Politică04 nov. 2026
Deputatul PNL Robert Sighiartău îi cere liderei AfD Alice Weidel să nu stigmatizeze românii din Germania - invocă contribuția diasporei la economia germană și cere sancționarea punctuală a fraudelor
PNL ridică miza diplomatică a discursului anti-imigrație din Germania , după ce lidera AfD, Alice Weidel , a acuzat românii din Germania că ar abuza de sistemul social, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de deputatul Robert Sighiartău este că o astfel de retorică lovește într-o comunitate mare de contribuabili și riscă să transforme o temă internă germană într-un subiect de tensiune politică între state UE. Deputatul PNL spune că românii din diaspora „nu sunt cetățeni europeni de mâna a doua” și că Weidel „nu are dreptul să pună o etichetă jignitoare pe o întreagă comunitate”. Într-o postare pe Facebook, Sighiartău afirmă că românii „muncesc și contribuie la prosperitatea Germaniei” și indică dimensiunea comunității: „aproape un milion de cetățeni români trăiesc în Germania”, dintre care „sute de mii” ar munci, ar plăti taxe și contribuții și ar participa la performanța economiei germane. În același mesaj, parlamentarul PNL admite că pot exista fraude sociale, dar susține că acestea trebuie tratate punctual, prin anchete și sancțiuni, nu prin stigmatizarea colectivă a românilor din Germania. Reacții politice și presiune pentru scuze Și președintele USR, Dominic Fritz , i-a cerut liderei AfD să își ceară scuze pentru afirmațiile despre românii din Germania. Fritz a formulat reacția în termeni duri, invocând munca românilor în sectoare grele și acuzând-o pe Weidel că ar fi repetat „narativul fals al lui Putin” privind existența unor rachete cu capacitate nucleară în România, la granița cu Rusia. „Azi e o zi bună să vă cereți scuze, doamnă Weidel”, a spus Dominic Fritz. De ce contează Schimbul de replici arată cum retorica anti-imigrație din politica germană poate avea efecte dincolo de granițe, în special când vizează o comunitate numeroasă de cetățeni UE. În plan politic, reacțiile de la București urmăresc să fixeze o linie: eventualele abuzuri trebuie investigate individual, fără a transforma diaspora românească într-o țintă electorală. [...]