Știri
Știri din categoria Politică
Primul loc de muncă al tinerilor ar urma să fie subvenționat de stat timp de doi ani, potrivit Digi24, care relatează declarațiile ministrului Muncii, Florin Manole. Proiectul are un buget de peste 170 de milioane de euro și vizează sprijinirea a aproximativ 28.000 de tineri la nivel național, iar demararea este estimată „cel mai probabil” în aprilie 2026.
Ministrul a prezentat programul sâmbătă, într-o conferință de presă la Arad, și a spus că inițiativa a fost propusă în septembrie, dar începe cu întârziere. Informațiile sunt preluate de Digi24 dintr-o relatare News.ro, conform articolului.
„E vorba de un proiect de peste 170 de milioane de euro care oferă subvenţionarea primului loc de muncă pentru peste 28.000 de tineri la nivelul întregii ţări.”
Din punct de vedere tehnic, sprijinul financiar este împărțit între tineri și angajatori. Pentru tinerii angajați, subvenția ar urma să fie de 1.000 de lei lunar în primele 12 luni și de 1.250 de lei lunar în următoarele 12 luni. În paralel, angajatorii ar urma să primească o subvenție de 2.250 de lei lunar în primul an.
O condiție centrală a programului este legată de menținerea în muncă după perioada subvenționată: după cele 24 de luni de sprijin, angajatorul care intră în program trebuie să păstreze tânărul încă 18 luni „într-o formă contractuală”, respectiv cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată. În total, un beneficiar ar putea avea continuitate în același loc de muncă pentru cel puțin trei ani și jumătate, dacă angajatorul respectă obligația.
Recomandate
PSD ridică miza negocierilor pentru guvernare, avertizând că prelungirea blocajului poate afecta credibilitatea României și accesul la fonduri europene și investiții , după ce secretarul general al partidului, Claudiu Manda, l-a acuzat pe liderul PNL Ilie Bolojan că „se joacă cu cheia guvernării”, potrivit POLITICO . Manda susține că, „de fiecare dată când PSD și-a respectat cuvântul”, Bolojan „și-a schimbat condițiile”, iar întârzierea instalării „rapide a unui guvern cu puteri depline” ar pune în pericol credibilitatea țării și ar complica atragerea fondurilor europene și a investițiilor. În aceeași intervenție, liderul PSD califică situația drept „sabotaj”. „Să minți un popor întreg și să te joci cu cheia guvernării într-o perioadă în care oamenii nu mai au certitudini, în care țara riscă să își piardă credibilitatea, iar atragerea fondurilor europene și a investițiilor depinde de instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline înseamnă deja sabotaj.” Ce reproșează PSD și ce spune că a acceptat în negocieri În mesajul publicat pe Facebook, Claudiu Manda afirmă că PNL ar fi modificat repetat parametrii discuțiilor, după ce PSD ar fi intrat în negocieri „încă de la primele consultări” cu obiectivul unui program de guvernare. Potrivit lui Manda, PSD ar fi acceptat, pe rând: discutarea unui guvern tehnocrat; discutarea unui guvern politic; participarea la „fiecare rundă de negocieri” cu propuneri. În oglindă, Manda afirmă că Ilie Bolojan ar fi schimbat: „formula de guvernare”; „candidatul”; „regulile negocierii”. Miza invocată: costul de credibilitate și efectele economice Mesajul PSD mută disputa din registrul politic în cel al consecințelor: Manda leagă direct credibilitatea externă a României și capacitatea de a atrage fonduri europene și investiții de instalarea rapidă a unui guvern cu „puteri depline”. În acest cadru, el avertizează că pierderea credibilității în negocieri „costă România”. Separat, aceeași reacție este prezentată și de G4Media , care notează că intervenția lui Manda vine după acuzațiile președintelui Nicușor Dan la adresa PNL privind revenirea la blocajul politic. Ce urmează Din informațiile disponibile în textul sursei nu rezultă un calendar al negocierilor sau o reacție a lui Ilie Bolojan la acuzațiile lui Claudiu Manda. Rămâne de văzut dacă schimbul de acuzații se traduce într-o reluare rapidă a discuțiilor pentru formarea guvernului sau într-o prelungire a impasului pe care PSD îl descrie ca având consecințe asupra finanțării europene și a investițiilor. [...]
PNL acuză PSD că prelungește blocajul politic după moțiunea de cenzură , ceea ce menține incertitudinea guvernării și afectează predictibilitatea deciziilor publice , potrivit Agerpres . Într-un comunicat de presă, liberalii susțin că PSD ar urmări „puterea, controlul și accesul la resurse”, dar „fără responsabilitatea guvernării”. PNL afirmă că PSD este „ultimul partid” care poate vorbi despre stabilitate și responsabilitate publică și reamintește că social-democrații, „alături de AUR”, au dărâmat „un guvern stabil și funcțional”, nu „din grijă pentru români”, ci pentru că executivul devenise „o amenințare reală” pentru „rețelele lor de influență” și „privilegiile” construite prin clientelism. În același mesaj, liberalii acuză PSD că nu ar fi acceptat „ideea unui prim-ministru necontrolat” și că ar fi încălcat protocolul coaliției semnat „acum un an”, rupând înțelegerea „cu aproape un an înainte” de termenul stabilit pentru rotația la conducerea guvernului. „Decizie fără răspundere” și refuzul de a-și asuma guvernarea PNL susține că, la 50 de zile de la moțiunea de cenzură care a dus la căderea guvernului, PSD „refuză să își asume guvernarea” și că, în schimb, ar fi preferat să „prelungească blocajul” și să „adâncească instabilitatea”. „PSD vrea puterea, controlul și accesul la resurse, dar fără responsabilitatea guvernării. Vrea influență fără asumare. Vrea decizie fără răspundere.” Liberalii mai afirmă că PSD „se ascunde în spatele unor intermediari și al unor trădări politice convenabile” și că ar fi „provocat criza”, după care „s-au prefăcut că vin cu soluții”. Miza negocierilor: majoritatea pro-europeană și condițiile de susținere În comunicat, PNL susține că PSD ar fi izolat față de partidele pro-europene și că nu ar avea capacitatea de a construi parteneriate solide. Totodată, liberalii afirmă că PNL, USR și UDMR ar avea împreună „o reprezentare parlamentară mai puternică”. PNL mai acuză PSD că ar fi blocat „din primul moment” discuțiile, venind „cu pretenția” de a primi susținerea partidelor pro-europene „fără condiții”, „fără negocieri reale” și „fără asumarea unui acord clar”, ceea ce, în viziunea liberalilor, ar însemna „încredere fără garanții și putere fără responsabilitate”. [...]
Blocajul politic revine, iar România rămâne fără guvern cu puteri depline , după ce PNL și-ar fi schimbat poziția față de susținerea unui guvern minoritar PSD , potrivit News . Președintele Nicușor Dan spune că marți credea depășit impasul, însă vineri seara a constatat că negocierile s-au întors în punctul mort. Într-un mesaj publicat pe X, șeful statului afirmă că, „în baza pozițiilor partidelor de la consultări”, exista o singură formulă care părea să strângă sprijinul unei majorități parlamentare: un guvern minoritar PSD. Nicușor Dan susține că marți PNL s-a angajat să voteze această variantă, cu „anumite condiționări” legate de programul de guvernare, dar că „de marți până azi” liberalii și-au schimbat poziția. Ce cere președintele: reluarea negocierilor pentru o majoritate Nicușor Dan plasează responsabilitatea formării unei majorități la partide și le solicită să revină la dialog, astfel încât să poată fi susținută „orice formulă de guvern” pe care o consideră potrivită. „Este responsabilitatea partidelor să negocieze între ele o majoritate pentru orice formulă de guvern pe care o consideră potrivită. Le cer în continuare să revină la dialog. România are nevoie de un guvern cu puteri depline.” Replica PNL: „nu am promis un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu În reacție, președintele PNL, Ilie Bolojan , respinge acuzațiile venite dinspre lideri social-democrați și spune că liberalii nu au promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar un acord politic care ar fi permis luarea în considerare a unei decizii privind învestirea guvernului. „Nu am ajuns la un acord.” Bolojan afirmă că, în realitate, liderul PSD ar fi dorit tocmai un „cec în alb”, pe care PNL nu este dispus să îl ofere, invocând experiențe anterioare: „Ne-am mai fript”. Reprezentanții PNL mai transmit că nu vor accepta „lecții despre responsabilitate” de la cei pe care îi acuză că au „aruncat România în criză”. De ce contează Mesajul președintelui indică o reluare a impasului în negocierile pentru formarea guvernului, ceea ce prelungește perioada în care România nu are un executiv „cu puteri depline”, în condițiile în care singura formulă care părea să adune sprijin parlamentar — guvern minoritar PSD — nu mai are, potrivit șefului statului, susținerea anunțată anterior de PNL. [...]
Schimbarea de poziție a PNL în negocierile pentru guvern adâncește blocajul politic , iar disputa publică dintre liberali și președintele Nicușor Dan mută presiunea pe formula de majoritate și pe credibilitatea unei soluții „proeuropene”, cu implicații directe asupra „echilibrelor financiare” și a agendei de reforme, potrivit News . Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru i-a transmis președintelui că propunerea PNL–USR–UDMR, cu Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, i-ar fi oferit șefului statului „șansa să se reabiliteze politic” și să susțină „o soluție de deblocare a crizei”, descrisă ca „profund proeuropeană” și „o garanție de păstrare a echilibrelor financiare și a reformelor”. „Domnule Președinte, oferta onestă făcută de PNL-USR-UDMR v-a dat șansa să vă reabilitați politic şi să dovediți că sprijiniți o soluție de deblocare a crizei, profund proeuropeană, o garanție de păstrare a echilibrelor financiare şi a reformelor. Dacă dvs. preferați să protejați PSD, nu faceți decât să vă prăbușiți şi mai tare în încrederea publică.” Acuzații către președinte și disputa pe desemnarea lui Veștea Muraru susține că președintele ar fi trebuit să își ceară scuze public față de PNL pentru desemnarea lui Adrian Veștea ca premier, acuzând o implicare „brutală” în viața unui partid parlamentar. În același mesaj, liberalul afirmă că șeful statului ar fi trebuit să spună că PSD „a demolat guvernul pro-european” și „a nesocotit protocolul de guvernare și angajamentele externe”. „Normal ar fi fost să vă cereți scuze publice față de PNL pentru desemnarea lui Adrian Veștea, pentru că v-ați implicat brutal în deciziile și viața unui partid parlamentar. Mai aveți timp să faceți toate aceste lucruri. Succes!” Ce spune președintele: revenire la blocaj și apel la negocieri Președintele Nicușor Dan a anunțat vineri seara, după discuția cu liderii fostei coaliții de guvernare, că s-a revenit la blocajul politic pe care marți îl considera depășit. El a arătat că marți PNL s-a angajat să voteze un guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări, însă „de marți până azi” partidul și-a schimbat poziția. Șeful statului a cerut partidelor să revină la dialog și să negocieze între ele o majoritate pentru orice formulă de guvern pe care o consideră potrivită. Poziția PNL față de Grindeanu În același context, vicepreședintele PNL Siegfried Mureșan – propunerea de premier din partea PNL, USR și UDMR – a declarat că liberalii nu îl vor susține pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru și că nu au spus vreodată că o vor face. „Trebuie să ne facem datoria față de românii care vor modernizarea și reformarea țării, nu față de Sorin Grindeanu.” [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern și respinge „cec-ul în alb” cerut în negocieri , susținând că refuzul de a-l susține necondiționat pe Sorin Grindeanu amână desemnarea premierului și prelungește blocajul politic, potrivit Adevărul . Ilie Bolojan a transmis vineri seară, într-un mesaj publicat pe Facebook, că PNL nu va susține automat candidatura lui Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru și că partidul nu acceptă să intre într-o înțelegere fără condiții politice. Liderul PNL spune că formațiunea ar fi fost presată să ofere o susținere fără garanții, lucru pe care îl respinge. În același mesaj, Bolojan afirmă că PNL, împreună cu USR și UDMR, l-a propus ca variantă de premier pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, invocând experiența acestuia în fonduri europene și bugete. Propunerea nu ar fi fost acceptată în discuțiile de la Palatul Cotroceni. „Am decis că nu vom accepta să-l susținem necondiționat ca premier pe Sorin Grindeanu.” Negocierile de la Cotroceni, fără acord Liderii partidelor au părăsit negocierile de la Cotroceni după aproximativ o oră de discuții cu președintele Nicușor Dan , pe fondul unor tensiuni, iar desemnarea noului premier este amânată. În lipsa unui acord pentru formarea unei majorități, situația politică rămâne blocată. După întâlnire, președintele a acuzat public PNL că și-ar fi schimbat poziția față de înțelegerile inițiale și că ar fi blocat formarea unui nou guvern, susținând că exista o variantă de lucru care ar fi putut strânge sprijin parlamentar, dar că liberalii ar fi revenit asupra angajamentelor privind susținerea unui guvern minoritar PSD. Replica lui Bolojan la acuzația de „blocaj” Bolojan respinge acuzația că PNL ar bloca formarea guvernului și spune că partidul își menține linia de negociere, tocmai pentru a nu vota „în orice condiții”. „PNL nu blochează. PNL rămâne consecvent. Nu vrem să fie dată țara pe mâna oricui și în orice condiții, cu voturile noastre.” Ce urmează, potrivit informațiilor din articol, este reluarea discuțiilor între partide, în condițiile în care președintele a cerut revenirea la masa dialogului și a argumentat că România are nevoie de un executiv cu puteri depline. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de garanții pe deficit și PNRR și exclude un premier PSD fără un acord politic , pe fondul acuzațiilor că social-democrații au provocat criza prin încălcarea protocolului coaliției, potrivit Adevărul . Liberalii susțin că PSD, condus de Sorin Grindeanu, a contribuit la căderea Executivului prin susținerea moțiunii de cenzură, alături de AUR, și că nu mai poate invoca „stabilitatea” după demiterea unui guvern pe care PNL îl descrie drept „stabil și funcțional”. Într-un comunicat de presă, PNL acuză PSD că a urmărit protejarea „rețelelor de influență și privilegiilor” și că a acționat din rațiuni de putere, nu „din grijă pentru români”. Miza PNL: disciplină fiscală și reforme asumate prin PNRR Prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu afirmă că PSD a încălcat protocolul de guvernare semnat în urmă cu un an și ar fi forțat căderea guvernului cu aproape un an înainte de finalul primei rotații a premierilor. În același timp, el susține că, după cădere, liderul PSD ar fi refuzat aproape două luni să își asume conducerea unui nou Executiv, preferând negocieri care să întărească poziția partidului. „În loc să vină cu soluții, a preferat să îi arunce în față pe Tomac și Veștea, să practice jocuri de culise, încercând să rupă PNL și să își consolideze propria poziție politică.” Argumentul central al PNL pentru refuzul unui premier PSD este lipsa unor „garanții clare” privind disciplina fiscală și continuarea reformelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Motreanu invocă și „experiențele guvernărilor PSD”, care ar fi ridicat semne de întrebare legate de controlul deficitului bugetar și al datoriei publice. „Acordul pentru România” și cerința de asumare rapidă a reformelor PNL mai susține că PSD a refuzat să semneze „Acordul pentru România”, document propus de liberali pentru stabilirea obiectivelor guvernării până la finalul anului. În logica PNL, acordul ar fi trebuit să funcționeze ca garanție pentru: continuarea reformelor; reducerea deficitului bugetar; implementarea angajamentelor din PNRR. Un alt punct invocat de Motreanu este cerința ca viitorul guvern să își angajeze răspunderea în Parlament pentru proiectele de reformă din PNRR imediat după instalare. În același timp, PNL acuză PSD că solicită sprijin parlamentar „necondiționat” și că s-ar fi izolat de celelalte partide pro-europene prin refuzul unui acord politic care să ofere „predictibilitate și stabilitate” guvernării. Contextul invocat de PNL indică faptul că negocierile pentru formarea unei majorități rămân blocate în jurul condițiilor de guvernare și al controlului asupra agendei fiscale și de reforme, fără ca în material să fie precizat un calendar sau o soluție agreată de părți. Linkuri de context din aceeași publicație: protocolul coaliției este menționat în materialul Adevărul , iar poziția liderului PSD apare într-un alt articol Adevărul . [...]
