Știri
Știri din categoria Politică
Demisia secretarului general al Guvernului schimbă conducerea aparatului administrativ central, într-un moment în care Executivul gestionează plecarea miniștrilor PSD și reorganizarea interimatului pe portofolii, potrivit News. Ștefan-Radu Oprea și-a depus demisia luni, 27 aprilie 2026, iar în locul său a fost numit Dan Reșitnec, până acum secretar general adjunct.
Numirea a fost făcută prin decizie a premierului Ilie Bolojan. Dan Reșitnec preia funcția de secretar general al Guvernului „cu rang de ministru”, conform anunțului transmis de reprezentanții Guvernului.
Secretariatul General al Guvernului este o piesă-cheie în funcționarea Executivului, cu rol în coordonarea administrativă și în circuitul deciziilor guvernamentale. Înlocuirea conducerii instituției are, în principal, un impact operațional: asigurarea continuității administrative într-o perioadă de schimbări în componența Guvernului.
Oprea (PSD) anunțase încă de joi că și-a semnat demisia odată cu miniștrii formațiunii, dar preciza că aceasta urma să devină efectivă după semnarea de către președinte a decretelor de constatare a încetării funcției de membru al Guvernului.
„Astăzi (n. red. joi) colegii mei miniștrii PSD și-au dat demisia din Guvern. Respectăm votul colegelor și colegilor care au spus: Ajunge! Până aici! Mi-am semnat și eu demisia odată cu ei și va deveni efectivă în momentul în care decretele de constatare a încetării funcţiei de membru al guvernului vor fi semnate de către Preşedinte.”
Tot atunci, Oprea mai spunea că, până la depunerea demisiei, se va ocupa de partea administrativă, astfel încât demisiile să ajungă la Administrația Prezidențială.
În același context, cei șase miniștri susținuți de PSD și vicepremierul Marian Neacșu și-au depus demisiile joi, iar premierul Ilie Bolojan a anunțat deja cine va prelua portofoliile, mai notează News.
Recomandate
Publicarea în Monitorul Oficial a decretelor de interimat fixează, pe termen scurt, continuitatea deciziei guvernamentale în ministerele rămase vacante după retragerea PSD din Executiv , potrivit Agerpres . În același timp, au fost publicate și decretele privind demisiile miniștrilor PSD. Președintele Nicușor Dan a informat că a semnat, sâmbătă dimineață, demisiile miniștrilor PSD și propunerile de miniștri interimari transmise de Guvern. Miniștrii social-democrați și-au depus demisiile joia trecută, la Palatul Victoria. Din Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan s-au retras: vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Agriculturii Florin Barbu, ministrul Energiei Bogdan Ivan, ministrul Muncii Florin Manole, ministrul Justiției Radu Marinescu, ministrul Sănătății Alexandru Rogobete și ministrul Transporturilor Ciprian Șerban. Cine preia interimar portofoliile rămase vacante Conform decretelor publicate, miniștrii interimari care preiau portofoliile de la PSD sunt: Dragoș Pîslaru, ministrul Proiectelor Europene – la Ministerul Muncii; Cseke Attila (UDMR), ministrul Dezvoltării – la Ministerul Sănătății; Tanczos Barna (UDMR), vicepremier – la Ministerul Agriculturii; Cătălin Predoiu (PNL), ministrul de Interne – la Ministerul Justiției; Ilie Bolojan, premier – la Ministerul Energiei; Radu Miruță (USR), ministrul Apărării și vicepremier – la Ministerul Transporturilor; Oana Gheorghiu, vicepremier – pe postul de vicepremier deținut anterior de Marian Neacșu. Publicarea în Monitorul Oficial înseamnă că aceste numiri intră în vigoare în baza decretelor, asigurând funcționarea ministerelor până la o soluție politică pentru ocuparea portofoliilor cu miniștri plini. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că nu poate valida politic un premier în plină criză de coaliție , invocând rolul său de mediator și limitele constituționale, pe fondul unei „poziții ireconciliabile” între partidele aflate în conflict, potrivit Digi24 . Într-o intervenție la Digi FM, șeful statului a evitat să răspundă direct dacă îl mai susține pe premierul Ilie Bolojan, argumentând că o poziționare ar însemna să se plaseze de partea uneia dintre tabere. Nicușor Dan a descris situația drept o „fractură politică” în interiorul coaliției și a spus că mesajul de susținere pentru premier „nu e constituțional” în acest moment. „Suntem într-un moment în care este o poziție cumva ireconciliabilă între două părți, eu trebuie să fiu mediator.” Varianta unui premier tehnocrat, discutată, dar nedecisă Întrebat despre scenariul unui premier tehnocrat, Nicușor Dan a răspuns că „pentru moment” nu este „în ipostaza constituțională de a acționa” și că, în prezent, „există un premier”. El a indicat că discuția despre un nou premier ar deveni relevantă doar dacă se ajunge efectiv la acel punct. În material se arată că discuțiile despre un premier tehnocrat au prins contur mai ales în interiorul PSD. Totodată, surse din partide și de la Palatul Cotroceni au declarat pentru Digi24 că scenariul nu este exclus, însă ar fi varianta pe care președintele ar dori „cel mai mult să o evite”. Consultări reluate la Cotroceni, cu mize pe PNRR și SAFE Nicușor Dan a mai spus că, după consultările de săptămâna trecută, tensiunile dintre partide ar fi scăzut, inclusiv la nivel de „agresivitate retorică”, și a făcut apel la temperarea escaladării publice. Președintele a convocat din nou, luni, toate partidele din coaliția de guvernare la consultări, pentru a discuta implementarea marilor programe naționale. Pe agendă sunt proiecte precum PNRR și mecanismul SAFE, iar întâlnirea are loc după ce, săptămâna trecută, partidele au fost invitate separat la Cotroceni, în contextul în care PSD a decis să iasă de la guvernare. [...]
PSD și AUR au început redactarea unei moțiuni de cenzură , ceea ce deschide un nou episod de instabilitate politică cu potențial de a bloca agenda Guvernului Bolojan și de a complica formarea unei majorități funcționale în Parlament, potrivit Digi24 . Marian Neacșu (PSD) și Petrișor Peiu (AUR) au anunțat luni, 27 aprilie, la Parlament, că au început „demersurile tehnice” pentru redactarea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Cei doi au spus că inițiativa este una comună și că ținta este ca moțiunea să fie dezbătută în luna mai. De ce contează: moțiunea poate schimba rapid echilibrul de putere Dincolo de gestul politic, demersul pune presiune directă pe stabilitatea executivului și pe capacitatea acestuia de a-și trece proiectele prin Parlament. În același timp, colaborarea punctuală PSD–AUR creează un test pentru restul partidelor, în special pentru PNL și USR, în condițiile în care PSD afirmă că își dorește în continuare o coaliție cu PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale, dar „fără Ilie Bolojan”, potrivit declarațiilor lui Marian Neacșu. Ce spun PSD și AUR despre colaborare și pașii următori Neacșu a precizat că el și Petrișor Peiu se ocupă de „partea tehnică” a documentului. Peiu a susținut că scopul este un text comun, pentru a evita situația în care două moțiuni separate ar eșua. „Nu este niciun pact cu PSD (...) Este o discuție comună, s-a convenit să facem un text comun pe moțiune, pentru a nu risca să facem două moțiuni și să cadă amândouă”, a declarat Petrișor Peiu. Întrebat despre ipoteza unui guvern PSD–AUR, Marian Neacșu a răspuns: „Orice drum începe cu primul pas.” Peiu a insistat însă că discuția s-a limitat la moțiunea de cenzură și că liderii PSD și AUR nu au discutat încă despre formarea unei majorități parlamentare. Reacții politice: PNL invocă angajamentele PSD privind AUR Prima reacție din PNL a venit de la Gheorghe Falcă, care a declarat la Digi24 că Sorin Grindeanu ar fi „garantat la Bruxelles” că PSD nu va colabora cu AUR, conform aceleiași surse. Separat, George Simion a spus că AUR ar susține „orice guvernare care poate genera alegeri corecte”, întrebat dacă ia în calcul o colaborare cu PSD într-o viitoare guvernare. Miza declarată de AUR: anticipate; miza PSD: schimbarea premierului Potrivit lui Petrișor Peiu, obiectivul politic al AUR rămâne declanșarea alegerilor anticipate. Dacă acest lucru nu se întâmplă, AUR spune că își asumă un „parcurs” până la alegerile la termen, bazat pe opoziție. În paralel, PSD își menține public opțiunea pentru o formulă de coaliție cu PNL, USR, UDMR și minoritățile, dar cu condiția schimbării premierului Ilie Bolojan, conform declarațiilor lui Marian Neacșu. În acest moment, informațiile disponibile indică doar începutul redactării și intenția de dezbatere în luna mai; nu sunt prezentate detalii despre calendarul exact al depunerii sau despre susținerea numerică necesară pentru adoptare. [...]
Guvernul Bolojan funcționează cu puteri depline, deși PSD și-a retras miniștrii , iar diferența are consecințe directe asupra capacității Executivului de a lua decizii și de a emite acte normative în plină criză politică, potrivit Antena 3 . Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru , susține că PSD nu a retras sprijinul politic guvernului, ci „a retras niște miniștri”, iar portofoliile rămase fără titulari sunt gestionate interimar. Declarațiile au fost făcute duminică seară, la B1 TV, în contextul disputelor publice privind statutul Executivului. Pîslaru a insistat că Guvernul „nu este un guvern interimar”, ci unul „cu puteri depline”, în timp ce doar miniștrii care acoperă portofoliile rămase vacante au statut de interimari. Miza: ce înseamnă „puteri depline” în criza politică Din perspectiva ministrului, clarificarea termenilor este esențială pentru a evita interpretarea că Executivul ar avea o capacitate restrânsă de decizie. Pîslaru afirmă că, „la modul formal”, PSD nu a părăsit coaliția, deși și-a retras miniștrii, iar această poziționare ar limita, în opinia sa, posibilitatea partidului de a ataca la Curtea Constituțională pe motiv că ar fi ieșit din coaliție. „Guvernul nu este un guvern interimar, guvernul este un guvern cu puteri depline, miniștrii sunt miniștri care sunt interimari pe portofoliile unde s-au retras de către un anumit partid.” Acuzația lui Pîslaru: PSD caută „un pretext” pentru căderea guvernului Pîslaru susține că PSD ar încerca să provoace schimbarea guvernului „prin intermediari”, fără a-și asuma direct demersul, și califică retragerea miniștrilor drept un act care ar fi declanșat criza. „PSD în acest moment caută un pretext să dea jos guvernul fără să dea ei jos guvernul, în condițiile în care actul de iresponsabilitate de a pune țara în criză este un act pe care le-au declanșat dumnealor, prin votul acela intern și acum prin retragerea miniștrilor.” Ministrul mai spune că „nu era momentul” pentru „circul ăsta”, criticându-și foștii parteneri de coaliție. Contextul imediat și ce urmează Antena 3 notează că România a intrat într-o criză politică majoră începând de luni, 20 aprilie, când PSD a decis să îi retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan și i-a dat un ultimatum să demisioneze. Miniștrii PSD și-au depus demisiile joi, la Palatul Victoria , iar partidul a transmis că demisiile reprezintă actul politic prin care a fost formalizată decizia de retragere a sprijinului pentru premier. În paralel, Nicușor Dan încearcă să medieze criza prin consultări la Cotroceni, însă, potrivit aceleiași surse, la aceste discuții nu au fost invitate partidele din opoziție. O nouă rundă de negocieri este anunțată pentru săptămâna viitoare. [...]
Escaladarea retoricii în criza din Coaliție ridică riscul de blocaj decizional , după ce scriitorul și filosoful Gabriel Liiceanu a atacat dur PSD și pe liderul său, Sorin Grindeanu, într-o intervenție televizată în care l-a elogiat pe premierul Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . Invitat în studioul postului, Liiceanu a spus că Bolojan „separă apele foarte bine” și a susținut, ironic, că România ar avea „un mare noroc” cu actualul premier. În același timp, l-a indicat pe Grindeanu drept „inițiatorul crizei actuale” și a descris un contrast între cei doi, afirmând că „fiecare calitate a lui Bolojan este pusă în lumină de către un viciu al lui Grindeanu”. În intervenția sa, Liiceanu a folosit o serie de caracterizări dure la adresa liderului PSD, inclusiv că ar fi „minciuna întruchipată” și „imoralitatea politică”, iar despre apariția sa publică a spus: „Senzația pe care o ai este că chipul acestui om este o mască lipită de cauciuc. Un fel de om-cagulă”. De ce contează: tensiunea politică se mută în registru personal Ieșirea lui Liiceanu vine pe fondul unei crize politice în interiorul Coaliției, în care disputa dintre PSD și premierul Bolojan a devenit subiect public recurent. În acest context, trecerea de la critici pe politici și decizii la atacuri de tip portret moral poate amplifica polarizarea și poate îngreuna revenirea la o negociere funcțională între partenerii de guvernare. Liiceanu a mers mai departe și a spus că Grindeanu ar fi ajutat inclusiv alegătorii „neutri” să înțeleagă că „pe drumul deschis de partid, așa cum l-a condus el, România va ajunge din ce în ce mai rău”. Contextul mai larg invocat de Liiceanu Întrebat despre existența unor lideri politici „de anvergură” în ultimii 35 de ani, Liiceanu a afirmat că, în evaluarea sa, ar fi existat „două puncte de vârf”, pe Traian Băsescu și Ilie Bolojan, iar restul clasei politice ar fi fost „lamentabilă” și „execrabilă”. Tot el a susținut că România ar fi ajuns „cam la toți parametrii economici, politici, culturali” „pe primele locuri din coadă” în Europa, fără a oferi date sau exemple concrete în intervenția redată. Întrebat dacă Grindeanu seamănă cu vreun alt lider PSD din ultimii 20 de ani, Liiceanu a răspuns că, în general, aceștia „au fost cam toți lamentabili” și că nu ar putea spune „ceva bun” despre vreunul dintre ei. [...]
Un sondaj CURS indică o presiune politică în creștere în București, unde majoritatea respondenților spun că premierul Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze , pe fondul unei percepții larg negative despre direcția țării și a Capitalei, potrivit Adevărul . Datele sugerează un climat de nemulțumire care poate amplifica instabilitatea guvernamentală și poate influența competiția electorală locală. Cercetarea CURS (Tip Omnibus) a fost realizată în București în perioada 22–25 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.073 de persoane adulte. Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Demisia premierului, susținută de o majoritate La întrebarea privind o eventuală demisie a premierului Ilie Bolojan, 54% dintre respondenți spun că acesta ar trebui să demisioneze, 42% sunt împotrivă, iar 4% nu au o opinie. Rezultatul indică o majoritate favorabilă demisiei în rândul bucureștenilor intervievați. Nemulțumirea rămâne dominantă: țara și Capitala „merg într-o direcție greșită” Sondajul arată o percepție negativă puternică la nivel național: 74% dintre bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită, 19% consideră că direcția este bună, iar 7% nu au o opinie. Și pentru București, evaluarea este preponderent negativă: 63% spun că orașul merge într-o direcție greșită, 31% cred că direcția este bună, iar 6% nu se pronunță. Problemele care apasă pe agenda publică Principalele probleme indicate de respondenți sunt: traficul și aglomerația: 27%; impozitele și taxele: 13%; starea străzilor: 12%; curățenia: 10%; apa caldă: 9%; nivelul de trai: 9%; sănătatea: 8%; poluarea: 7%; parcările: 3%; transportul în comun: 1%. Criza din coaliție, cunoscută de majoritatea respondenților Tensiunile din coaliția de guvernare sunt un subiect cu vizibilitate ridicată: 67% spun că au auzit despre ele, iar 21% au auzit, dar nu sunt foarte la curent. Doar 7% declară că nu au auzit deloc, iar 5% nu au răspuns. Intenția de vot la locale: competiție strânsă în plutonul din față În ceea ce privește intenția de vot la alegerile locale, sondajul indică o distribuție fragmentată: PSD: 22% PNL: 20% AUR: 20% USR: 16% SENS: 6% PNRR-Piedone: 5% SOS România: 5% Partidul Oamenilor Tineri: 2% REPER: 2% alte opțiuni: 2% Publicația notează că detalii despre opțiunea de vot sunt prezentate într-un material separat: Adevărul . Autorii sondajului leagă tabloul general de nemulțumiri legate de trafic, costuri și funcționarea administrației, într-un context politic pe care îl descriu drept fragmentat și influențat de tensiunile actuale. În același articol este menționat și un alt material despre CURS: Adevărul . [...]
