Știri
Știri din categoria Politică
Majoritatea românilor ar vota împotriva demiterii președintelui Nicușor Dan la un eventual referendum, potrivit unui barometru citat de INSCOP, într-o informație preluată dintr-o apariție media RomâniaTV.
Miza politică a rezultatului este că, în scenariul unei suspendări urmate de referendum, președintele ar avea, în acest moment, o probabilitate mai mare să rămână în funcție, chiar dacă diferența față de tabăra care ar susține demiterea este descrisă ca „relativ strânsă”.
Conform mențiunii din material, „majoritatea românilor ar vota împotriva demiterii” în cazul unui referendum, însă avansul nu este unul confortabil, ceea ce indică un electorat împărțit și un rezultat sensibil la mobilizare.
O diferență mică între cele două tabere crește riscul ca o eventuală procedură de suspendare să producă instabilitate politică fără un deznodământ previzibil din start. În practică, un referendum cu rezultat strâns poate amplifica tensiunile între instituții și poate prelungi incertitudinea în jurul agendei prezidențiale și a relației cu majoritatea parlamentară.
În pagina INSCOP, detaliile metodologice și cifrele exacte ale barometrului nu sunt redate; este prezentată doar concluzia generală și observația privind diferența „relativ strânsă”. Pentru detalii suplimentare, INSCOP indică trimiterea către materialul RomâniaTV, însă linkul nu este furnizat ca hyperlink în sursa primară (apare doar ca text).
Recomandate
Vicepremierul demis Tánczos Barna mizează pe formarea rapidă a unei majorități la a doua nominalizare , susținând că scenariul alegerilor anticipate ar adânci incertitudinea fără să schimbe semnificativ raportul de forțe din Parlament, potrivit G4Media . Declarațiile au fost făcute duminică, la Digi 24, în contextul instabilității politice și al discuțiilor despre posibile anticipate. Tánczos a spus că este „90% convins” că la a doua nominalizare „se va găsi o soluție” pentru un guvern, adică o majoritate parlamentară care să susțină un Executiv. De ce contează: anticipatele, prezentate ca opțiune cu cost politic și câștig limitat În evaluarea vicepremierului demis, alegerile anticipate rămân „doar una teoretică”, iar principalul beneficiar ar fi AUR. El a argumentat că, în linii mari, „blocurile puternice” ar rămâne similare, cu variații relativ mici. „Blocurile puternice ar rămâne cam aceleași. Poate un plus, minus 5% pentru AUR.” Tánczos a mai spus că nu se așteaptă la modificări semnificative ale raporturilor de forțe dacă, „în 3 luni de zile”, România ar ajunge la anticipate. Rolul președintelui în criza politică, în viziunea lui Tánczos Întrebat dacă președintele Nicușor Dan ar fi putut preveni actuala instabilitate, Tánczos a afirmat că șeful statului nu poate influența deciziile interne ale PSD sau PNL și nu „controlează” Parlamentul, Guvernul sau partidele, invocând separația puterilor în stat. „Președintele nu controlează Parlamentul. Nu controlează Guvernul și nu poate controla partidele.” În acest cadru, el a descris rolul președintelui ca unul de „arbitru” și „echilibrare”, fără intervenție în deciziile partidelor sau ale Executivului. Ce urmează Din declarațiile citate de G4Media nu rezultă un calendar sau o formulă concretă de majoritate, însă mesajul central este că soluția politică ar urma să fie găsită în Parlament la a doua nominalizare, iar anticipatele sunt văzute ca o variantă improbabilă și, în opinia sa, nedorită „din niciun punct de vedere” pentru România. [...]
După consultările fără rezultat de la Cotroceni, desemnarea unui premier riscă să împingă România spre un guvern cu mandat scurt , într-un context în care majoritatea parlamentară rămâne fragilă și condiționată de veto-uri reciproce, potrivit unei analize publicate de Libertatea . Prima săptămână de consultări s-a încheiat fără o concluzie privind numirea unui nou prim-ministru, ceea ce prelungește incertitudinea politică. Doi analiști – Vlad Adamescu și Sergiu Mișcoiu – descriu opțiunile rămase pentru președintele Nicușor Dan și limitele lor, inclusiv din perspectiva stabilității guvernării. Două scenarii: prelungirea negocierilor sau „soluția de avarie” a unui tehnocrat Vlad Adamescu susține că o variantă ar fi prelungirea consultărilor pentru a permite o reconfigurare internă în PNL, care ar putea duce la refacerea unei alianțe cu PSD și UDMR. Analistul consideră însă scenariul „puțin plauzibil” și avertizează că, chiar dacă ar prinde contur, un asemenea guvern ar funcționa mai degrabă ca o formulă temporară, „de supraviețuire economică”, fără perspectivă de durată. Alternativa, în lipsa unei voințe politice pentru o majoritate, ar fi un guvern tehnocrat. Adamescu o descrie ca pe o soluție de avarie, cu o diferență majoră față de precedentele experiențe: ar apărea cu circa doi ani și jumătate înainte de alegerile parlamentare, nu în proximitatea unui scrutin. În această logică, el anticipează că o nouă criză politică ar putea reapărea în toamnă sau iarnă, când s-ar încerca din nou formarea unui guvern politic. Blocajul din Parlament: veto-uri și o majoritate greu de construit fără AUR Sergiu Mișcoiu arată că negocierile nu au produs „evoluții semnificative”, iar partidele au rămas pe pozițiile inițiale: PNL și USR exclud participarea sau susținerea unui guvern cu PSD (inclusiv dacă ar fi condus de un tehnocrat), în timp ce PSD își menține veto-ul față de Ilie Bolojan. În acest context, Mișcoiu vede două variante de lucru pentru președinte: Mandat pentru PSD să formeze guvernul, cu Sorin Grindeanu propus premier; condiția-cheie ar fi existența unei majorități care să excludă AUR , lucru pe care Grindeanu „nu poate garanta”, dar pe care președintele l-ar putea accepta sub presiunea desemnării rapide. Guvern tehnocrat , votat de fosta coaliție pro-europeană, pe baza unui program discutat cu partidele. Mișcoiu indică drept profil probabil „un finanțist sau un economist” cu legături profesionale în zona Băncii Naționale sau a instituțiilor bancare internaționale, dar avertizează că mandatul ar rămâne limitat de lipsa unei majorități stabile și ar putea rezista cel mult peste vară și, „în mod ideal”, până în toamnă. Traseismul parlamentar complică și mai mult ecuația majorității Mișcoiu mai semnalează intensificarea migrației parlamentare după moțiunea de cenzură, cu aleși care își renegociază individual pozițiile și se reorientează atât spre partide mari (PNL, PSD), cât și spre micro-formațiuni apărute în siajul POT și SOS România. În exemplele invocate, analistul menționează inclusiv cazul unui fost deputat SOS (Jianu) care a trecut la grupul PSD și ulterior la grupul PNL. În lectura sa, miza acestor repoziționări este obținerea de avantaje prin susținerea unui eventual guvern controlat de PSD, iar fenomenul ar putea să se amplifice în perioada următoare. Ce urmează Potrivit analizei, presiunea pentru desemnarea unui candidat la funcția de premier a crescut, iar decizia ar urma să fie luată „cel mai probabil” în perioada imediat următoare. Indiferent de opțiune, ambii analiști descriu o guvernare cu stabilitate redusă, în care majoritatea parlamentară rămâne dificil de construit și ușor de fisurat. [...]
Noua lege a salarizării ar urma să reducă plafonul sporurilor și să limiteze ecartul salarial în sectorul public , fără tăieri de venituri, potrivit declarațiilor deputatului PSD Petre Florin Manole , citat de Mediafax . Proiectul este legat de un jalon din PNRR , iar întârzierea adoptării ar putea pune în risc fonduri europene. PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un acord pentru adoptarea noii legi a salarizării în sectorul public până la finalul actualei sesiuni parlamentare, în urma unui proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială. Conform acordului, documentul ar trebui adoptat până la finalul lunii iunie. Ce se schimbă în arhitectura cheltuielilor cu salariile Manole afirmă că principiul de bază este că „nici un venit nu scade”, iar proiectul ar include o reducere a „anvelopei” sporurilor (adică plafonul total al sporurilor, raportat la bugetul de salarii) pe ordonator de credite, de la 30% la 20%. El a mai spus că „foarte multe sporuri dispar”, accentul fiind pus pe scăderea plafonului total, nu pe denumirea sporurilor. „Până la urmă, ne vom întinde cât ne e plapuma, nu putem să cheltuim mai mulți bani decât avem și vom respecta acest principiu.” Limitarea diferențelor între salarii și „anvelopa” bugetară Deputatul PSD mai susține că diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public ar urma să se reducă de la raportul 1–12 (în legea actuală) la 1–8. În exemplul dat, cel mai mare salariu, al președintelui, ar urma să fie de opt ori mai mare decât cel mai mic salariu din sistemul public. În ceea ce privește impactul bugetar, Manole indică o „anvelopă” de 8 miliarde de lei, agreată cu Ministerul Finanțelor și cu Comisia Europeană, despre care spune că respectă angajamentele privind deficitul și ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor publice. Ce urmează Fostul ministru al Muncii spune că există un draft rămas la Ministerul Muncii și că, în perioada următoare, Guvernul și ministrul de resort ar urma să analizeze amendamentele, „cu maximă prudență” față de bugetul disponibil, care „nu avem cum să-l depășim”. [...]
Maria Corina Machado își fixează revenirea în Venezuela până la finalul lui 2026, mizând pe alegeri care ar necesita 7–9 luni de pregătire , într-un context în care calendarul electoral rămâne incert, iar Washingtonul pare să fi mutat accentul spre stabilitatea politică și investițiile în petrol. Potrivit HotNews , lidera opoziției venezuelene a spus că intenționează să candideze din nou la președinție și că vrea să se întoarcă în țară înainte de sfârșitul lui 2026. Machado a făcut declarațiile la Panama, în cadrul unei întâlniri cu mai mulți lideri ai opoziției, la peste patru luni după ce Casa Albă ar fi ales să o ignore și să colaboreze cu o persoană loială partidului de guvernământ, pe fondul capturării de către armata americană a președintelui de atunci, Nicolás Maduro, relatează Associated Press, citată de News.ro. Lidera opoziției se află în exil din decembrie 2025, după ce a ieșit din ascunzătoarea în care a stat 11 luni în Venezuela și a plecat în Norvegia, unde a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace. La Panama City, ea a spus că opoziția rămâne dedicată unei tranziții democratice „prin alegeri prezidențiale libere și corecte”, la care să voteze venezuelenii din țară și din străinătate. Calendar electoral neclar, dar cu cerințe logistice mari În material se arată că nu este clar când vor avea loc alegerile prezidențiale în Venezuela. În același timp, administrația SUA ar fi temperat discuțiile despre alegeri, deși Constituția Venezuelei prevede organizarea lor în termen de 30 de zile de la momentul în care președintele devine „indisponibil definitiv”. Machado a estimat că organizarea unor alegeri în condiții democratice ar necesita între 7 și 9 luni de pregătire. Ea a indicat, între schimbările necesare: numirea unor autorități electorale neutre; actualizarea listelor electorale; posibilitatea ca opoziția să poată candida fără interferențe din partea guvernului. Miza economică: petrolul și relația cu SUA Potrivit aceleiași surse, președintele SUA, Donald Trump, și oficiali ai administrației sale au lăudat-o pe succesoarea lui Maduro, președinta interimară Delcy Rodríguez , care ar fi deschis industria petrolieră a Venezuelei investițiilor americane, într-un moment în care prețurile petrolului sunt în creștere pe fondul conflictului din Iran. Ce spune Machado despre o nouă candidatură Machado a devenit în ultimii ani principalul adversar al lui Maduro, însă i s-a interzis să candideze la alegerile prezidențiale din 2024, motiv pentru care l-a susținut pe Edmundo González Urrutia. În articol se menționează că oficiali loiali partidului de guvernământ l-au declarat pe Maduro câștigător la scurt timp după închiderea urnelor, dar campania opoziției ar fi strâns dovezi că González l-ar fi învins „cu o marjă de peste 2 la 1”. Sâmbătă, Machado a spus că va candida la alegeri „impecabile” și că este dispusă să concureze cu oricine: „Voi fi candidată, dar pot exista şi alţii, desigur. Mi-ar plăcea să fiu în competiţie cu toată lumea, cu oricine doreşte să fie candidat.” [...]
Doina Pană susține că măsurile anti-tăieri ilegale au lovit interese economice mari , iar în acest context spune că a fost otrăvită cu mercur, după ce a „luat din toate direcțiile” companiile care făceau profituri din lemnul tăiat ilegal, potrivit Antena 3 . Fostul ministru al Apelor și Pădurilor în Guvernul Mihai Tudose a relatat, în emisiunea „Ora de foc”, că a introdus și a împins către implementare instrumente și reguli care vizau trasabilitatea și controlul transporturilor de lemn, tocmai pentru că, spune ea, devalizarea pădurilor ajunsese „la un nivel uriaș”. Ce măsuri spune că a introdus și de ce contează economic În intervenția sa, Doina Pană a enumerat mai multe decizii care, în versiunea prezentată de ea, ar fi redus spațiul de manevră pentru lanțurile care valorificau lemn tăiat ilegal și ar fi crescut riscul operațional pentru transportatori și procesatori: „ radarul pădurilor ”, un sistem care urmărește drumul lemnului „din pădure până la destinatarul final”; Pană a spus că l-a dus la STS pentru a funcționa în continuare; trecerea în pază a ocoalelor silvice a tuturor pădurilor, inclusiv a celor cu proprietar neclar; pentru suprafețe de până în 30 de hectare, costul ar fi fost suportat de stat, iar peste 30 de hectare de proprietar; un mecanism de tip „112 pentru transport de lemn”, prin care cetățenii puteau semnala transporturi suspecte; modificări în zona contravențiilor silvice, astfel încât să se poată confisca mijlocul de transport folosit la transportul de lemn tăiat ilegal. Pană a susținut că aceste măsuri au afectat direct interese economice, indicând drept exemplu compania Schweighofer (pe care o numește „celebră deja”), despre care afirmă că „a pierdut uriaș” după schimbările promovate de ea. Acuzații, nuanțe și ținte politice Întrebată dacă acuză direct firma Schweighofer (menționată ca având între timp alt nume) că ar fi comandat otrăvirea, Doina Pană a spus că nu acuză „direct pe nimeni”, dar că nu poate să nu bănuiască, motivând că ar fi avut „cele mai mari daune”. În același context, fostul ministru a lansat acuzații la adresa fostului președinte Klaus Iohannis, afirmând că acesta nu ar fi convocat o ședință CSAT după episodul otrăvirii și că ar fi retrimis Codul Silvic în Parlament „exact cu motivele” invocate de Schweighofer. Pană a mai spus că ar fi existat scrisori ale companiei către miniștri, premier și președinte, iar argumentele ar fi fost preluate „identic”. Tot ea a invocat existența unor filmări cu cameră ascunsă realizate de „o firmă americană de investigații pe mediu”, despre care afirmă că ar arăta preluarea de lemn tăiat ilegal și acordarea de „bonus” pentru astfel de lemn. Ce rămâne neclar Relatarea este prezentată ca declarație a fostului ministru într-o emisiune TV. În material nu apar concluzii ale unei anchete sau documente oficiale care să confirme cine ar fi responsabil pentru otrăvire ori legătura directă cu o companie anume; Pană însăși spune că nu acuză direct pe nimeni, ci vorbește despre suspiciuni. [...]
PNL își asumă opoziția ca etapă de reformă internă , iar prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu cere o ruptură explicită de „PSD-ismul” pe care spune că a „contaminat” partidul în ultimii ani, potrivit HotNews , care citează News.ro . În declarații făcute duminică, Ciucu a spus că PNL este „dispus să își asume drumul corect” din opoziție, pentru ca „cei mai buni lideri, competenți, integri, asumați” să se evidențieze. El a insistat că apropierea de practicile pe care le asociază PSD nu a fost impusă din exterior, ci acceptată de partid. „Să ne lepădăm de PSD-ism, care ne-a contaminat în ultimii ani, cu voia noastră, este adevărat, cu voia noastră. Nu ne-a obligat nimeni.” De la „propagandă” la livrare de proiecte Un alt mesaj central al lui Ciucu a fost că, în perioada următoare, „contează mai puțin propaganda”, iar accentul ar trebui pus pe rezultate măsurabile pentru cetățeni: ședințe „la timp”, proiecte „la timp” și asumarea unor proiecte „grele”, chiar dacă sunt nepopulare și produc disconfort. În același context, Ciucu a legat această abordare de obiectivele sale administrative, afirmând că își propune, „din poziția de primar general”, să livreze pentru București și să evite eșecul de imagine. Mesaj intern: fără „împăunare” cu trecutul partidului La un eveniment de celebrare a 151 de ani de la înființarea PNL, Ciucu a mai spus că istoria partidului nu poate fi folosită ca substitut pentru performanța actuală și că liberalii de azi nu ar trebui să-și aroge meritele generațiilor anterioare. „Meritele liberalilor dinaintea noastră nu sunt meritele noastre.” Contextul și declarațiile sunt relatate și de News.ro . [...]
