Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul pregătește reducerea pragului de acces la insolvența persoanelor fizice, o schimbare care ar putea lărgi semnificativ numărul românilor eligibili și ar introduce, în același timp, o protecție explicită pentru locuința familiei, potrivit Antena 3.
Proiectul de lege a fost pus în consultare publică de ministrul Economiei, Irineu Darău, care spune că inițiativa urmărește „îmbunătățirea actualului cadru legislativ” și adaptarea lui la „nevoile reale ale cetățenilor”. Miza practică este simplificarea accesului la procedura de insolvență pentru persoanele cu datorii, astfel încât aceasta să devină utilizabilă pentru cei aflați în dificultate.
Una dintre modificările centrale este reducerea pragului de acces la insolvență de la echivalentul a 15 salarii minime la 10 salarii minime, potrivit ministrului. În plus, proiectul include o măsură de protecție a locuinței familiei, în anumite condiții.
„Concret, reducem pragul de acces de la 15 la 10 salarii minime, astfel încât mai mulți oameni aflați în dificultate reală să poată intra în această procedură. Protejăm locuința familiei, dacă este singura și respectă standardele legale, astfel încât oamenii să nu fie scoși din propria casă.”
Totodată, Darău afirmă că procedura ar urma să fie disponibilă și pentru cei care își pot plăti datoriile, dar au nevoie de timp și de un plan de rambursare.
Ministrul insistă că scopul proiectului nu este eliminarea obligațiilor financiare, ci restructurarea lor într-o formă „gestionabilă”, astfel încât debitorii să aibă o șansă de redresare fără să piardă tot.
„Nu vorbim despre a scăpa de obligații, ci despre a le face gestionabile.”
În acest moment, proiectul se află în etapa de avizare și consultare publică, iar calendarul de adoptare nu este detaliat în materialul citat.
Recomandate
Refuzul lui Ilie Bolojan de a demisiona din funcția de premier prelungește tensiunile din coaliție , într-un moment în care PSD ar urmări înlăturarea lui, potrivit Libertatea . Ilie Bolojan, președintele PNL, a apărut neanunțat miercuri seară la reuniunea de Paște a PNL București , unde a dat de înțeles că nu va pleca din fruntea Guvernului. Informația despre discuțiile din interiorul partidului este relatată prin postări pe Facebook ale unor lideri și aleși locali PNL prezenți la întâlnire. Mesaj intern în PNL: „nu o va face” Sebastian Burduja, președintele PNL București, a descris întâlnirea ca fiind una „fără protocol, fără discurs pregătit” și a susținut că Bolojan le-ar fi vorbit colegilor despre „responsabilitate”, „caracter” și „curajul de a alege ce e corect în loc de ce e ușor”. Mai explicit, consilierul general PNL Silviu Feroiu a scris că majoritatea celor prezenți i-au transmis lui Bolojan că nu își doresc demisia, iar răspunsul ar fi fost „ferm”: nu va demisiona. Replica atribuită lui Bolojan și semnalul despre „reforme” În aceeași postare, Feroiu a relatat și o replică atribuită premierului, în contextul criticilor din spațiul public și „inclusiv din partea unor colegi din guvern”: „Când te înjură unii, e ca o binecuvântare” Feroiu a mai susținut că „reformele vor continua, pe toate palierele”, fără ca articolul să detalieze la ce reforme se referă sau ce calendar ar exista. De ce contează Mesajul transmis în interiorul PNL indică faptul că Bolojan nu intenționează să facă un pas înapoi, deși, potrivit relatării, PSD „vrea să scape de el”. În lipsa unor detalii suplimentare despre mecanismul politic invocat (negocieri, condiții, termene), rămâne de văzut dacă tensiunile din coaliție se vor traduce în decizii formale sau vor rămâne la nivel de presiune politică. [...]
Guvernul a stabilit pentru 2026 un buget de 410 milioane de lei pentru biletele de tratament balnear , cu circa 114.000 de locuri finanțate prin Casa Națională de Pensii Publice , potrivit Mediafax . Hotărârea a fost anunțată joi de purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu , care a precizat că prestațiile vor fi acordate „sub forma biletelor de tratament balnear” și vor fi derulate prin Sistemul Organizat și Administrat de Casa Națională de Pensii Publice. Din punct de vedere operațional, Dogioiu a indicat și parametrii standard ai sejurului: durata unei serii de tratament balnear este de 16 zile, iar durata efectivă a tratamentului balnear este de 12 zile. Bugetul și volumul programului Proiectul a fost avizat miercuri de Ministerul Finanțelor, care a transmis că hotărârea asigură, pentru anul 2026, un buget total de 410 milioane de lei, alocat din bugetul asigurărilor sociale de stat. În ceea ce privește numărul de bilete, Ioana Ene Dogioiu a vorbit despre aproximativ 114.000 de bilete de tratament balnear care vor fi asigurate în 2026. Ce urmează Materialul citat nu oferă detalii despre calendarul exact al distribuirii biletelor sau criteriile de alocare pentru beneficiari, dincolo de faptul că programul este derulat prin Casa Națională de Pensii Publice. [...]
Guvernul apără listarea minoritară a unor companii de stat ca instrument de finanțare și disciplină , în timp ce PSD acuză că măsura ar echivala cu „vânzarea” unor active strategice, potrivit Digi24 . Disputa are miză economică și de guvernanță: dacă statul poate atrage bani și impune transparență prin bursă fără să piardă controlul. Vicepremierul Oana Gheorghiu a respins acuzațiile lansate de liderul senatorilor PSD, Daniel Cătălin Zamfir , și a susținut că planul discutat vizează doar listarea la bursă a unor pachete minoritare, nu cedarea controlului. Ea a arătat că listarea este prevăzută în programul de guvernare al coaliției și a prezentat-o ca un mecanism care aduce „disciplină financiară, transparență și sustenabilitate pe termen lung”. Ce spune Guvernul: bani pentru stat, control păstrat În intervenția la Digi24, vicepremierul a insistat că statul ar rămâne acționar majoritar și că nu ar urma să fie listat un pachet care să ducă la pierderea controlului: „Ce nu va face această listare: niciodată nu se va lista mai mult de 50%, astfel încât statul român să-și păstreze controlul.” Gheorghiu a mai spus că, în acest moment, nu există o decizie finală privind listarea unor companii, ci o etapă preliminară, descrisă drept o listă „exploratorie”, care ar urma să fie dezbătută politic și completată cu studii de fezabilitate pentru a stabili eligibilitatea companiilor. Ce reclamă PSD: lipsă de consultare și risc pentru companii „strategice” Ulterior, PSD a transmis printr-un comunicat că „se opune demersurilor” asumate de premierul Ilie Bolojan și de vicepremierul Oana Gheorghiu privind vânzarea unor companii de stat profitabile, pe care le consideră relevante pentru securitatea țării. Social-democrații afirmă că nu au fost consultați și că nu ar fi existat o discuție în coaliție pe subiect, iar reprezentanții PSD din Guvern s-ar fi opus inițiativei. În comunicat, PSD susține că scoaterea la vânzare a celor mai profitabile companii de stat „în plină criză energetică și financiară” ar reprezenta un risc pentru siguranța națională și invocă o tendință europeană de „naționalizare sau răscumpărare” de active pentru consolidarea securității energetice și economice. Contextul economic invocat: restructurarea companiilor cu pierderi Separat de tema listării, vicepremierul a argumentat urgența restructurării companiilor de stat cu pierderi, afirmând că întârzierea deciziilor produce costuri continue, inclusiv în cazul unor entități aflate în faliment sau lichidare. Ca exemplu, a menționat compania Petrotrans, despre care a spus că se află de 19 ani în faliment, iar procedura nu este închisă, ceea ce ar genera în continuare costuri. Miza imediată rămâne politică, dar efectul practic ține de calendarul reformei: Guvernul vorbește despre analiză și studii de fezabilitate înainte de orice decizie, în timp ce PSD contestă premisele și legitimitatea demersului în interiorul coaliției. [...]
FBI plănuiește să audieze circa șase martori în ancheta penală care îl vizează pe fostul director al CIA, John Brennan , într-un demers al Departamentului de Justiție condus de administrația Trump de a redeschide disputa privind evaluarea serviciilor americane din 2017 despre interferența Rusiei în alegerile din 2016, potrivit Reuters . Interviurile – care nu au fost relatate anterior și ar urma să includă foști oficiali din comunitatea de informații implicați în evaluarea din 2017 – sunt programate în următoarele săptămâni, au spus două persoane familiarizate cu investigația. Ancheta urmărește originile investigației Trump–Rusia, un subiect pe care Donald Trump a cerut de mult timp procurorilor să îl urmărească. Miza politică și instituțională este că investigația reprezintă un efort amplu al Departamentului de Justiție de a reevalua un episod ale cărui concluzii de bază au fost ulterior confirmate de Departamentul de Justiție, de o comisie bipartizană a Senatului și de o analiză internă a CIA, alimentând criticile că puterea de urmărire penală este folosită pentru a viza adversari percepuți și pentru a „rejudeca” un moment central din primul mandat al lui Trump. Ce urmăresc procurorii și unde se desfășoară ancheta Ancheta este coordonată de biroul procurorului federal din Miami și este în derulare de luni, potrivit surselor. Investigația pare să se concentreze pe mărturia dată de Brennan în 2023 în Congres despre modul în care a fost elaborată evaluarea comunității de informații. Brennan a fost informat de procurori că este „țintă” a investigației, a dezvăluit avocatul său într-o scrisoare din decembrie. Reuters notează că nu a putut stabili identitatea exactă a persoanelor care urmează să fie audiate; anchetatorii au făcut deja un număr mic de interviuri cu martori. Context: evaluarea din 2017 și disputa „Steele dossier” Evaluarea publicată în ianuarie 2017, cu câteva zile înainte de prima inaugurare a lui Trump, a concluzionat că președintele rus Vladimir Putin a urmărit să sprijine candidatura republicanului Donald Trump și să o discrediteze pe contracandidata democrată Hillary Clinton. Un aliat al lui Trump, congresmanul Jim Jordan (Ohio), a trimis în octombrie o sesizare către Departamentul de Justiție, susținând că Brennan ar fi făcut declarații false către Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților în timpul audierii din 2023. Sesizarea invocă inclusiv discuții despre așa-numitul „ dosar Steele ”, un raport realizat de un fost ofițer britanic de informații, finanțat de oponenți politici ai lui Trump și care conținea zvonuri neverificate. Brennan a spus în mod repetat că CIA s-a opus includerii dosarului în evaluarea de informații; un rezumat al concluziilor a fost atașat unei versiuni clasificate a raportului. Schimbări la vârful Justiției și posibile obstacole procedurale Todd Blanche, care a preluat luna aceasta funcția de procuror general interimar după ce a preluat conducerea Departamentului de Justiție de la Pam Bondi, ar fi supervizat investigația ca adjunct principal și ar fi convocat recent reuniuni cu lideri ai departamentului pentru a-i evalua progresul, potrivit a doi oficiali din zona de aplicare a legii citați de Reuters. Trump a concediat-o pe Bondi la începutul lunii, pe fondul frustrării legate de ritmul și rezultatele investigațiilor pe care le-a cerut. Totuși, potrivit surselor, audierile de martori erau programate înainte de demiterea ei din 2 aprilie și nu par a fi o reacție directă la această decizie. Reuters mai notează că o eventuală urmărire penală a lui Brennan în sudul Floridei ar putea întâmpina dificultăți juridice, deoarece mărturia din 2023 a avut loc în Washington, nu în Florida, iar judecători și mari jurii din Washington s-au arătat reticenți în trecut față de încercări similare de a investiga și inculpa persoane vizate de Trump. Brennan, analist pentru televiziuni de știri și critic de lungă durată al lui Trump, a condamnat investigațiile relatate în presă ca fiind motivate politic și ca un abuz al sistemului juridic. Avocatul său a susținut în scrisoarea din decembrie că nu există o bază „justificabilă legal” pentru anchetă și a acuzat procurorii de tactici improprii. Avocatul lui Brennan a refuzat să comenteze, un purtător de cuvânt al Departamentului de Justiție a refuzat să comenteze, iar FBI nu a răspuns solicitării de comentarii. [...]
Nicușor Dan își apără linia pe justiție și „stabilitate” în fața criticilor privind numirile la parchete , într-o discuție de circa 15 minute cu activistul Marian Ceaușescu , după un interviu la Europa FM, relatează HotNews . Miza politică a schimbului este una de credibilitate: președintele încearcă să delimiteze agenda sa de cea a fostului președinte Klaus Iohannis, pe fondul reproșurilor legate de numiri și de raportarea la partide. Întrebat direct care este diferența dintre el și Klaus Iohannis, Nicușor Dan a răspuns că este „cineva preocupat” care „a fost 20 de ani și va fi în continuare preocupat, de reforma justiției”. Numirile la parchete și mesajul „contează șefii” Activistul i-a reproșat președintelui că a acceptat ca Marius Voineag și Alex Florența să devină adjuncți la Parchetul General, respectiv DIICOT, sugerând că acest lucru contrazice discursul despre reformă. Nicușor Dan a replicat: „Ce contează sunt șefii parchetelor.” În articol este menționat, ca element de context, un material HotNews despre modul în care Nicușor Dan a explicat aceste numiri (link în sursa originală). „Stabilitate” într-un Parlament cu 35% partide „anti-occidentale” Marian Ceaușescu a susținut și că Nicușor Dan ar ajunge să apere interesele partidelor, invocând explicit PSD. Președintele a respins acuzația și a legat poziționarea sa de contextul politic post-electoral, afirmând că, în luna mai, când a candidat, Parlamentul era deja format „cu 35% partide anti-occidentale” și că a vorbit încă din campanie despre nevoia de stabilitate. În același timp, el a spus că rămâne preocupat de „năravurile PSD și ale altora” și de „a aduce dreptate în funcționarea instituțiilor”. Finalul discuției: amenzi și un semnal de neîncredere Cei doi au ajuns și la subiectul amenzilor primite în activitatea publică: Nicușor Dan a spus că a primit „vreo 70”, iar Marian Ceaușescu – 130, potrivit relatării. La final, activistul i-a transmis președintelui: „A mai rămas ceva încredere, dar nu mai este 100%.” [...]
Peter Magyar își începe mandatul cu o confruntare directă cu aparatul mediatic de stat , anunțând mutarea biroului premierului și intenția de a suspenda serviciul de știri al televiziunii naționale până la asigurarea imparțialității, potrivit TVR Info . Miza este una de reglementare și control instituțional: schimbarea modului în care informația publică ajunge la guvern și este „aprobată sau nu”. Magyar a spus că biroul său de premier va funcționa într-o altă clădire decât cea folosită până acum și că sediul se va muta de pe malul vestic al Dunării, din Buda, pe malul estic, în Pesta, aproape de Parlamentul Ungariei . În același context, el a făcut referire la costul clădirii actuale, menționând 160 de miliarde de forinți, echivalentul a 400 milioane euro (aprox. 2,0 miliarde lei). Tensiuni la televiziunea publică și acuzații privind controlul editorial Viitorul premier a publicat pe o rețea socială un fragment tensionat dintr-o emisiune a televiziunii publice, unde a fost invitat după „o lungă perioadă de interdicție”. În dialog, o jurnalistă l-a întrebat despre „cele 100 de puncte” din program, iar Magyar a insinuat că întrebarea i-ar fi fost „șoptită” în cască, lucru negat de jurnalistă. Suspendarea știrilor TV naționale, condiționată de „imparțialitate” Magyar a susținut că, la câteva ore după apariția sa la TV, un responsabil cu propaganda ar fi convocat o ședință în care directorul general (poreclit „Pittbull”) ar fi transmis că „lucrurile se vor desfășura ca până acum”. Concret, potrivit relatării lui Magyar, știrile ar urma să meargă pe traseul obișnuit „spre guvernul Orban”, unde sunt aprobate sau respinse. În acest context, el a reafirmat că viitorul său guvern va suspenda serviciul de știri al televiziunii naționale până când informațiile vor deveni „imparțiale și obiective”. Context: presiune economică și așteptări ridicate Jurnalistul de investigație Szabolcs Panyi, citat în material, afirmă că Magyar va avea o misiune dificilă, inclusiv din cauza situației economice: „Așteptările (pentru Magyar) sunt extrem de ridicate. De asemenea, promisiunile sunt numeroase. În același timp, Ungaria este și va fi într-o situație economică foarte dificilă. Așadar, va fi o misiune foarte grea de a evita o criză economică”. TVR Info mai notează că Panyi, care a relatat despre legături ale guvernului Orban cu Moscova, a fost acuzat de spionaj înainte de alegerile parlamentare și risca o condamnare de până la 15 ani de închisoare dacă Orban rămânea la putere. [...]
