Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul pregătește reducerea pragului de acces la insolvența persoanelor fizice, o schimbare care ar putea lărgi semnificativ numărul românilor eligibili și ar introduce, în același timp, o protecție explicită pentru locuința familiei, potrivit Antena 3.
Proiectul de lege a fost pus în consultare publică de ministrul Economiei, Irineu Darău, care spune că inițiativa urmărește „îmbunătățirea actualului cadru legislativ” și adaptarea lui la „nevoile reale ale cetățenilor”. Miza practică este simplificarea accesului la procedura de insolvență pentru persoanele cu datorii, astfel încât aceasta să devină utilizabilă pentru cei aflați în dificultate.
Una dintre modificările centrale este reducerea pragului de acces la insolvență de la echivalentul a 15 salarii minime la 10 salarii minime, potrivit ministrului. În plus, proiectul include o măsură de protecție a locuinței familiei, în anumite condiții.
„Concret, reducem pragul de acces de la 15 la 10 salarii minime, astfel încât mai mulți oameni aflați în dificultate reală să poată intra în această procedură. Protejăm locuința familiei, dacă este singura și respectă standardele legale, astfel încât oamenii să nu fie scoși din propria casă.”
Totodată, Darău afirmă că procedura ar urma să fie disponibilă și pentru cei care își pot plăti datoriile, dar au nevoie de timp și de un plan de rambursare.
Ministrul insistă că scopul proiectului nu este eliminarea obligațiilor financiare, ci restructurarea lor într-o formă „gestionabilă”, astfel încât debitorii să aibă o șansă de redresare fără să piardă tot.
„Nu vorbim despre a scăpa de obligații, ci despre a le face gestionabile.”
În acest moment, proiectul se află în etapa de avizare și consultare publică, iar calendarul de adoptare nu este detaliat în materialul citat.
Recomandate
Decretul semnat de Nicușor Dan mută presiunea pe Parlament și pe calendarul formării Guvernului , după ce președintele l-a desemnat oficial pe Eugen Tomac candidat la funcția de prim-ministru, potrivit Antena 3 . Pasul declanșează procedura prin care Tomac trebuie să ceară votul de încredere asupra programului și listei noului Executiv. Administrația Prezidențială a transmis că decretul a fost semnat vineri, 5 iunie 2026, iar desemnarea îl plasează pe Eugen Tomac în poziția de a negocia sprijinul politic necesar în Parlament pentru învestire. Nominalizarea fusese anunțată cu o zi înainte, joi seara, când Nicușor Dan a spus că l-a ales pe consilierul său Eugen Tomac, europarlamentar și președinte PMP, invocând nevoia de experiență politică în discuțiile cu partidele. „Am ales o persoană care are experienţa politică pentru a discuta cu partidele. Este un act de responsabilitate din partea mea şi aştept aceeaşi responsabilitate din partea partidelor.” Ce urmează: negocierea listei de miniștri și votul de încredere Miza imediată este capacitatea premierului desemnat de a veni rapid cu o echipă și un program care să treacă de votul Parlamentului. Antena 3 notează că Tomac ar avea deja o listă de specialiști pentru portofoliile ministeriale, pregătită de mai bine de o săptămână și discutată inclusiv cu lideri de partid, în discuții neoficiale cu președintele și cu Tomac. Totuși, aceeași sursă precizează că lista nu este completă: nu ar include, deocamdată, nume pentru Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor, urmând să fie identificate persoane pentru aceste portofolii. [...]
Eugen Tomac a fost desemnat să formeze noul guvern al României , după ce președintele Nicușor Dan i-a încredințat oficial mandatul de premier desemnat. Acesta are la dispoziție zece zile pentru a negocia susținerea politică necesară, pentru a prezenta lista miniștrilor și programul de guvernare și pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului. Anunțul vine într-un context politic tensionat, după căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026. În discursul său, președintele Nicușor Dan a susținut că actuala situație este rezultatul tensiunilor acumulate între partidele coaliției și a argumentat că România are nevoie de un prim-ministru capabil să negocieze individual cu formațiunile parlamentare pentru a menține direcția pro-occidentală și stabilitatea economică a țării. La rândul său, Eugen Tomac a declarat că prioritatea sa este construirea unui guvern bazat pe responsabilitate și dialog. El a făcut apel la toate forțele democratice și pro-occidentale din Parlament pentru susținerea unui executiv care să urmărească „binele comun al cetățenilor României”. Potrivit premierului desemnat, continuarea investițiilor, implementarea reformelor și recâștigarea încrederii în instituții depind de capacitatea clasei politice de a coopera într-un moment dificil. Cine este Eugen Tomac Eugen Tomac, în vârstă de 45 de ani, s-a născut în localitatea Babele-Ismail din actuala regiune Odesa, Ucraina, și s-a stabilit în România în 1996. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București și și-a început cariera politică în apropierea fostului președinte Traian Băsescu. Printre funcțiile ocupate de-a lungul timpului se numără: consilier și colaborator în administrația prezidențială a lui Traian Băsescu; secretar de stat pentru relația cu românii de pretutindeni; deputat în Parlamentul României; europarlamentar din 2019; președinte al Partidului Mișcarea Populară din 2022; consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu diaspora, din 2025. În Parlamentul European, Tomac s-a remarcat prin susținerea aderării României la Spațiul Schengen și prin demersurile privind recuperarea Tezaurului României aflat în Rusia, subiect care a ajuns inclusiv pe agenda instituțiilor europene. Ce urmează Pentru a deveni prim-ministru cu drepturi depline, Cabinetul propus de Eugen Tomac trebuie să obțină cel puțin 233 de voturi în Parlament. Situația este cu atât mai interesantă cu cât Partidul Mișcarea Populară nu are reprezentare parlamentară, ceea ce obligă premierul desemnat să negocieze sprijinul mai multor formațiuni politice. Până la învestirea unui nou executiv, Ilie Bolojan își continuă activitatea în funcția de prim-ministru interimar. [...]
Guvernul demis poate funcționa fără un termen-limită de 45 de zile , până când un nou Cabinet depune jurământul, ceea ce prelungește incertitudinea politică și menține un Executiv cu atribuții restrânse la „treburile curente”, potrivit Știrile Pro TV , care îl citează pe fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean . Zegrean susține că limita de 45 de zile invocată frecvent în spațiul public se aplică guvernelor interimare, nu unui guvern demis prin moțiune de cenzură . În acest din urmă caz, Constituția prevede că Executivul „administrează treburile curente ale țării” până la depunerea jurământului de către noul guvern. „Acest guvern nu este în situația unui guvern interimar, ci este un guvern demis prin moțiune de cenzură. În Constituție spune că în cazul în care guvernul este demis prin moțiune de cenzură, acel guvern administrează treburile curente ale țării până la depunerea jurământului de către un nou guvern.” Ce înseamnă, practic, pentru funcționarea Executivului Interpretarea fostului șef al CCR indică faptul că actualul Cabinet poate rămâne în funcție „mult și bine” dacă procesul politic de desemnare și învestire a unui nou guvern se prelungește. Consecința este una operațională: instituțiile rămân conduse de un Executiv cu legitimitate politică diminuată și cu o agendă limitată la administrarea curentă, până la formarea unei majorități și votul din Parlament. În ceea ce privește situația celor șase miniștri numiți interimari înainte de căderea Guvernului, în locul miniștrilor social-democrați care au demisionat, Zegrean spune că se poate discuta despre încetarea interimatului, dar indică o soluție de continuitate prin noi numiri interimare făcute de premierul demisionar. „N-are decât domnul prim-ministru demisionar să numească alți miniștri interimari în locul celor care au plecat mai devreme.” Blocajul: „termen rezonabil” fără definiție Întrebat cum se poate ieși din situație, Zegrean a comentat formula „termen rezonabil” folosită în discuția despre momentul desemnării unui nou premier, subliniind că noțiunea apare și în alte contexte juridice, dar nu este definită strict. „Cine știe ce înseamnă rezonabil? (...) se folosește frecvent acest termen «rezonabil», dar nu îl definește nimeni nicăieri.” În opinia sa, „rezonabil” ar însemna ca, imediat după căderea Guvernului, să existe o alternativă pregătită — program și listă de miniștri — care să fie audiată de Parlament și să intre în funcție. Rolul președintelui și miza majorității parlamentare Pe fondul informațiilor potrivit cărora președintele Nicușor Dan ar vrea să desemneze un premier doar după ce se asigură că există o majoritate, Zegrean afirmă că președintele nu este cel care „găsește” majoritatea, ci folosește consultările pentru a evalua dacă există susținere. El mai arată că șeful statului ar fi obligat să desemneze premierul propus de un partid doar dacă acel partid are majoritate parlamentară sau dovedește o coaliție capabilă să asigure guvernarea; în lipsa acestei situații, președintele nu este obligat să accepte o propunere venită de la un partid. „Ăsta e rolul consultărilor, să vadă dacă există sau nu o majoritate.” [...]
Guvernul mizează pe prime de performanță de până la 20% pentru ANAF, ca instrument de motivare în plin conflict pe salarizare , potrivit Adevărul , în contextul protestului anunțat de angajați și al discuțiilor despre noua lege a salarizării. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus că protestul funcționarilor ANAF, declanșat pe fondul nemulțumirilor legate de legea salarizării, este „democratic” și ține de dreptul la dialog social. El a adăugat că angajații, „ca specialiști în domeniul finanțelor publice”, ar înțelege „ce-și permite România și ce nu-și permite”. În același timp, Pîslaru le-a transmis funcționarilor să se uite și la componenta de performanță din viitoarea arhitectură salarială, susținând că primele de performanță „pot crește salariile cu până la 20%” în zona ANAF. Ce semnal transmite Executivul în negocierile pe salarizare Mesajul ministrului indică faptul că Guvernul încearcă să mute o parte din discuție de la majorări generalizate către stimulente condiționate de rezultate, printr-un mecanism de prime de performanță prevăzut în legea salarizării. În material nu sunt detaliate criteriile de performanță sau calendarul de implementare, astfel că rămâne neclar cum ar urma să fie acordate efectiv aceste prime. Pentru context, publicația amintește protestul anunțat de angajații ANAF joi, în țară (detalii în Adevărul ). În paralel: sporurile pentru fonduri europene la demnitari, în analiză Separat de tema ANAF, Pîslaru a mai spus că Guvernul analizează modificarea sporurilor pentru fonduri europene acordate demnitarilor, tot în contextul noii legi a salarizării. Potrivit ministrului, proiectul prevede în prezent un nivel de 20% pentru întreaga grilă a demnitarilor. El a explicat că, anterior, în administrația locală primarii și președinții de consilii județene aveau un spor de 40%, în timp ce în administrația centrală acest spor nu exista. Reducerea la 20% este contestată de primari și șefii de consilii județene, iar propunerea este „în analiză” și ar urma să fie reconfigurată după consultări cu echipa tehnică și administrațiile vizate (context suplimentar în Adevărul ). [...]
USR își condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD , chiar dacă va participa la discuțiile cu premierul desemnat Eugen Tomac , potrivit Digi24 . Mesajul transmis de președintele USR, Dominic Fritz , fixează din start o limită politică ce poate restrânge opțiunile de majoritate în Parlament. Fritz a spus că USR va sta de vorbă cu Eugen Tomac „din respect pentru președinte și cu responsabilitate pentru țară”, pe care îl descrie drept „un președinte de partid și europarlamentar respectabil”. În același timp, liderul USR a reiterat că partidul nu acceptă „nicio formulă cu PSD sau cu ce seamănă a PSD”. Ce cere USR în negocieri În declarațiile citate, Dominic Fritz indică faptul că USR ar susține o formulă de guvernare care include miniștri ai partidului, pe care îi consideră orientați spre reformă. El i-a enumerat pe: Diana Buzoianu Radu Miruță Oana Țoiu Irineu Darău De ce contează: spațiul de negociere se îngustează Poziția USR introduce o condiție explicită pentru orice înțelegere politică: excluderea PSD și a formațiunilor „apropiate” acestuia. În practică, o astfel de linie roșie poate complica aritmetica parlamentară necesară pentru învestirea unui guvern, în funcție de configurația majorităților disponibile. Fritz a argumentat și că reformele au nevoie de „voință și răspundere politică”, nu doar de „intenții tehnocrate”, susținând că fără asumare politică un nou guvern „nu va avea puterea să facă curățenia necesară”. La final, liderul USR a făcut apel la implicarea cetățenilor în politică, invitându-i să se alăture partidului. [...]
UDMR avertizează că un guvern tehnocrat ar avea o majoritate fragilă și o viață scurtă , ceea ce ar complica adoptarea de legi și ar împinge partidele în opoziție imediat după învestire, potrivit Digi24 . Președintele UDMR, Kelemen Hunor , a făcut declarațiile după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcția de premier. Kelemen Hunor a spus că UDMR își va decide votul în Parlament abia după ce va vedea lista de miniștri și programul de guvernare, indicând că o decizie ar putea veni spre finalul săptămânii viitoare, în funcție de calendarul prezentării în Legislativ. Liderul UDMR a menționat și o discuție telefonică „foarte scurtă” avută cu Tomac înainte de desemnare, urmând ca discuțiile să continue după nominalizare. De ce vede UDMR un risc operațional: guvern „de avarie”, fără sprijin stabil În evaluarea lui Kelemen Hunor, un guvern tehnocrat ar fi „o soluție de avarie” și ar funcționa greu într-un Parlament în care partidele ar intra rapid în opoziție, ceea ce ar face dificilă construirea unei majorități pentru proiecte legislative, „punctual”, prin negocieri de la caz la caz. El a invocat, ca exemplu, guvernul Cioloș (2015–2016), sugerând că un astfel de aranjament poate funcționa doar pe termen scurt, înainte de alegeri. Kelemen Hunor a mai argumentat că desemnarea lui Tomac ridică probleme de legitimitate politică, întrucât acesta conduce un partid extraparlamentar (PMP), care „în 2024 a ratat intrarea în Parlament”. A adăugat că demisia lui Tomac din funcția de președinte al PMP, menționată în articol, „nu schimbă în niciun fel situația lui”. Calendarul politic: votul UDMR, după lista de miniștri și program UDMR condiționează decizia de vot de: componența cabinetului propus; programul de guvernare; eventuale discuții directe cu premierul desemnat. Kelemen Hunor a spus că, în lipsa acestor elemente, „e greu de spus și de găsit argumente pentru un vot”. Totodată, a afirmat că este convins că România nu va ajunge la alegeri anticipate. Ce urmează procedural: termenul de 10 zile și votul în ședință comună Eugen Tomac a declarat la Cotroceni că va propune „o echipă de specialiști”, adică un „guvern tehnic, nu unul politic”, și a cerut „deschidere” din partea forțelor „democratice și prooccidentale” din Parlament. Potrivit Constituției, candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să ceară, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere asupra programului și a listei Guvernului, care se dezbat în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. Învestirea necesită votul majorității deputaților și senatorilor. Kelemen Hunor a mai susținut că președintele nu are obligația constituțională de a dizolva Parlamentul nici după a doua încercare eșuată de formare a guvernului, arătând că, în interpretarea sa, pot exista și „trei, patru încercări” în intervalul de 60 de zile prevăzut de Constituție. [...]
