CAT$854.85+1.40%

Ucraina cere 220 de milioane de euro (aprox. 1,1 miliarde lei) de la UE pentru a-și ține agricultura în funcțiune, pe fondul atacurilor rusești și al secetei, potrivit Digi24. Solicitarea ridică miza sprijinului financiar european într-un moment în care exporturile ucrainene rămân vulnerabile, iar presiunea asupra pieței agricole din UE continuă să fie un subiect sensibil.

Comisia Europeană a confirmat că a primit cererea din partea autorităților ucrainene, iar Ucraina a explicat în document și modul în care ar putea fi folosită subvenția, a declarat purtătorul de cuvânt Guillaume Mercier.

Blocaje în porturi și rute alternative: implicații pentru fluxurile de export

Executivul comunitar urmărește situația din Marea Neagră și blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele rusești, precum și efectele asupra agriculturii și economiei Ucrainei, conform declarațiilor citate.

În paralel, Comisia este în contact permanent cu autoritățile ucrainene, dar și cu România și Republica Moldova, pentru a evalua „rutele de transport alternative” prin care produsele ucrainene ar putea fi exportate.

Ce condiții pune Comisia înainte de „următorii pași”

Un alt purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Louise Bogey, a indicat că, înainte de decizii suplimentare privind sprijinul, Bruxelles-ul are nevoie de o imagine mai completă asupra impactului în piață și asupra logisticii. În acest sens, Comisia vrea să știe:

• cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare;
• cât din recoltă poate fi stocată în spațiile disponibile;
• cum arată logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră;
• cum funcționează în prezent „coridoarele de solidaritate” (rute alternative create pentru exporturile Ucrainei).

Regimul preferențial la importuri rămâne un punct de tensiune

În ceea ce privește tratamentul preferențial pentru produsele agricole ucrainene în UE — prin eliminarea taxelor vamale și a unor obligații de conformare la standarde europene — Comisia susține că zona de liber schimb UE–Ucraina continuă să ofere un regim „stabil și reciproc”, care ar aduce predictibilitate fermierilor de ambele părți.

Pentru piața regională, inclusiv România, discuția despre sprijin financiar și despre rutele de export rămâne relevantă deoarece influențează atât fluxurile logistice din zonă, cât și echilibrul de pe piața cerealelor și al altor produse agricole.