Știri
Știri din categoria Politică
Majoritatea românilor ar vota împotriva demiterii președintelui Nicușor Dan la un eventual referendum, potrivit unui barometru citat de INSCOP, într-o informație preluată dintr-o apariție media RomâniaTV.
Miza politică a rezultatului este că, în scenariul unei suspendări urmate de referendum, președintele ar avea, în acest moment, o probabilitate mai mare să rămână în funcție, chiar dacă diferența față de tabăra care ar susține demiterea este descrisă ca „relativ strânsă”.
Conform mențiunii din material, „majoritatea românilor ar vota împotriva demiterii” în cazul unui referendum, însă avansul nu este unul confortabil, ceea ce indică un electorat împărțit și un rezultat sensibil la mobilizare.
O diferență mică între cele două tabere crește riscul ca o eventuală procedură de suspendare să producă instabilitate politică fără un deznodământ previzibil din start. În practică, un referendum cu rezultat strâns poate amplifica tensiunile între instituții și poate prelungi incertitudinea în jurul agendei prezidențiale și a relației cu majoritatea parlamentară.
În pagina INSCOP, detaliile metodologice și cifrele exacte ale barometrului nu sunt redate; este prezentată doar concluzia generală și observația privind diferența „relativ strânsă”. Pentru detalii suplimentare, INSCOP indică trimiterea către materialul RomâniaTV, însă linkul nu este furnizat ca hyperlink în sursa primară (apare doar ca text).
Recomandate
Învestirea Guvernului Luca Niculescu este prezentată de presa rusă ca o ieșire din criza politică ce amenința stabilitatea economică și accesul la bani europeni , potrivit Știrile Pro TV , care redă un material al agenției TASS, preluat de News.ro. Parlamentul l-a învestit pe Luca Niculescu (55 de ani) pe 20 octombrie 2026, cu 280 de voturi pentru programul și componența cabinetului, peste pragul necesar de 233. TASS notează că Niculescu, neafiliat politic, a fost al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan, după eșecuri repetate de a forma o majoritate. Miza economică: deficit, rating și fonduri UE În relatarea TASS, criza politică începută în aprilie 2026 este legată direct de tensiuni generate de măsuri de austeritate și de riscuri economice. Agenția amintește că Ilie Bolojan a avertizat, înainte ca guvernul său să fie demis prin moțiune de cenzură, că o demisie ar putea provoca „haos economic” și ar crea riscul pierderii a aproape 30 de miliarde de euro din fondurile UE promise prin PNRR . În același context, materialul menționează: deficit bugetar de 7,9% din PIB în 2025 și o țintă de 7,6% în 2026 , față de limita de 3% din regulile fiscale europene; pierderea a peste 500 de milioane de euro din fonduri UE, pusă pe seama reformelor eșuate în anii anteriori; faptul că, la începutul lui 2027, agențiile de rating urmau să reevalueze România, existând riscul pierderii statutului de destinație cu potențial ridicat pentru investiții. Cum descrie TASS noua majoritate și agenda de guvernare TASS îl descrie pe Niculescu drept un „tehnocrat clar și sistematic”, cu o orientare prooccidentală. În plan politic, agenția consemnează că PSD și UDMR și-au exprimat sprijinul, iar PSD ar fi primit 11 din cele 17 portofolii ministeriale. PNL, potrivit materialului, a anunțat că va vota cabinetul în contextul situației din țară, dar fără să intre la guvernare alături de PSD. Președintele AUR, George Simion, este citat cu eticheta de „marionetă” la adresa lui Niculescu. Programul prezentat pe 15 octombrie include, între altele, relansarea creșterii economice, indexarea pensiilor în 2027, reluarea discuțiilor despre legea salarizării unitare, modernizarea infrastructurii militare la standarde NATO și reforme în sănătate, inclusiv reorganizarea spitalelor pentru eficiență. Context: de la destrămarea coaliției la votul de învestitură TASS reia cronologia crizei: coaliția formată după alegerile din 2024 (PNL, PSD, USR, UDMR și independenți) s-a rupt în aprilie 2026, după ce PSD a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan, invocând măsuri de austeritate și „lipsa unui dialog real între parteneri”. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026 prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi pentru. În lunile următoare, Parlamentul a respins mai multe propuneri de premier (Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan), înainte ca Nicușor Dan să revină cu nominalizarea lui Luca Niculescu la începutul lui octombrie. Pentru detalii despre votul din Parlament și procedura de învestire, Știrile Pro TV trimite și la materialul despre momentul în care parlamentarii „au votat în favoarea programului” noului cabinet: Știrile Pro TV . [...]
Președintele Nicușor Dan a cerut noului guvern să echilibreze obligațiile financiare cu așteptările publice , după o perioadă de cinci luni și jumătate fără un executiv cu puteri depline, potrivit Biziday . Mesajul vine după depunerea jurământului de către noul prim-ministru și miniștri, la Palatul Cotroceni, și pune accent pe presiunea deciziilor economice care urmează. În discurs, șeful statului a mulțumit fostului premier Ilie Bolojan și cabinetului său, afirmând că, deși România nu a avut un guvern cu puteri depline, „România a funcționat, totuși”. În acest interval, Dan a enumerat dosare care au mers înainte: închiderea PNRR , capitole de negociere pentru OCDE, derularea SAFE și evaluări din partea agențiilor de rating. În același context, președintele a spus că „este un semn de maturitate pentru democrație faptul că partidele au colaborat” în lunile de instabilitate politică și le-a mulțumit lui Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan pentru încercările de a forma guvernul. Miza economică: constrângeri bugetare versus reforme Nicușor Dan a indicat explicit tensiunea care va defini mandatul noului executiv: România are „obligațiile financiare” asumate pentru a-și proteja evoluția economică viitoare, dar și „așteptări pe care românii le au”, iar guvernul trebuie să găsească „bunul echilibru între constrângeri și așteptări”. Președintele a adăugat că există și „așteptarea pentru reforme”, care „trebuie îndeplinite sau măcar începute”. Noul guvern și semnalul pe digitalizare Președintele l-a felicitat pe Luca Niculescu pentru formarea rapidă a echipei și obținerea voturilor majorității parlamentare, apreciind că va avea nevoie de aceste abilități în relația cu Parlamentul, unde „o să fie mai greu decât a fost acum”. Totodată, Dan a salutat existența unui portofoliu dedicat Digitalizării și Inteligenței Artificiale, argumentând că România trebuie să „privească înainte economic” și să se conecteze la zonele în care se joacă economia globală. Reacții: mulțumiri pentru sprijinul politic și mesaj de la Comisia Europeană După ceremonie, Luca Niculescu a mulțumit PSD pentru intrarea la guvernare și partidelor care au votat învestirea, afirmând: „Vă asigur că vom face tot ce este mai bine pentru ca această țară să-și arate adevăratul potențial”. Separat, Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene, l-a felicitat pe Niculescu într-un mesaj publicat pe rețeaua X, indicând ca priorități crearea de oportunități pentru oameni și companii și consolidarea securității pe Flancul Estic, cu mesajul că „nu avem timp de pierdut”. [...]
Nicușor Dan avertizează că „cantitatea” de mesaje din social media poate distorsiona reprezentarea democratică , ridicând o problemă cu potențial de reglementare pentru campanii și comunicarea politică online, potrivit Antena 3 . Președintele României a declarat, marți, la Forumul privind Statul de Drept , că democrația se confruntă cu „cea mai puternică și importantă” provocare în acest moment: comunicarea pe rețelele sociale. El a insistat că nu se referă la conținut, ci la volum, în contextul în care „a devenit extrem de ieftin să plătești 1.000 de voci care acoperă o voce legitimă”. „Democrația se confruntă cu o provocare, în opinia mea, cea mai puternică și importantă în aceste zile: comunicarea pe rețelele sociale. Pentru că nu vorbesc de conținut, vorbesc de cantitate.” De ce contează: presiune pe reguli pentru campanii și platforme Mesajul președintelui pune accent pe o vulnerabilitate a procesului democratic: posibilitatea amplificării artificiale a unor mesaje prin rețele coordonate, la costuri reduse, ceea ce poate „acoperi” exprimarea legitimă. În această logică, întrebarea ridicată de Nicușor Dan vizează direct echilibrul dintre principiul „o persoană, o voce, un vot” și libertatea de exprimare și asociere. „Cum facem ca principiul fundamental al democrației, «o persoană, o voce, un vot», să fie păstrat, păstrând, evident, și libertatea de expresie și de asociere?” Context: statul de drept, dialogul social și tema UE În același discurs, Nicușor Dan a spus că „statul de drept” poate părea un concept abstract, dar se vede în funcționarea instituțiilor, în satisfacția cetățenilor și în nivelul corupției. Totodată, a susținut că protestul este un instrument democratic legitim, însă a argumentat că este nevoie și de dialog și compromis pentru consens, altfel „fiecare bulă are strigătul ei”. Antena 3 mai notează că, luni, președintele a avut o întâlnire cu președinta Comisiei de la Veneția , Marta Cartabia, iar unul dintre subiectele discutate a fost sentimentul de apartenență al cetățenilor la Uniunea Europeană și nevoia unui dialog mai amplu între instituțiile române și omoloagele lor internaționale. La forum, discuțiile au vizat independența justiției și influența în alegeri, cu participarea unor oficiali ai Comisiei de la Veneția și a reprezentanților unor instituții din România. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că manipularea prin „cantitate” pe rețelele sociale a devenit ieftină , ceea ce ridică o problemă de funcționare a democrației și pune presiune pe găsirea unor soluții care să păstreze, simultan, libertatea de exprimare și principiul „o persoană, o voce, un vot”, potrivit G4Media . Declarația a fost făcută marți, la deschiderea Forumului privind statul de drept „Rule of Law Forum”, organizat la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București. Șeful statului a spus că nu se referă la conținutul mesajelor, ci la volum: posibilitatea de a „plăti o mie de voci” care să acopere o voce legitimă. „Democrația se confruntă cu o provocare – în opinia mea cea mai importantă în aceste zile – comunicarea pe rețele sociale. Nu vorbesc de conținut, vreau să vorbesc doar de cantitate.” De ce contează: risc de „bule” și blocaj al dialogului public În același context, Nicușor Dan a susținut că protestul și „strigătul” sunt mijloace democratice legitime, dar a insistat că, fără dialog și compromis, societatea poate ajunge într-o logică de fragmentare, „în care avem fiecare bulă cu strigătul ei”. Context european: discuții cu Comisia de la Veneția Președintele a salutat prezența la București a unei delegații a Comisiei de la Veneția, condusă de Marta Cartabia, și a spus că a discutat cu aceasta despre „sentimentul de apartenență” al cetățeanului la Uniunea Europeană și despre nevoia ca instituțiile din România să se angajeze într-un dialog mai amplu cu omoloagele europene și internaționale. Totodată, Nicușor Dan a comentat că expresia „statul de drept” poate părea abstractă în română și că „domnia legii” ar fi o formulare mai accesibilă. [...]
Ministerul Sănătății cere rectificare bugetară și audit la CNAS pentru a evita blocajele de plăți către spitale , după ce noul ministru Alexandru Rogobete a descris sistemul drept „cel mai subfinanțat din UE” și a avertizat că „nu mai ai de unde să tai”, potrivit News . În prima conferință de presă la preluarea mandatului, Rogobete a spus că, dincolo de „eficientizări” interne, reducerea cheltuielilor „cu miliardele” nu mai este o opțiune într-un sistem deja subfinanțat. El a indicat nevoi imediate de finanțare pentru UPU și pentru așa-numitele „acțiuni prioritare” (în special ATI, AVC, infarct miocardic acut, neonatologie și arsuri grave), susținând că presiunea bugetară a fost amplificată și de scumpirea combustibilului și energiei, cu efecte în costurile medicamentelor și materialelor sanitare. Unde se vede presiunea: restanțe și risc de „cerc vicios” în lanțul de plăți Ministrul a afirmat că bugetul aprobat este de 82 de miliarde, în timp ce necesarul ar fi de 94 de miliarde, ceea ce ar implica o suplimentare de 11 miliarde. Potrivit explicațiilor sale, o componentă importantă a diferenței este legată de concedii medicale neplătite și alte datorii, iar necesarul „doar pentru zona medicală” (medicamente, programe, servicii) ar fi de 3,54 miliarde. Rogobete a susținut că CNAS nu a făcut toate plățile către spitale, ceea ce poate bloca mai departe achitarea facturilor către furnizori. În acest context, ministrul a spus că primii bani alocați la rectificare pentru CNAS ar urma să meargă către achitarea datoriilor și restanțelor către spitale, pentru a evita „colapsarea” suplimentară a unităților sanitare. Măsuri anunțate: audit la CNAS și promisiunea unei alocări rapide Rogobete a anunțat că a cerut la CNAS un audit „în detaliu” pe fiecare program, pe farmacii, medicamente și compensate. Totodată, el a transmis un apel la calm, afirmând că „oamenii nu trebuie să intre în panică” și că, „în scurt timp”, speră ca până săptămâna viitoare să fie alocate sume pentru reducerea presiunii asupra spitalelor. În viziunea ministrului, „reforma sănătății” ar trebui să însemne modernizare și eficientizare, nu tăieri. El a mai spus că programele naționale, inclusiv pentru HIV-SIDA, sunt luate în calcul pentru rectificarea bugetară și că „în momentul de față nu există discontinuități”, urmând ca, odată cu suplimentarea bugetului, situația să se stabilizeze. [...]
Schimbarea de guvern mută presiunea pe bugetul pe 2027 și pe rectificare , în condițiile în care noul Executiv condus de Luca Niculescu a fost deja învestit, iar fostul premier Ilie Bolojan își încheie mandatul cu un mesaj centrat pe „respectul pentru banul public”, potrivit Adevărul . Bolojan a transmis, într-o postare pe Facebook, că a încercat să guverneze „fără minciună”, „cu respect pentru banul public și pentru cetățeni” și că, deși mandatul său s-a încheiat, „responsabilitatea față de România” rămâne. El le-a mulțumit colegilor și românilor „pentru înțelegerea de care au dat dovadă în fața dificultăților din perioada guvernării” și a spus că a încercat „să fac tot ce a fost omenește posibil pentru țara noastră”. În paralel, fosta ministră a Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu , a afirmat că a fost „un an și 4 luni pline, cu enorm de multe proiecte lansate și cu reforme deblocate”, tot într-un mesaj publicat pe Facebook. Ea a adăugat că activitatea sa „continuă într-o nouă etapă” și că „mai sunt numeroase lucruri de îndreptat” pentru protejarea drepturilor cetățenilor și asigurarea unor condiții de viață „demne” în România. Ce urmează pentru noul Executiv: buget, rectificare și urgențe acumulate Mesajele vin după ce Parlamentul a învestit, marți, noul Guvern condus de Luca Niculescu, cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă, susținut de PSD, PNL, UDMR și alți parlamentari, mai notează publicația. Criza politică a durat aproape șase luni și au existat trei încercări eșuate de formare a unui guvern. Într-un context separat relatat de Digi24, Niculescu a indicat drept priorități urgente rectificarea bugetară, elaborarea bugetului pentru 2027 și pregătirea pentru sezonul rece — teme care, prin definiție, au impact direct asupra cheltuielilor publice și asupra calendarului administrativ din finalul de an. Pentru detalii despre votul de învestitură, Adevărul trimite la articolul despre Guvernul Luca Niculescu . [...]
