocmeală”. Potrivit documentului publicat de Piedone, plângerea penală îl vizează pe Paul Finta „sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 Cod penal”, dar și pentru eventuale alte infracțiuni care ar putea rezulta din verificările procurorilor. El cere DNA să stabilească dacă prefectul avea obligația legală de a emite un ordin de încetare a mandatului sau dacă sancțiunea aleasă respectă Codul administrativ, Legea nr. 176/2010 și celelalte acte normative aplicabile. În sesizare se solicită analizarea hotărârii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI) , a ordinului emis de prefect și a avizelor juridice care au stat la baza acestuia. Piedone mai cere verificarea corespondenței Prefecturii Timiș cu Ministerul Afacerilor Interne, ANI și alte instituții, precum și audierea prefectului și a funcționarilor implicați în luarea deciziei. Depunerea unei plângeri penale nu înseamnă că persoana reclamată este vinovată; procurorii urmează să verifice dacă faptele sesizate intră în competența DNA și dacă există elemente care justifică deschiderea unei anchete penale. Context: de ce a fost declarat Dominic Fritz în conflict de interese Înalta Curte de Casație și Justiție a respins pe 18 iunie 2026 recursul formulat de Dominic Fritz și a menținut hotărârea Curții de Apel Timișoara care confirmase raportul ANI. Instanța supremă a reținut că primarul a participat la emiterea unui act administrativ care a produs beneficii pentru o persoană de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale din 2020. Potrivit ANI, Fritz a aprobat un referat privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal și l-a înaintat Consiliului Local, iar documentația aferentă fusese realizată de firma unui arhitect care îl împrumutase în campania electorală cu 25.000 de lei. Fritz a susținut că proiectul fusese pregătit în mandatul fostului primar Nicolae Robu și că funcționarii municipalității i-au recomandat să continue procedura administrativă deja începută. De ce contează: practica sancțiunilor și presiunea pentru schimbarea legii ANI a transmis, înaintea emiterii ordinului în cazul Fritz, că monitorizează 122 de persoane aflate sub interdicția de trei ani calculată de la încetarea mandatului sau a funcției. Pentru majoritatea, măsurile aplicate au constat în diminuarea salariului sau a indemnizației cu procente între 5% și 20%, pentru perioade de până la șase luni. Agenția a precizat că 22 dintre persoanele declarate în conflict de interese în timpul exercitării unei funcții elective continuă să ocupe o funcție aleasă. Datele ANI indică faptul că, în practica administrativă actuală, constatarea unui conflict de interese nu a determinat automat încetarea imediată a mandatului în toate cazurile. Agenția a arătat însă că susține modificarea legislației, astfel încât încălcarea regimului conflictului de interese să nu mai poată fi sancționată doar printr-o diminuare temporară a veniturilor. Paul Finta a fost numit prefect al județului Timiș printr-o hotărâre de Guvern adoptată la 18 iunie 2026, după ce a fost propus pentru această funcție de USR. [...]

PSD cere implicarea ANI și MAI și o anchetă penală, escaladând disputa pe aplicarea sancțiunilor de integritate potrivit Adevărul , în contextul unui ordin semnat de prefectul USR de Timiș care îl sancționează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz , cu o reducere de 10% din salariu, după o decizie definitivă privind conflictul de interese. PSD susține că reprezentanți ai USR din Parlament și din administrația locală ar fi încercat să îl „protejeze” pe Dominic Fritz de consecințele legale ale deciziei definitive. Într-un comunicat transmis marți, social-democrații acuză USR că ar fi încercat „fără succes” să introducă amendamente în noua Lege a integrității care ar fi anulat sancțiunile aplicabile în caz de conflict de interese. În același mesaj, PSD afirmă că prefectul USR de Timiș, Paul Finta, ar fi aprobat ordinul prin care i-ar fi aplicat primarului „doar o amendă” de 10% din salariu, calificând decizia drept „abuz în serviciu” și susținând că, în situația lui Dominic Fritz, mandatul ar înceta „de drept” odată cu confirmarea definitivă a conflictului de interese. Argumentul juridic invocat: încetarea „de drept” a mandatului Pentru a-și susține poziția, PSD invocă jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), citând Decizia nr. 74/2020. Potrivit fragmentului redat, pentru aleșii locali aflați în incompatibilitate sau conflict de interese confirmat printr-un raport definitiv, „mandatul lor încetează de drept”, iar această situație este constatată prin ordin al prefectului, în baza articolelor relevante din Codul administrativ. PSD mai citează un pasaj din aceeași decizie, potrivit căruia prefectul ar avea obligația „de a constata” încetarea mandatului, „fără a se substitui unei instanțe judecătorești”. Ce solicită PSD instituțiilor statului În plan operațional și de reglementare, PSD cere intervenții rapide din partea instituțiilor, pe două direcții: către Agenția Națională de Integritate (ANI) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI): să „intervină urgent” și să conteste în instanța de contencios administrativ ordinul prefectului de Timiș; către parchet: declanșarea unei anchete penale împotriva reprezentanților USR, pentru „utilizarea abuzivă a funcțiilor și demnităților publice” cu scopul de a-l scăpa pe Dominic Fritz de sancțiunile legale. Context: Legea integrității a intrat în circuitul parlamentar Disputa are loc la scurt timp după ce, luni, 3 august, Camera Deputaților a adoptat noua Lege a integrității (ANI), ca primă cameră sesizată, proiectul urmând să intre în dezbaterea Senatului, care este for decizional. În Comisia juridică, PSD a reintrodus un amendament contestat de USR, despre care sursa arată că „ar putea duce la pierderea mandatului” primarului Timișoarei, alimentând tensiunile dintre partidele din coaliție și cele din opoziție. [...]