Știri
Știri din categoria Politică
Reforma administrației și măsurile de relansare economică ar urma să fie adoptate prin OUG, potrivit Digi24, care citează surse apropiate discuțiilor din coaliție. Informația marchează o schimbare față de mesajul anterior al premierului Ilie Bolojan, care anunțase că pachetul va fi trecut prin asumarea răspunderii Guvernului.
Conform sursei, Executivul ar urma să dea undă verde ordonanței de urgență cel târziu săptămâna viitoare, existând și varianta unei ședințe de guvern chiar în această săptămână. OUG intră în vigoare imediat după adoptare, urmând ca ulterior să ajungă în Parlament, unde poate fi modificată.
Digi24 consemnează că, în coaliție, s-a ajuns la această opțiune după discuții între lideri, pe fondul riscului ca adoptarea prin asumarea răspunderii să ducă la blocaje la Curtea Constituțională. În scenariul asumării, opoziția ar putea depune moțiune de cenzură și, ulterior, ar putea ataca actul la CCR, ceea ce ar întârzia aplicarea măsurilor cu cel puțin câteva săptămâni, potrivit explicațiilor din material.
În același context, jurnalista Ema Stoica arată că varianta OUG ar facilita și construcția bugetului, deoarece actul normativ ar produce efecte imediat, iar eventualele ajustări ar putea fi făcute ulterior în procedura parlamentară.
„Pe asumare procedura se prelungește”, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor, într-o intervenție la Digi24, explicând că ordonanța de urgență ar scurta pașii necesari și ar ajuta ca bugetul să intre în Parlament în luna februarie.
Recomandate
PSD respinge varianta unui guvern tehnocrat, iar disputa politică prelungește incertitudinea decizională într-un moment în care mizele sunt bugetul pe 2027, jaloanele din PNRR și pregătirea pentru iarnă , potrivit Mediafax . Europarlamentarul PSD Claudiu Manda susține că România are nevoie de un guvern „cu legitimitate, susținere parlamentară și responsabilitate politică”, nu de un „armistițiu”. Într-un mesaj publicat luni pe Facebook, Manda îl atacă pe premierul interimar Ilie Bolojan , afirmând că acesta vorbește despre necesitatea unui guvern „cu puteri depline” abia după „mai bine de patru luni” de la declanșarea crizei politice. Social-democratul leagă situația de demiterea guvernului prin moțiune de cenzură și acuză că măsurile de austeritate au fost prezentate drept „reformă”. De ce contează: buget, PNRR și iarna, invocate ca argument pentru tehnocrați Miza imediată a discuției este tipul de executiv care ar putea debloca criza politică. Bolojan a reluat, săptămâna trecută, ideea unui guvern tehnocrat (de tranziție), format din specialiști, care ar putea: planifica bugetul pentru anul viitor; închide procedurile din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); „trece România prin iarnă”. Manda respinge această soluție și susține că aceleași argumente erau valabile și în urmă cu patru luni, când, afirmă el, Bolojan ar fi vorbit despre susținerea unui guvern tehnocrat. Contextul crizei și linia de atac a PSD Criza politică a început în mai, după ce Guvernul Bolojan a fost demis în Parlament în urma votului la moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. În prezent, executivul funcționează în regim de interimat. În același mesaj, Manda afirmă că România se află „în pragul unei noi crize în sănătate” și că sunt afectați „tocmai cei care au cea mai mare nevoie ca statul să funcționeze”, referindu-se la accesul la servicii medicale. Ce urmează Din informațiile prezentate, poziția PSD indică o opoziție față de varianta tehnocrată și o presiune pentru un guvern cu susținere parlamentară. Materialul nu oferă un calendar al negocierilor sau o soluție agreată între partide, dar evidențiază că disputa privind formula de guvernare rămâne un obstacol în ieșirea din interimat. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că scenariul alegerilor anticipate nu mai poate fi exclus , iar prelungirea crizei politice ar putea aduce „o stagnare sau chiar o deteriorare” economică, potrivit news.ro . Șeful statului spune că nu își dorește în niciun chip anticipate, tocmai din cauza efectelor pe care le-ar avea un calendar electoral prelungit asupra stabilității și a economiei. Într-o intervenție la Euronews, Nicușor Dan a argumentat că alegerile anticipate nu ar rezolva rapid blocajul guvernamental, pentru că nu înseamnă instalarea unui guvern „peste o săptămână”, ci declanșarea unui calendar electoral care „probabil se duce” în jurul Anului Nou. În acest interval, ar urma o intensificare a confruntării politice și o perioadă de așteptare care, în viziunea sa, apasă asupra economiei. „Alegerile anticipate înseamnă un calendar electoral, care probabil se duce sau puţin înainte sau puţin după Anul nou. Înseamnă o concentrare şi mai mare de atacuri între partide până atunci şi o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică.” Miza imediată: formarea unui guvern cu majoritate în Parlament Întrebat dacă anticipate pot deveni probabile după un nou eșec al unui premier în Parlament, președintele a spus că încearcă să identifice „o variantă de guvern” care să treacă de votul Parlamentului. El a susținut că aceasta ar fi și așteptarea publicului: o soluție care are „cele mai multe șanse” să obțină sprijinul necesar. Nicușor Dan a mai afirmat că urmărește aritmetica parlamentară și că știe „pe de rost” numărul de parlamentari ai fiecărui partid sau grup format, precum și variantele prin care s-ar putea ajunge la pragul de 233 de voturi necesare. De ce contează pentru economie Mesajul central al președintelui este că prelungirea incertitudinii politice, în paralel cu o campanie electorală pentru anticipate, riscă să blocheze decizii și să amplifice tensiunile dintre partide, cu efecte negative asupra economiei. În acest context, el insistă pe o soluție parlamentară pentru formarea guvernului, ca alternativă la intrarea într-un nou ciclu electoral. [...]
Riscul alegerilor anticipate revine în calcul, iar Nicușor Dan avertizează că prelungirea crizei politice poate aduce „o stagnare sau chiar o deteriorare” economică , în condițiile în care formarea unei majorități de 233 de voturi pentru un nou guvern rămâne incertă, potrivit Adevărul . Președintele spune că vrea să evite „cu orice preț” anticipatele, dar admite că instabilitatea politică face ca scenariul să nu mai poată fi exclus. Într-un interviu pentru Euronews , el a invocat lipsa de „disponibilitate la dialog” la începutul sesiunii parlamentare și a indicat că, dacă nu se conturează rapid o majoritate funcțională, „va urma o desemnare”. De ce contează: calendarul electoral ar prelungi blocajul și ar afecta economia Nicușor Dan a argumentat că alegerile anticipate nu ar produce rapid un guvern, ci ar împinge procesul într-un calendar care „probabil că se duce sau puțin înainte sau puțin după anul nou”. În plus, a avertizat că o campanie prelungită ar însemna intensificarea conflictului politic și efecte economice negative. „Alegeri anticipate înseamnă (…) o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică.” În aceeași logică, președintele a legat miza desemnării de credibilitatea fiscală și de relația cu finanțatorii statului, subliniind că România „trăiește în parte pe… datorie”, ceea ce obligă la prudență în raport cu cei care împrumută bani statului. Ce condiții pune pentru desemnarea premierului Șeful statului afirmă că viitorul premier trebuie să aibă în spate o majoritate capabilă să strângă 233 de voturi în Parlament și că desemnarea va merge către varianta „cu cele mai mari șanse” să treacă de vot. Între elementele punctate de președinte: desemnarea ar urma să aibă loc în această săptămână, după consultări cu partidele și grupările parlamentare; o colaborare cu AUR sau SOS România este exclusă „cel puțin pe cifre”; este analizată inclusiv o formulă în care PSD ar avea cei mai mulți miniștri, cu un premier care „să nu provină neapărat din partid”. Numele vehiculate și ce spune despre Alexandru Nazare Întrebat despre posibilitatea desemnării lui Alexandru Nazare (ministrul Finanțelor), Nicușor Dan a evitat să confirme o decizie, dar l-a caracterizat drept „profesionist”, cu experiență relevantă pe buget și în relația cu mediul financiar. A insistat însă că discuția decisivă rămâne una politică: obținerea unei majorități de 233 de voturi. Președintele a mai spus că variantele Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan „rămân în discuție” și vor fi parte din consultările pe care intenționează să le organizeze înaintea nominalizării. [...]
UDMR condiționează ieșirea din blocajul politic de un acord PSD–PNL , iar mesajul lui Kelemen Hunor sugerează că, fără o formulă comună de guvernare între cele două partide, nu există majoritate pentru învestire, potrivit HotNews . În același context, liderul UDMR a răspuns ironic atacurilor lui Traian Băsescu la adresa Uniunii, reluând tema „Petrov”, numele conspirativ stabilit de instanță în dosarul de colaborare cu Securitatea. Kelemen Hunor a reacționat luni, la Parlament, după ce fostul președinte a cerut ca UDMR să fie „scos afară din jocurile din România”. Declarația liderului UDMR a fost formulată în termeni duri și cu tentă ironică: „Un fost președinte, cel mai bun produs al dictaturii comuniste, produs politic, și al Securității comuniste, a zis să fim noi ținuți departe de politică. OK, să vină «Petrov» și să rezolve problema.” În martie 2022, Înalta Curte a stabilit că Traian Băsescu a fost colaborator al Securității, cu numele conspirativ „Petrov”, amintește publicația, trimițând la un material anterior: HotNews . Ce a spus Băsescu despre UDMR Traian Băsescu a criticat UDMR într-o intervenție la România TV , declarație citată de News.ro . El a susținut că UDMR „a jucat cu Budapesta” și a spus că Uniunea ar trebui ținută „mai deoparte”, inclusiv în discuțiile despre o eventuală nominalizare a lui Kelemen Hunor ca premier. Miza: majoritatea pentru învestirea guvernului Dincolo de schimbul de replici, Kelemen Hunor a legat explicit depășirea crizei politice de capacitatea PSD și PNL de a ajunge la un compromis pentru susținerea unei formule de guvern. În evaluarea sa, condiționările reciproce ale celor două partide mențin blocajul, pentru că fără voturile lor nu se poate forma o majoritate parlamentară. Liderul UDMR a mai spus că Uniunea va vota guvernul susținut de PSD și PNL, dacă cele două partide ajung la o soluție comună. În acest context, președintele Nicușor Dan a anunțat că va convoca partidele la consultări în această săptămână , conform HotNews . [...]
Vasile Blaga cere accelerarea desemnării premierului pentru a limita efectele incertitudinii politice , avertizând că prelungirea blocajului „nu face bine țării” și lovește inclusiv în partide, potrivit news.ro . Senatorul PNL a declarat la Parlament că președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan ar fi propus o variantă de „guvern tehnocrat”, descrisă și ca „guvern de tranziție”, despre care Blaga spune că ar fi putut strânge un acord între partide pentru „deblocarea situației”. În acest context, el a cerut ca președintele să decidă rapid și să nominalizeze „cât mai repede” un candidat pentru funcția de premier, menționând că „partidele își cam știu poziția”. Presiune pentru o decizie rapidă: guvern sau anticipate Blaga a susținut că, în actualul context, „orice e posibil”, inclusiv formarea unui guvern sau declanșarea de alegeri anticipate. Mesajul său central a fost că incertitudinea prelungită are costuri politice și sociale și riscă să erodeze răbdarea publicului. „Domnul preşedinte trebuie să se hotărască, trebuie să nominalizeze cât mai repede un candidat pentru funcţia de premier.” „Nu este bine pentru țară” și efecte politice pentru PNL Senatorul liberal a spus că situația „nu face bine țării” și, implicit, nici PNL. El a invocat și o reținere a liberalilor de a oferi „necondiționat” puterea PSD, argumentând că eforturile din ultimul an și costurile suportate de populație ar putea fi irosite rapid. „În primul rând, pentru ţară nu este bine. Şi dacă nu este bine pentru ţară, nu este bine nici pentru PNL.” În același timp, Blaga a afirmat că „toată lumea scade în sondaje, în afară de un partid din Parlament”, fără a-l numi. PNL respinge scenariul suspendării președintelui Nicușor Dan Blaga a respins ideea că PNL ar susține suspendarea președintelui Nicușor Dan, afirmând că o astfel de discuție nu a existat în partid și calificând aceste scenarii drept „șopârle” (aluzie la zvonuri sau piste lansate în spațiul public). „Doamne fereşte, nu a avut nicio astfel de discuţie în Partidul Naţional Liberal şi cred că astea sunt şopârle, ca să folosesc un termen.” El a adăugat că există nemulțumiri, dar a reiterat că își dorește o desemnare „azi, mâine, poimâine”, înainte ca președintele să plece la New York, fără ca materialul să detalieze agenda sau data deplasării. [...]
Președintele Nicușor Dan fixează miercuri consultările și desemnarea premierului , un pas care poate debloca criza guvernamentală începută pe 5 mai și care ține România fără un executiv cu puteri depline, potrivit HotNews . Informația privind ziua exactă a fost relatată de Euronews, care citează surse de la Cotroceni. Consultările cu partidele vor avea loc la Palatul Cotroceni miercuri, iar în aceeași zi șeful statului urmează să anunțe și numele candidatului la funcția de prim-ministru. Nicușor Dan indicase anterior, într-un interviu acordat luni în marja vizitei din Finlanda, că intenționează să convoace partidele și să desemneze premierul „în această săptămână”, fără a preciza data. În declarațiile citate, președintele a invocat lipsa de disponibilitate la dialog între partide la începutul sesiunii parlamentare și a sugerat că amânarea nu mai este o opțiune. „Sincer, aveam o așteptare de mai multă disponibilitate la dialog la începutul sesiunii parlamentare (...). Evident că nu putem să mai așteptăm și va urma o desemnare. Să vedem și ce se va întâmpla în urma desemnării”, a declarat Nicușor Dan. De ce contează: România e fără guvern cu puteri depline din 5 mai România nu are un guvern cu puteri depline din 5 mai, când cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD-AUR, după ce PSD a decis să retragă sprijinul politic pentru liderul PNL, notează publicația. În acest context, desemnarea unui nou candidat la funcția de premier este o etapă-cheie pentru formarea unei majorități parlamentare și reluarea procesului de învestire. Context: două nominalizări eșuate și scenariul anticipatelor Până acum, Nicușor Dan a nominalizat doi candidați pentru funcția de prim-ministru: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul în 14 iunie, înainte de votul din Parlament, pe fondul lipsei de susținere; Adrian Veștea, care a fost respins la votul din Parlament în 22 iunie. În interviul pentru Euronews, președintele a spus că nu mai pot fi excluse alegerile anticipate , avertizând însă că acestea ar prelungi incertitudinea și ar putea afecta economia. „Alegerile anticipate (...) înseamnă (...) o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică. De aia, nu îmi doresc în niciun chip să ajungem la alegeri anticipate, deși (...) nu mai putem spune că excludem”, a explicat el. Următorul test va fi dacă, după consultările de miercuri și desemnarea candidatului, se conturează o majoritate suficientă pentru un guvern care să treacă de votul Parlamentului. [...]
