Știri
Știri din categoria Politică
Disputa internă din PNL ajunge în instanță, cu risc de blocaj decizional înaintea Congresului. Potrivit Agerpres, deputatul liberal Ștefan Stoica îl acuză pe premierul desemnat Adrian Veștea că încearcă să oprească pe cale judiciară Congresul Extraordinar al partidului și susține că „nicio instanță nu poate dicta unui partid politic ce să decidă și cum să voteze”.
Stoica afirmă că Veștea „s-a răzgândit” și nu mai candidează la conducerea PNL, deși ar fi invocat anterior sprijinul majorității delegaților, iar acum ar încerca să „blocheze Congresul pe culoarele tribunalelor”. Deputatul îl îndeamnă pe Veștea să participe la Congres și să își susțină public poziția în fața delegaților, altfel îl califică drept „politician combinagiu”, care preferă „jocurile de culise” în locul votului.
„Numai că nicio instanță nu poate dicta unui partid politic ce să decidă și cum să voteze.”
Consiliul Național Extraordinar al PNL a decis vineri organizarea Congresului Extraordinar pentru duminică, ora 12:00, la Romexpo. Decizia de convocare a fost adoptată cu 566 voturi pentru, 97 împotrivă și 18 abțineri, potrivit deputatului PNL Ionel Bogdan, care a indicat că „peste 80%” dintre delegații prezenți au susținut convocarea.
În aceeași ședință, Consiliul Național Extraordinar a aprobat și modificarea Statutului PNL, cu 551 de voturi pentru, 128 împotrivă și 3 abțineri. Conform unui comunicat al PNL citat de Agerpres, schimbările vizează, între altele:
Norma de reprezentare pentru Congres a fost stabilită la 2.500 de delegați, iar depunerea moțiunilor a fost deschisă până sâmbătă, ora 17:00.
Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al partidului, a cerut amânarea Congresului pentru săptămâna următoare și a anunțat că nu va candida la funcția de președinte. În paralel, 16 parlamentari liberali asociați grupării lui Veștea au deschis vineri o nouă acțiune la Tribunalul Ilfov, solicitând suspendarea deciziilor luate de BPN al PNL pe 17 iunie, prin care au fost convocate Consiliul Național Extraordinar și Congresul Extraordinar din 21 iunie.
Tribunalul Ilfov a stabilit termenul de judecată pentru 3 iulie, potrivit informațiilor transmise.
Recomandate
PNL readuce în discuție alegerile anticipate după ce PSD a anunțat că nu va vota învestirea Cabinetului condus de Siegfried Mureșan , iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că actualul Parlament nu mai poate produce o majoritate stabilă, potrivit Adevărul . Într-un mesaj publicat luni, 21 septembrie, pe Facebook, Gheorghiu (președinte al PNL Sector 4) a acuzat PSD că își schimbă pozițiile „în funcție de evoluția politică” și că prelungește „nejustificat” criza politică. În logica ei, refuzul de a susține guvernul propus ar arăta că social-democrații nu sunt dispuși să sprijine „reforma reală a statului” și „tăierea privilegiilor”. Gheorghiu a trecut în revistă, în mesaj, mai multe etape ale poziționării PSD din ultimele luni, culminând cu respingerea unui guvern condus de Mureșan, descris de PSD drept „un Bolojan 2.0”. Ea a concluzionat că PSD „nu va accepta niciodată un guvern care susține reforma reală a statului și tăierea privilegiilor”. De ce contează: blocajul politic împinge spre scenariul anticipatelor Mesajul PNL mută accentul de la negocieri pentru o majoritate la ideea că soluția ar fi resetarea legislativului prin alegeri anticipate , dacă Parlamentul „nu poate genera o majoritate stabilă pentru guvernare”. În același timp, Gheorghiu susține că România are nevoie de „un Guvern stabil” de cinci luni, „de când PSD și AUR au demis guvernul fără să aibă o soluție de pus în loc”. Ce urmează, potrivit declarațiilor citate După ce PSD a transmis că nu va vota un guvern cu Siegfried Mureșan premier, Oana Gheorghiu afirmă că partidul i-a cerut acestuia să își depună mandatul. În lipsa unei majorități funcționale, ea indică drept opțiune alegerile anticipate și formarea „unui nou Parlament”, fără a detalia pașii concreți sau un calendar. [...]
Refuzul PSD de a vota Guvernul Mureșan complică formarea unei majorități de 233 de voturi , iar premierul desemnat rămâne, cel puțin pe hârtie, cu o aritmetică parlamentară insuficientă, potrivit Mediafax . Sorin Grindeanu a anunțat după ședința conducerii PSD că partidul „nu îl poate vota” pe Siegfried Mureșan și că social-democrații „votează doar un guvern din care face parte”. Decizia scoate din ecuația de învestire cel mai mare grup parlamentar: PSD are 126 de senatori și deputați. În actuala structură, Parlamentul are 464 de mandate ocupate, iar pentru aprobarea programului și listei Guvernului sunt necesare minimum 233 de voturi. Aritmetica votului: 169 „pe hârtie”, sub pragul de 233 Conform calculelor prezentate în material, Mureșan este susținut de trei formațiuni: PNL – 80 de parlamentari USR – 58 UDMR – 31 Totalul este de 169 de voturi, ceea ce înseamnă că îi lipsesc 64 de voturi pentru a ajunge la pragul de 233 necesar învestirii. Într-o analiză separată, Mediafax notează că „chiar și în scenariul maximal” i-ar lipsi 24 de voturi, însă articolul de față reține explicit aritmetica de bază PNL–USR–UDMR și deficitul de 64 de voturi. Condiția PSD: fără voturi dacă nu intră la guvernare Grindeanu a transmis că PSD nu va acorda voturi unui guvern condus de Mureșan și a susținut că premierul desemnat ar intenționa să continue politicile fostului premier Ilie Bolojan. Liderul PSD a invocat și argumente economice, afirmând că România ar avea „cea mai mare cădere economică din ultimii 5 ani și jumătate”, „cea mai mare inflație din ultimii 3 ani” și că s-ar fi pierdut „cam 70 de mii” de locuri de muncă la nivelul efectiv al salariaților. Tot Grindeanu a cerut explicații privind acoperirea „aproximativ 30 de miliarde de lei” lipsă din buget și a spus că ar fi așteptat un plan pentru rectificarea bugetară și pentru bugetul pe 2027. Presiune pe premierul desemnat: „să-și depună mandatul” dacă nu caută majoritate În conferința de presă, Grindeanu l-a îndemnat pe Mureșan să renunțe la mandat dacă nu dorește să facă o majoritate sau să caute voturi în afara PSD, inclusiv din opoziție. „De aceea, îndemnul meu astăzi către Siegfried Mureșan, dacă nu dorește să facă majoritate sau să ia voturi din alte zone, este ca repede să-și depună mandatul. Noi nu-l votăm.” Liderul PSD a mai spus că nu a avut nicio discuție cu Mureșan despre susținerea în Parlament și că se aștepta să fie contactat dacă voturile PSD sunt dorite, precizând că a fost sunat, în schimb, de Ilie Bolojan. Ce urmează: termenul constituțional și testul majorității Potrivit informațiilor din articol, Siegfried Mureșan are la dispoziție 10 zile de la publicarea decretului de desemnare pentru a forma Guvernul și a cere votul de încredere al Parlamentului. În condițiile în care PSD anunță că nu votează, miza imediată devine dacă premierul desemnat poate construi o majoritate alternativă sau dacă impasul politic se prelungește. [...]
PSD riscă să blocheze rapid învestirea premierului desemnat Siegfried Mureșan , după ce secretarul general al partidului, Claudiu Manda , a anunțat că va vota împotriva susținerii acestuia în ședința conducerii de luni, potrivit HotNews . Miza imediată este aritmetica parlamentară: pentru învestire sunt necesare 233 de voturi, iar poziția PSD poate decide dacă noul guvern trece sau nu de vot. Nicușor Dan l-a desemnat joi pe eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, propunerea PNL–USR–UDMR, pentru funcția de prim-ministru. PSD își discută poziția luni, de la ora 11:00, în Biroul Permanent Național. De ce spune Manda că PSD nu ar trebui să îl susțină Manda a declarat duminică seară, la Antena 3, că va vota împotriva susținerii lui Mureșan, argumentând că acesta ar urma să continue politicile fostului premier Ilie Bolojan. „Eu o să votez ca PSD să nu se alăture acestui demers și să voteze un guvern Siegfried Mureșan (...) își propune să continue politicile domnului Bolojan, deci avem de-a face doar cu un alt Bolojan, ceva mai tânăr.” Întrebat despre afirmația lui Mureșan că ar păstra direcția liderului PNL, Manda a răspuns: „Păi, de-aia l-am dat jos pe Bolojan.” În același context, liderul PSD a susținut că partidul își dorește o schimbare de direcție, criticând abordarea pe care o asociază cu „tăieri” și „măriri de taxe”. El a spus că, dacă Mureșan păstrează această direcție, „nici nu cred că ar trebui să ne caute”. Ce scenariu avansează PSD pentru o majoritate alternativă Manda a afirmat că nu crede că PSD va reveni asupra rezoluției potrivit căreia nu votează un guvern din care nu face parte. În același timp, a descris cum ar vedea o majoritate „în jurul PSD”, în condițiile pragului de 233 de voturi pentru învestire: PSD; minoritățile naționale (o parte dintre ele); partide mici și parlamentari neafiliați; posibil UDMR; „posibili parlamentari” care ar putea vota inclusiv din PNL și USR, potrivit lui Manda. Rămâne de văzut dacă poziția exprimată de Manda va fi împărtășită de majoritatea conducerii PSD în ședința de luni și dacă tabăra care îl susține pe Mureșan poate strânge voturile necesare fără social-democrați. [...]
PNL împinge nominalizarea lui Siegfried Mureșan spre un vot în Parlament, miza fiind profilul pro-european al viitorului premier , potrivit G4Media . Deputatul PNL Raluca Turcan susține că un premier „precum Siegfried Mureșan” ar crește influența României în negocierile externe și ar consolida direcția pro-europeană. Într-o postare pe Facebook, Turcan spune că, la întâlniri avute duminică la Sibiu, mai mulți cetățeni i-ar fi transmis că România „ar avea de câștigat” cu un premier cu experiența lui Mureșan. Ea îl descrie pe europarlamentar ca pe un politician care „a crescut prin muncă” și care ar reprezenta „o garanție” pentru modernizare și pentru menținerea parcursului pro-european, invocând și „rezultatele obținute în ultimele luni” de guvernul Bolojan. Argumentul central: experiența de negociere la nivel european Turcan își bazează susținerea pe rolurile lui Siegfried Mureșan în politica europeană: al treilea mandat de europarlamentar, vicepreședinte al Partidului Popular European și implicare repetată în negocierile bugetului Uniunii Europene. Ea afirmă că Mureșan a negociat de trei ori bugetul UE și că este în prezent negociator-șef pentru viitorul buget multianual al UE 2028–2034 . În logica acestei argumentații, capacitatea de a construi majorități între familii politice diferite (populari, socialiști, liberali, verzi, conservatori) ar fi un atu direct pentru funcția de prim-ministru. Linia de conflict: PSD și „refuzul dialogului” în România Un punct distinct al mesajului este critica la adresa PSD: Turcan spune că socialiștii europeni negociază cu Mureșan la Bruxelles, dar PSD ar refuza să stea „la aceeași masă” cu el în România. În acest context, ea ridică întrebarea dacă nu ar fi „bine pentru România” ca președintele să aibă alături un premier care, în deplasări la Bruxelles, Berlin sau Paris, „cunoaște orice dosar” și „înțelege cum funcționează Europa”. Turcan mai afirmă că un premier ca Mureșan ar face ca România să fie „respectată, ascultată” și să aibă „un cuvânt de spus” atât în țară, cât și în străinătate. Ce urmează: presiune pentru votul din Parlament Deputatul PNL insistă că este „obligatoriu” să se ajungă la vot în Parlament, pentru ca „fiecare partid și fiecare parlamentar” să arate „ce fel de Românie susține”. În același mesaj, ea susține că Mureșan ar avea un „parcurs curat, fără scandaluri sau controverse majore”, pe care îl consideră relevant pentru un candidat la funcția de premier. [...]
Reținerea lui Călin Georgescu deschide un nou front de risc politic și instituțional , în condițiile în care liderul PSD, Sorin Grindeanu , leagă explicit viitorul acestuia în politică de deznodământul anchetei DIICOT , potrivit Antena 3 . Călin Georgescu a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT, luni după-amiază, într-un dosar care vizează „înșelăciune cu consecințe deosebit de grave” și „constituire a unui grup infracțional organizat”. În material este menționat și un „dosar al înșelăciunii de 1,1 milioane de euro”. Miza: validarea acuzațiilor și efectul asupra scenei politice Într-un interviu la Antena 3 CNN, Grindeanu a spus că o eventuală confirmare a acuzațiilor ar echivala cu ieșirea lui Georgescu din politică, dar a insistat că nu își asumă rolul de a da verdicte înaintea justiției. „Dacă se va dovedi a fi vinovat Călin Georgescu, evident, este scos din politică.” Totodată, liderul PSD a afirmat că se ferește să pronunțe concluzii înainte de finalizarea anchetei, invocând și alte cazuri în care nu a comentat pe fondul acuzațiilor. Întrebarea „din ce trăiește?” și presiunea pe instituții În același dialog, Grindeanu a fost întrebat dacă este un eșec al statului român faptul că, din 24 noiembrie 2024 până în prezent, nu a existat un răspuns la întrebarea „din ce trăiește Călin Georgescu?”. El a fost de acord că ar fi trebuit să existe clarificări, mai ales în contextul ascensiunii rapide a lui Georgescu în alegerile prezidențiale din 2024, când s-a clasat pe primul loc până la finalul lunii noiembrie, conform relatării. Grindeanu a mai spus că, fiind vorba despre o persoană publică, statul român „trebuie să-i adreseze această întrebare”, iar Georgescu ar trebui să răspundă dacă este întrebat. Scenariul unei „rețele” și limita declarațiilor Întrebat despre ideea că o parte a „sistemului” l-ar sprijini în continuare pe Georgescu, Grindeanu a spus că a auzit de aproape doi ani un scenariu potrivit căruia acesta ar fi fost promovat de „structuri vechi”, cu legături cu perioada de dinainte de 1989 sau anii ’90. A adăugat însă că nu are dovezi și că cei care au formulat acuzații în dosare ar trebui să le susțină cu probe. În aceeași intervenție, Grindeanu a făcut și o observație legată de relatări privind o posibilă fugă în Italia, fără a prezenta date noi sau dovezi. Ce urmează Din informațiile prezentate, cazul intră în zona cu impact direct asupra credibilității instituțiilor și a competiției politice: dacă acuzațiile DIICOT sunt confirmate, consecința politică anticipată de liderul PSD este eliminarea lui Călin Georgescu din jocul politic; dacă nu, presiunea se mută pe capacitatea statului de a explica public și coerent situația unei persoane cu profil politic major. [...]
AUR a transformat cazul Georgescu într-un test de presiune politică asupra instituțiilor și a agendei parlamentare , după ce parlamentarii partidului au protestat luni în Parlament și au părăsit plenul, pe fondul audierii lui Călin Georgescu la DIICOT, potrivit Adevărul . Mai mulți parlamentari AUR, în frunte cu George Simion , au afișat în Parlament pancarte cu mesajul „Opriți poliția politică!”, în sprijinul lui Călin Georgescu. Liderul AUR a anunțat că membrii grupului parlamentar au ieșit din sala de plen. Protestul a avut loc într-o zi tensionată și în Parlament, unde PSD a anunțat că nu va vota Guvernul Mureșan, dar și în spațiul public, după ce Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la DIICOT pentru audieri, în contextul unei percheziții la locuința sa din Mogoșoaia. În paralel, susținători ai fostului candidat la prezidențiale s-au adunat încă de dimineață în fața sediului DIICOT, pentru a protesta față de acțiunile anchetatorilor. Conform aceleiași surse, la protest au participat și aleși AUR, între care Cosmin Hristu, Tiberiu Botușar și Tiberiu Claudiu Barstan. Într-un mesaj publicat alături de fotografii de la protest, George Simion a legat gestul din Parlament de poziționarea partidului față de viitorul Executiv: „Nu vom vota guvernul Siegfried în ciuda tuturor presiunilor, nu ne doborâți! Am părăsit sala de plen și vom continua să fim alături de Călin Georgescu în toate atacurile pe care le suferă! Înainte, popor român!” [...]
