Știri
Știri din categoria Politică
Reforma administrației va fi adoptată prin OUG, cu excepții pentru sănătate și educație, au decis liderii coaliției după o ședință de aproape patru ore la Palatul Victoria. Decizia vine după tensiuni publice între PSD și partenerii de guvernare, în condițiile în care miniștrii social-democrați au refuzat să semneze avizele necesare pentru pachetul de reformă.
Proiectul vizează reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală și locală, inclusiv prin desființarea unor posturi. Documentul va fi adoptat prin ordonanță de urgență, imediat după finalizarea procedurii de avizare.
Principalele clarificări stabilite în ședință:
În sistemul de sănătate, economiile ar putea fi legate de criterii de performanță și reorganizarea unor unități, iar în structurile de ordine publică se discută inclusiv ajustări legate de vârsta de pensionare.
Coaliția a decis și constituirea unui grup de lucru pentru corectarea unor efecte ale supraimpozitării locale. Sunt analizate:
Înaintea ședinței, USR a acuzat PSD că tergiversează reforma, în timp ce Sorin Grindeanu a susținut că partidul său nu acceptă tăieri „la medici și profesori”. Fostul premier Marcel Ciolacu a mers mai departe și nu a exclus ruperea coaliției, invocând riscul unei crize politice într-un context economic deja tensionat, după anunțul privind intrarea României în recesiune tehnică.
În final, miniștrii PSD ar urma să acorde avizele necesare, după ce excepțiile au fost incluse în forma convenită politic. Guvernul intenționează să adopte reforma până la sfârșitul săptămânii.
Recomandate
Marcel Ciolacu anticipează că moțiunea de cenzură va demite Guvernul Bolojan , iar PSD ar putea revendica inițiativa pentru desemnarea următorului prim-ministru, pe fondul ponderii sale parlamentare, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută joi de președintele Consiliului Județean Buzău, la finalul ședinței CJ, în contextul moțiunii de cenzură programate pentru 5 mai împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan . Ciolacu a spus că „moțiunea va trece” și a avansat ideea că ar putea fi „moțiunea cu cele mai multe voturi din istoria României”. Miza: schimbarea guvernului și negocierea următorului premier Ciolacu a susținut că votul din Parlament ar urma să ducă la căderea actualului Executiv și a legat discuția despre viitorul premier de configurația legislativului, argumentând că partidul cu cei mai mulți parlamentari propune, de regulă, primul nume. În același timp, el a punctat că desemnarea premierului este atribuția președintelui României și că discuțiile se poartă cu șeful statului, care face numirea prin decret, urmând ca premierul desemnat să obțină votul Parlamentului. Cine susține moțiunea și când are loc votul Moțiunea de cenzură a fost depusă de PSD, AUR și PACE – Întâi România și urmează să fie dezbătută și votată pe 5 mai, conform informațiilor transmise. Într-un comentariu despre soarta politică a premierului, Ciolacu a afirmat că, după un astfel de moment, atenția publică se mută de la fostul prim-ministru la succesorul său, adăugând că Ilie Bolojan „e un om puternic”. [...]
Primarul Buzăului, Constantin Toma , avertizează că moțiunea PSD cu AUR riscă să lase România fără o majoritate de guvernare , dacă PNL își retrage sprijinul și refuză orice discuție ulterioară cu social-democrații, potrivit G4Media . Toma spune că PSD a „mizat greșit” când a declanșat procedurile pentru schimbarea premierului Ilie Bolojan, în speranța că în PNL există o „masă critică” ce i-ar retrage sprijinul politic. În schimb, edilul susține că liberalii au decis în forul de conducere că, dacă Bolojan este îndepărtat, „nu vor mai sta la masă cu PSD-ul”. Riscul politic invocat: izolarea PSD după demiterea guvernului În declarațiile făcute după ședința Consiliului Local Municipal de joi, primarul din Buzău critică explicit asocierea PSD cu AUR pentru moțiunea de cenzură , pe care o descrie drept o decizie „împotriva acestei țări” și „împotriva unei idei” de îmbunătățire a funcționării statului. În logica sa, dacă moțiunea trece și PNL se retrage din orice negociere cu PSD, spațiul de manevră pentru formarea unui nou guvern se îngustează semnificativ. Textul publicat de G4Media este trunchiat spre final, astfel că nu sunt disponibile toate detaliile scenariului descris de Toma. Cine ar trebui să fie premierul, în viziunea lui Toma Primarul afirmă că, în cazul demiterii guvernului Bolojan, PSD „ar trebui să numească un premier”, dar nu pe liderul partidului, Sorin Grindeanu, despre care spune că „până acum nu a dovedit”. În același context, Toma respinge și varianta unui premier tehnocrat, pe care o numește „o mare tâmpenie”, argumentând că un astfel de premier ar fi „marionetă”. El mai susține că Grindeanu ar fi determinat demisia „unui număr important de secretari de stat și prefecți” și că o astfel de decizie ar fi lovit partidul prin pierderea unei „armate” de oameni aflați în funcții publice, care contribuiau la vizibilitatea PSD în administrație. „Sper că nu Sorin Grindeanu, pentru că până acum nu a dovedit.” Contextul imediat Declarațiile lui Constantin Toma sunt legate de ipoteza în care moțiunea de cenzură ar duce la demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan. Materialul G4Media notează că informațiile sunt transmise de Agerpres. [...]
Premierul Ilie Bolojan leagă tensiunile din coaliție de pachetul de austeritate și de reforma companiilor de stat, susținând că măsurile pentru reducerea risipei și a pierderilor au lovit în rețelele care foloseau bugetul „ca o pușculiță” , potrivit Adevărul , care citează un interviu acordat Rock FM. Bolojan afirmă că primul pachet de măsuri a fost împins de presiunea de a transmite Comisiei Europene că România își corectează deficitul, avertizând că alternativa ar fi putut fi suspendarea fondurilor europene, cu „dificultăți majore”. Miza: deficitul și riscul pe fonduri europene În explicația premierului, adoptarea măsurilor economice nepopulare a avut o componentă de credibilitate externă, legată de relația cu Comisia Europeană. El spune că presiunile pentru acest pachet au fost „foarte mari”, tocmai pentru a evita un scenariu în care finanțările europene ar fi fost suspendate. De ce apar tensiuni în coaliție, în versiunea premierului Bolojan susține că, pe fondul austerității și al reformei administrației, au apărut tensiuni politice și un „discurs public diferit” față de pozițiile discutate în coaliție, descriind situația drept o „dramoletă de opoziție din interiorul guvernării”. Ținta reformelor: alocările preferențiale și companiile de stat Premierul indică drept punct sensibil modul în care au funcționat administrațiile locale, unde ar fi existat un sistem bazat pe influență politică și alocări preferențiale. În același registru, el afirmă că încercările de: combatere a evaziunii fiscale; reducere a risipei și a pierderilor din companiile de stat; introducere de „reguli de guvernanță corporativă reală” (set de reguli care separă managementul profesionist de controlul politic); facilitare a accesului producătorilor de energie în sistemul național au generat rezistențe, inclusiv pentru că selecțiile de management ar fi favorizat, în unele cazuri, persoane cu susținere politică, nu „cei mai performanți”. În această cheie, Bolojan spune că „aprinderea luminii” în guvernare și verificările privind „cămările ascunse” au făcut ca vechile practici de a obține alocări direcționate de la buget să „nu mai” funcționeze. [...]
Victoria Stoiciu respinge ideea că ar trebui să-și piardă mandatul de senator odată cu plecarea din PSD , susținând că mandatul „a fost dat de alegători” și nu este „proprietatea partidului”, potrivit News . Reacția vine după ce, la o zi de la demisia sa din PSD, i s-a sugerat din interiorul partidului să demisioneze și din Parlament. Stoiciu a transmis miercuri seară, într-o postare pe Facebook, că are „o carieră înainte de politică” și că CV-ul ei este public, menționând că a scris în presă și a făcut cercetare pentru instituții din România și din străinătate. În același mesaj, ea afirmă că a „muncit pentru social-democrație mai mult decât au făcut-o mulți din partid”. Mandatul, între legitimitatea listei și votul alegătorilor Senatoarea își argumentează poziția printr-o delimitare între apartenența la partid și reprezentarea în funcția publică. Ea spune că, deși a candidat sub sigla PSD, a rămas consecventă valorilor social-democrate, în timp ce „alții au rămas doar cu sigla”, făcând referire la „pactul cu AUR”. „Mandatul mi-a fost dat de alegători, nu e proprietatea partidului.” Stoiciu mai afirmă că a activat aproape 20 de ani într-o fundație social-democrată germană, care a promovat idei și politici de stânga în România, prezentând acest parcurs ca dovadă a consecvenței sale ideologice. Reacția conducerii PSD În contextul demisiei din partid, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat marți seară că nu o va vorbi de rău pe Victoria Stoiciu, dar a adăugat că „poate își dă demisia dimineață și din Senat”, motivând că a fost aleasă pe listele PSD. Din informațiile disponibile în material, Stoiciu nu anunță o demisie din Senat, ci contestă explicit ideea că plecarea din partid ar impune automat renunțarea la mandat. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu acuză PSD și AUR că folosesc moțiunea de cenzură pentru a distorsiona reforma companiilor de stat , prezentând analize și opțiuni de piață ca „decizii deja luate” și alimentând temeri legate de privatizări și pierderea controlului statului, potrivit News . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu susține că moțiunea PSD–AUR încearcă să transforme „o discuție echilibrată” despre reforma companiilor de stat într-o campanie de „isterizare publică”, bazată pe „manipulare și știri false”. Ea afirmă că, „contrar aberațiilor din textul moțiunii”, reforma nu ar însemna „lichidarea patrimoniului public”, „cedarea controlului” sau „vânzare pe ascuns”. Miza: reforma companiilor de stat și instrumentele de piață Vicepremierul spune că autorii moțiunii amestecă deliberat companii „foarte diferite”, aflate în stadii diferite (de la companii deja listate la companii analizate exploratoriu, companii strategice sau din industria de apărare), pentru a crea impresia unei operațiuni „generale și netransparente” împotriva interesului public. În același registru, Gheorghiu acuză că o „analiză exploratorie” sau o „opțiune teoretică” este prezentată ca și cum ar fi o decizie adoptată și pusă în aplicare, ceea ce ar echivala, în opinia ei, cu o dezinformare intenționată. Exemplul invocat: „accelerated bookbuilding” (ABB) Gheorghiu indică drept exemplu modul în care este descris mecanismul „accelerated bookbuilding” (ABB) – o procedură folosită pe piețele de capital pentru vânzarea rapidă de acțiuni către investitori – despre care afirmă că este prezentat „propagandistic” ca „ocolirea Bursei”, „piață neagră” sau „cadou” pentru „cercuri obscure”. Ea mai spune că sunt folosite nume cu „încărcătură publică și emoțională” – precum CEC Bank, Hidroelectrica , Romgaz sau SALROM – pentru a construi panică, nu pentru o dezbatere despre politica de proprietate a statului și rolul pieței de capital. Acuzația de ipocrizie: privatizări și listări din trecut În mesajul său, vicepremierul atacă și credibilitatea PSD pe tema privatizărilor, enumerând exemple de privatizări și listări realizate în perioade în care partidul s-a aflat la guvernare (Sidex Galați, Petrom , Distrigaz Sud și Distrigaz Nord, Nuclearelectrica, Romgaz, Electrica, Hidroelectrica). În același context, îl menționează pe Petrișor Peiu, asociat AUR, în legătură cu roluri avute în perioade legate de privatizări (Romtelecom, Sidex Galați, Electroputere Craiova). Mesaj politic și apel către parlamentari Gheorghiu califică moțiunea drept „un atac asupra României” și afirmă că este „cu atât mai grav” cu cât confuzia ar fi întreținută de un partid care „a fost la guvernare până alaltăieri” și „știe foarte bine adevărul”. Ea cere ca dezbaterea publică să se bazeze pe „fapte” și „documente”, nu pe „isterie” și „panică”, și face un apel către semnatarii moțiunii să pună „interesul României” înaintea intereselor de partid. [...]
PNL își condiționează rămânerea la guvernare de ieșirea din coaliția cu PSD , în scenariul în care moțiunea de cenzură va trece, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan , citate de News . Mesajul fixează o linie de negociere cu impact direct asupra stabilității guvernamentale și a formulei majorității parlamentare după vot. Bolojan a fost întrebat, miercuri seară, la TVR, ce va face PNL dacă președintele Nicușor Dan va propune, după moțiune, un nou guvern format din partidele pro-europene. Premierul a spus că PNL poate rămâne la guvernare, dar „nu mai poate fi într-o coaliție cu PSD”, precizând că partidul își va lua mandatul de la conducerea PNL înainte de consultările cu președintele. Linia roșie: fără „coaliție cu PSD” În intervenția sa, Bolojan a legat poziția PNL de „deciziile care au fost deja luate” în partid și a respins ideea unei guvernări în care liberalii ar „achita nota de plată” în condițiile impuse de PSD, inclusiv cu un premier de tip „marionetă”, după cum s-a exprimat. Alternativa: „pol de modernizare” din opoziție Premierul a indicat și un scenariu de rezervă: trecerea PNL în opoziție și încercarea de a construi „un pol al modernizării” împreună cu alte forțe politice. În acest context, el a susținut că „niciun partid nu este condamnat să fie veșnic la guvernare”, deși a reiterat că opțiunea principală rămâne guvernarea, dacă aceasta permite implementarea obiectivelor asumate. Ce urmează în Parlament Moțiunea de cenzură PSD–AUR a fost citită miercuri în plenul comun al Camerei Deputaților și Senatului de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Dezbaterea și votul sunt programate pentru marțea viitoare. Moțiunea este inițiată de 254 de deputați și senatori, potrivit anunțului făcut în plen. [...]
