Știri
Știri din categoria Politică
Demisia secretarului general al Guvernului schimbă conducerea aparatului administrativ central, într-un moment în care Executivul gestionează plecarea miniștrilor PSD și reorganizarea interimatului pe portofolii, potrivit News. Ștefan-Radu Oprea și-a depus demisia luni, 27 aprilie 2026, iar în locul său a fost numit Dan Reșitnec, până acum secretar general adjunct.
Numirea a fost făcută prin decizie a premierului Ilie Bolojan. Dan Reșitnec preia funcția de secretar general al Guvernului „cu rang de ministru”, conform anunțului transmis de reprezentanții Guvernului.
Secretariatul General al Guvernului este o piesă-cheie în funcționarea Executivului, cu rol în coordonarea administrativă și în circuitul deciziilor guvernamentale. Înlocuirea conducerii instituției are, în principal, un impact operațional: asigurarea continuității administrative într-o perioadă de schimbări în componența Guvernului.
Oprea (PSD) anunțase încă de joi că și-a semnat demisia odată cu miniștrii formațiunii, dar preciza că aceasta urma să devină efectivă după semnarea de către președinte a decretelor de constatare a încetării funcției de membru al Guvernului.
„Astăzi (n. red. joi) colegii mei miniștrii PSD și-au dat demisia din Guvern. Respectăm votul colegelor și colegilor care au spus: Ajunge! Până aici! Mi-am semnat și eu demisia odată cu ei și va deveni efectivă în momentul în care decretele de constatare a încetării funcţiei de membru al guvernului vor fi semnate de către Preşedinte.”
Tot atunci, Oprea mai spunea că, până la depunerea demisiei, se va ocupa de partea administrativă, astfel încât demisiile să ajungă la Administrația Prezidențială.
În același context, cei șase miniștri susținuți de PSD și vicepremierul Marian Neacșu și-au depus demisiile joi, iar premierul Ilie Bolojan a anunțat deja cine va prelua portofoliile, mai notează News.
Recomandate
După peste patru luni fără un Guvern cu puteri depline, președintele Nicușor Dan este așteptat să facă o nouă desemnare de premier după consultările de la Cotroceni , în condițiile în care partidele au venit cu poziții divergente privind formula de guvernare și sprijinul parlamentar, potrivit Mediafax . Administrația Prezidențială a anunțat că șeful statului va susține declarații de presă la ora 17:00 , după încheierea discuțiilor, care au durat peste șase ore. Consultările au avut loc pe fondul unei crize politice care durează de 135 de zile, după demiterea prin moțiune de cenzură a Guvernului condus de Ilie Bolojan, iar Executivul a rămas între timp cu atribuții limitate. Președintele a spus anterior că „nu putem să mai așteptăm” și că va urma o desemnare, urmând să aleagă varianta cu cele mai mari șanse de a strânge o majoritate în Parlament. Ce au cerut partidele și grupurile parlamentare: majoritate, tehnocrat sau condiții de vot În consultări, PSD a transmis că este pregătit să preia guvernarea și a susținut că este îndreptățit să conducă Executivul, invocând statutul de cel mai mare grup parlamentar și rezultatul alegerilor din 2024. Sorin Grindeanu a afirmat că România are nevoie de „un Guvern stabil” și „un act de guvernare coerent”, criticând modul în care Ilie Bolojan a condus Guvernul în ultimul an. AUR a exclus susținerea unui executiv din care nu face parte, condiționând explicit votul din Parlament. „O să rezulte faptul că AUR nu votează niciun guvern din care nu face parte”, a afirmat George Simion. PNL a cerut un premier „credibil”, miniștri „competenți” și un program care să țină cont de „realitățile economiei”, iar Ilie Bolojan a indicat drept provocări majore controlul finanțelor publice și limitarea datoriei, a deficitelor. USR a reiterat o formulă în doi pași, cu două guverne minoritare succesive: mai întâi unul format din USR, PNL și UDMR, urmat ulterior de un guvern minoritar PSD, potrivit declarațiilor lui Dominic Fritz. UDMR a susținut că prioritatea este instalarea unui guvern stabil „cu drepturi depline”, deși a arătat că alegerile anticipate rămân o soluție constituțională. Kelemen Hunor a descris profilul premierului ca fiind unul cu autoritate în Guvern și capabil să dialogheze cu partidele din Parlament, avertizând că altfel proiectele nu pot trece. Grupul POT a anunțat că ar susține un guvern tehnocrat desemnat de președinte, iar grupul parlamentar Uniți pentru România și-a menținut propunerea ca Victor Ponta să fie desemnat candidat la funcția de prim-ministru. Ponta a spus că, dacă ar fi nominalizat, crede că poate face majoritate, adăugând că, dacă premierul desemnat nu trece, președintele va face o altă nominalizare. Contextul blocajului și ce urmează Criza politică a început pe 5 mai, când Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR și adoptată cu 281 de voturi „pentru”, iar de atunci Executivul a funcționat cu atribuții limitate. Președintele Nicușor Dan a făcut anterior două desemnări pentru funcția de premier: Eugen Tomac (care și-a depus ulterior mandatul) și Adrian Veștea (al cărui cabinet nu a obținut voturile necesare în Parlament). În acest context, declarațiile anunțate pentru ora 17:00 sunt așteptate să indice direcția următoarei desemnări și, implicit, dacă există o formulă cu șanse reale de majoritate sau dacă negocierile riscă să prelungească perioada fără un guvern cu puteri depline. [...]
România rămâne cu un Executiv interimar de peste patru luni , iar consultările de la Cotroceni intră într-o etapă în care președintele încearcă să strângă sprijin politic pentru desemnarea unui nou premier, potrivit Agerpres . Joi, președintele Nicușor Dan a discutat cu delegația PNL, în cadrul rundelor de consultări cu partidele parlamentare. Delegația PNL a fost formată din Ilie Bolojan (președintele partidului), Dan Motreanu, Mircea Abrudean, Ciprian Ciucu, Oana Gheorghiu și Robert Sighiartău. Consultările au loc după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis de Parlament pe 5 mai, prin moțiune de cenzură. În consecință, România se află de peste patru luni în situația unui guvern interimar, ceea ce prelungește incertitudinea privind capacitatea de decizie a Executivului. Calendarul consultărilor și miza imediată Înaintea discuției cu PNL, șeful statului a avut consultări cu PSD și AUR. Pe lista întâlnirilor programate urmează: USR UDMR Grupul parlamentar al minorităților naționale Partidul S.O.S. România Partidul Oamenilor Tineri (POT) Grupul parlamentar Uniți pentru România Grupul parlamentar PACE – Întâi România parlamentarii neafiliați Miza acestor consultări este desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, pas necesar pentru formarea unui nou guvern care să obțină votul de învestitură în Parlament. [...]
USR își leagă susținerea pentru Siegfried Mureșan de o agendă bugetară imediată , în condițiile în care viitorul Executiv ar urma să intre rapid în rectificare, reducerea cheltuielilor statului și pregătirea bugetului pe 2027, potrivit Agerpres . Cristian Seidler , purtătorul de cuvânt al USR, a declarat că partidul „îl susține în continuare” pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru și a calificat nominalizarea făcută de președintele Nicușor Dan drept „opțiunea logică”. Seidler a susținut că Mureșan „nu este o nominalizare surpriză”, argumentând că ar porni „cu un avans de câteva zeci de voturi în Parlament” față de orice altă nominalizare din partea PSD. Ce pune USR pe masa viitorului Guvern În declarațiile citate, Seidler a conturat principalele urgențe pe care le vede pentru viitorul Executiv: realizarea unei rectificări bugetare; continuarea reformelor care vizează reducerea cheltuielilor statului; reducerea inflației; elaborarea bugetului pentru anul 2027. În același timp, USR își leagă mesajul politic de votul din Parlament, Seidler afirmând că ar fi „logic și consecvent” ca cei care au cerut un guvern „deplin” în ultimele zile și săptămâni să susțină acum învestirea. Miza majorității: discuții cu forțele pro-europene Seidler a mai spus că lui Siegfried Mureșan îi revine sarcina de a purta discuții cu „forțele politice pro-occidentale și pro-europene” pentru a-și asigura o majoritate parlamentară. Pe tema faptului că Mureșan și-a anunțat acordul abia după nominalizarea oficială, reprezentantul USR a argumentat că funcția de premier implică schimbări majore în viața personală și că este normală consultarea familiei înainte de acceptare. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de premier. [...]
Camera Deputaților a introdus în Codul penal infracțiunea de căsătorie forțată , cu pedepse cu închisoarea, după ce a adoptat proiectul de lege în calitate de for decizional, potrivit news.ro . Miza este una de reglementare: legea definește și sancționează explicit căsătoria și conviețuirea forțată, ceea ce schimbă cadrul de urmărire penală pentru astfel de cazuri. Inițiatoarea proiectului, deputata USR Diana Buzoianu , în prezent ministru interimar al Mediului, a spus că există „prea multe fete și femei” forțate să intre în căsătorii sau relații asemănătoare căsătoriei și că „niciun stat sănătos nu poate să privească în altă parte”. Într-o postare pe Facebook, Buzoianu a precizat că proiectul a fost inițiat împreună cu parlamentari USR, PNL, PSD și UDMR, „cu sprijinul societății civile”, iar efectul central este introducerea în Codul penal a „infracțiunii exprese pentru căsătoriile forțate”. Ce pedepse prevede proiectul adoptat Potrivit declarațiilor citate, sancțiunile diferă în funcție de vârsta victimei: pentru o victimă majoră sau un minor care a împlinit 16 ani: închisoare de la 1 la 5 ani; dacă este vorba de un minor sub 16 ani determinat să conviețuiască într-o relație asemănătoare: închisoare de la 2 la 7 ani. Contextul politic și sprijinul invocat Buzoianu afirmă că a inițiat proiectul „acum aproximativ un an” și că votul din Parlament acoperă un principiu de bază: „că nicio fată, niciun băiat nu poate fi proprietatea familiei” și nu poate fi constrâns(ă) la o căsătorie nedorită. În aceeași postare, ea a mulțumit mai multor organizații care ar fi lucrat la proiect, între care E-Romnja, Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței, ELiberare, Cado, Transcena, Grado, Centrul FILIA, Rețeaua VIF, Pirita Children și Asociația Moașelor din România. Din informațiile disponibile în material, Camera Deputaților a fost for decizional; textul nu oferă detalii suplimentare despre pașii administrativi următori sau despre data intrării în vigoare. [...]
România își leagă strategia pe minerale critice de UE și SUA , mizând pe actualizarea datelor geologice și pe dezvoltarea capacităților de procesare locală, nu doar pe extracție, potrivit Mediafax , care relatează declarațiile făcute miercuri de ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu . Oficialul spune că România participă în grupul de lucru european dedicat mineralelor critice și urmărește să joace rolul unei punți între Uniunea Europeană și Statele Unite într-un domeniu considerat strategic. Țoiu a indicat că accentul pus recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , pe acest dosar vine după o perioadă mai lungă de muncă tehnică la nivelul statelor membre, inclusiv pe proiecte pilot pentru depozitare și pe schimbări ale mecanismelor de finanțare, astfel încât să fie asigurată „procesarea necesară”. De ce contează: procesarea locală, nu exportul de materie primă Miza, în viziunea șefei diplomației, este ca strategia națională să depășească „simpla extracție brută” și să ducă la dezvoltarea unor capacități industriale de procesare mai aproape de locul unde are loc exploatarea. În acest context, Țoiu a dat exemplul cuprului și a menționat interesul pentru grafit și grafen, arătând că există „o atenție sporită” și la nivelul Ministerului Economiei. Condiția pentru investiții: date geologice aduse la zi, cu sprijin american Pentru a atrage investiții „concrete”, ministra a susținut că România are nevoie de studii actualizate și de date geologice istorice aduse la standarde actuale. Ea a spus că există o colaborare cu Statele Unite care vizează echipe comune de experți și institute de cercetare pentru evaluări de acest tip. Contextul geopolitic: competiția cu China și „liantul” transatlantic Țoiu a invocat și presiunea competiției globale, indicând poziția Chinei pe piață și riscul ca aceasta să influențeze prețurile până la niveluri la care alți actori nu mai pot fi competitivi. În acest cadru, România își propune să consolideze cooperarea atât în interiorul UE, cât și în relația transatlantică, iar ministra a reiterat că obiectivul este „să fim un liant” între Uniunea Europeană și SUA, pe fondul discuțiilor despre o presupusă alegere între cei doi parteneri. [...]
PSD deschide un nou front de incertitudine politică după ce Sorin Grindeanu a anunțat, potrivit Agerpres , că a primit „cu surprindere și dezamăgire” propunerea președintelui Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, într-un moment în care liderul PSD invocă tensiuni bugetare și creșterea nesiguranței pentru firme. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, iar acesta a acceptat propunerea, conform informațiilor transmise de agenția de presă. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Grindeanu contestă argumentele desemnării și îl acuză pe Mureșan că „cu doar câteva zile înainte” ar fi făcut „campanie feroce la Bruxelles împotriva propriei țări pentru tăierea fondurilor europene”. „Este greu de înțeles ce argumente a avut șeful statului pentru a alege pe cineva ca Siegfried Vasile Mureșan (...) Trădarea nu poate face niciodată casă bună cu apărarea intereselor naționale.” Miza: reacția PSD și calendarul deciziei Grindeanu spune că a convocat o ședință a Biroului Permanent Național al PSD pentru luni, în care partidul va analiza propunerea de premier. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate scenarii sau condiții concrete pe care PSD le-ar putea pune mai departe. Contextul invocat: presiune pe buget și climat pentru companii Liderul PSD afirmă că România se află într-o situație „extrem de dificilă” și pune o parte din responsabilitate pe „încăpățânarea” lui Ilie Bolojan, despre care susține că ar fi „blocat orice soluție rațională”, ceea ce ar fi amplificat nesiguranța „în rândul oamenilor și al firmelor românești”. Grindeanu susține că „sunt peste 30 de miliarde lipsă în buget”, echivalentul „aproximativ 1,5% din PIB”, și critică rezultatele politicilor de reducere a deficitului din ultimul an. În același mesaj, acesta contrastează poziția PSD cu cea a „PNL-USR”, afirmând că „lupta politică trebuie să se oprească acolo unde încep interesele legitime ale țării”. [...]
