Știri
Știri din categoria Politică
Ucraina își asigură continuitatea la Apărare și Externe prin numiri interimare, în timp ce noul premier Serhii Korețkîi încearcă să stabilizeze guvernarea după remanierea de cabinet și reacțiile publice la schimbarea ministrului Apărării, potrivit Kyiv Post. Korețkîi a anunțat vineri că Andrii Sîbiha a fost numit ministru de externe interimar, iar Ievhen Hmara – ministru al apărării interimar.
Numirile au fost făcute „în acord cu președintele Volodîmîr Zelenski”, iar premierul a motivat decizia prin nevoia de „continuitate” în domeniile apărării și politicii externe. Korețkîi, fost director general al companiei de stat Naftogaz, a preluat conducerea guvernului după ce parlamentul ucrainean (Rada Supremă) a aprobat joi noul cabinet.
În cazul Apărării, Zelenski îl numise pe Hmara încă de joi, invocând experiența acestuia în coordonarea operațiunilor de lovituri la distanță împotriva Rusiei și în managementul de personal la centrul de operațiuni speciale „Alpha” al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), instituție pe care Hmara o conduce.
Schimbarea vine după demiterea fostului ministru al apărării, Mihailo Fedorov, descris de publicație drept „forța motrice” a modernizării militare a Ucrainei. Deși Zelenski a spus că inițiativele existente vor continua sub conducerea lui Hmara, demiterea lui Fedorov a declanșat reacții negative: proteste au început la Liov și s-au extins în Kiev, Ternopil, Vinnița, Harkov și alte orașe până a doua zi dimineață.
Kyiv Post notează și că fostului ministru de interne Klymenko i-ar fi fost propus inițial portofoliul Apărării, însă planul a fost abandonat după „uproar”-ul public care a cerut reinstalarea lui Fedorov.
Pe lângă numirile interimare, Korețkîi a anunțat o reorganizare a structurii ministerelor „în conformitate cu deciziile parlamentului”. Conform declarațiilor sale:
Premierul a cerut ca ministerele să își formalizeze obiectivele în termen de șapte zile, prin propuneri pentru Programul de Acțiune al Cabinetului și planul de priorități. El a indicat ca termen-limită 5 august pentru finalizarea documentelor și trimiterea lor spre analiză în guvern.
Programul de acțiune ar urma să includă repere, termene și rezultate măsurabile, fiind prezentat drept principalul instrument de evaluare a eficienței fiecărui minister și a cabinetului în ansamblu. Korețkîi a mai spus că documentul ar putea primi aprobarea finală în circa o lună, după care va fi trimis în Rada Supremă pentru examinare și prezentare publică.
Din perspectiva funcționării statului, numirile interimare la Externe și Apărare acoperă două portofolii critice într-un moment în care Ucraina rămăsese fără titulari, iar guvernul intră într-o etapă de reorganizare accelerată. În paralel, Korețkîi a indicat ca priorități pregătirea pentru iarnă și continuarea investițiilor în capabilități de lovire la distanță, pe fondul războiului cu Rusia.
Recomandate
Parlamentul ucrainean l-a confirmat pe Serhiy Korețki ca prim-ministru , un pas-cheie într-o remaniere de război care lasă încă neclară componența portofoliilor strategice, inclusiv la Apărare, potrivit Kyiv Post . Verkhovna Rada a votat joi, 16 iulie, numirea lui Korețki, fost director general al companiei energetice de stat Naftogaz , după ce președintele Volodîmîr Zelenski a înaintat nominalizarea, anunțată formal cu o seară înainte de președintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk. În total, 289 de deputați au susținut numirea. În dezbaterea din plen, deputatul Iaroslav Jelezniak a întrebat dacă Zelenski va participa la ședință. Stefanciuk a răspuns că președintele nu va fi prezent, fiind reprezentat de delegatul său în Rada. Prioritățile anunțate: iarna, armata și stabilitatea economică În discursul dinaintea votului, Korețki a spus că va face „tot ce îi stă în putere” pentru a fi util statului „aici și acum”. El a enumerat drept priorități: pregătirea Ucrainei pentru iarna care urmează; sprijin „cuprinzător” pentru armată; ajutor pentru comunitățile de pe linia frontului; sprijin pentru mediul de afaceri, pentru menținerea stabilității economice; consolidarea cooperării cu partenerii internaționali; avansarea integrării Ucrainei în Uniunea Europeană. Miza remanierii: portofoliile-cheie, în special Apărarea Numirea lui Korețki vine în cadrul unei remanieri mai ample inițiate de Zelenski după demisia fostului premier Iulia Svîrîdenko. Potrivit aceleiași surse, Rada a votat marți demiterea ei, ceea ce a declanșat automat demisia întregului Cabinet de Miniștri. În paralel, rămân întrebări privind ocuparea unor funcții centrale în noul guvern. Korețki l-a lăudat pe ministrul de Interne, Ihor Klimenko, despre care publicația notează că este „așteptat pe scară largă” să devină următorul ministru al Apărării. Întrebat dacă guvernul său poate deveni un „guvern al apărării”, Korețki a răspuns: „Poate, pentru că există dorință, nevoia internă și unitate. Cât despre numirea ministrului apărării, aceasta este prerogativa exclusivă a președintelui.” Întrebat dacă îl va păstra pe ministrul Apărării, Mihailo Fedorov, în Cabinet, Korețki a refuzat să comenteze înainte de votul pentru numirea sa ca prim-ministru. Context: de ce a fost schimbat ministrul Apărării Zelenski a spus, după consultări, că Korețki este „probabil cel mai pregătit” pentru funcția de prim-ministru. În aceeași perioadă, președintele a finalizat decizia de a-l înlocui pe Fedorov la Apărare și l-a nominalizat pe Klimenko ca succesor, invocând drept motiv un conflict al lui Fedorov cu Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al armatei ucrainene. Svîrîdenko, în discursul de rămas-bun, a indicat între realizările guvernului său obținerea unui pachet de sprijin financiar al UE de 90 miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei), mai notează Kyiv Post . Tot ea a avut un rol central în negocierea acordului privind mineralele cu Statele Unite, în perioada în care era ministru al Economiei; Ukrainska Pravda este citată cu informația că Zelenski ar fi luat în calcul numirea ei ca ambasador la Washington, ofertă pe care aceasta ar fi refuzat-o. În perioada următoare, atenția se mută pe voturile și numirile pentru portofoliile-cheie din noul Cabinet, în special Apărarea, într-un moment în care Kievul își leagă agenda internă de pregătirea pentru iarnă și de continuitatea sprijinului extern. [...]
Remanierea de la Kiev poate afecta direct ritmul războiului cu drone , iar reacția Moscovei sugerează că înlăturarea ministrului ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, este văzută ca o oportunitate operațională pentru Rusia, potrivit HotNews . Fedorov, 35 de ani, a fost demis după doar șase luni de mandat, într-un moment în care Ucraina își intensificase atacurile asupra infrastructurii petroliere și logisticii militare ruse, dar continua să se confrunte cu avansuri rusești în est pe fondul unei „lipse critice” de trupe terestre. Demiterea a declanșat proteste la Kiev și în alte orașe, rare în condiții de război. De ce contează: Fedorov era asociat cu digitalizarea și extinderea utilizării dronelor Publicația rusă independentă The Moscow Times relatează că bloggeri militari pro-Kremlin au salutat schimbarea, descriindu-l pe Fedorov drept „un inamic mult prea inteligent și eficient” și susținând că înlăturarea lui ar putea ușura efortul de război al Moscovei. În mesajele citate, mai multe canale și comentatori pro-război de pe Telegram au legat numele lui Fedorov de: reducerea birocrației în sistemul militar ucrainean; extinderea digitalizării în Forțele Armate ucrainene; creșterea utilizării dronelor în războiul împotriva Rusiei. Un canal pro-război a susținut că demiterea ar putea fi urmată de o „epurare” a oamenilor lui Fedorov din Ministerul Apărării, ceea ce ar slăbi continuitatea proiectelor începute. Rolul Starlink și miza comunicațiilor pe front În contextul invaziei ruse la scară largă din 2022, Fedorov – atunci ministru al Transformării Digitale – i-a cerut lui Elon Musk să activeze Starlink deasupra Ucrainei. Armata ucraineană folosește „zeci de mii” de dispozitive Starlink, descrise de comandanți drept vitale pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă. În acest an, Fedorov ar fi colaborat cu Starlink pentru a bloca utilizarea neautorizată a serviciului de către forțele ruse, potrivit informațiilor din articol. Ipoteza politică: Zelenski ar fi eliminat un potențial rival Un analist politic citat în material afirmă că demiterea lui Fedorov ar putea fi favorabilă Rusiei și susține că Zelenski ar fi vrut să evite repetarea situației din 2022–2023, când succesele de pe front au alimentat ambiții politice în jurul generalului Valeri Zalujnîi. Ce urmează: succesorul nu e decis, iar Fedorov acuză blocaje în armată Volodimir Zelenski a declarat că încă analizează candidatul pe care îl va propune în locul lui Fedorov, menționând că ministrul de Interne demisionar, Igor Klimenko, este doar unul dintre numele discutate. La Kiev, Fedorov a spus că a refuzat o ofertă de a deveni consilier prezidențial și l-a acuzat pe șeful armatei, generalul Oleksandr Sîrskîi, că blochează inițiativele ministerului și evită abordarea directă a problemelor. Reacția Kremlinului: „nu contează cine e ministrul Apărării” Kremlinul a transmis că urmărește remanierea de la Kiev, dar a susținut că aceasta nu ar conta dacă Ucraina nu ia o „decizie responsabilă” pentru un acord de pace. Dmitri Peskov a afirmat că „în mare măsură, nu contează cine este ministrul Apărării”, insistând că miza pentru Moscova este existența la Kiev a unei persoane dispuse să ia decizia care ar putea duce la o soluționare pașnică sau la încheierea a ceea ce Rusia numește „operațiunea militară specială”. [...]
Volodimir Zelenski încearcă să oprească o criză de comandă în plin război și a cerut public „unitate” între conducerea armatei și Ministerul Apărării, pe fondul criticilor și protestelor declanșate de demiterea ministrului Mihailo Fedorov, potrivit HotNews . Miza imediată este funcționarea lanțului de decizie militară și politică, într-un moment în care conflictul intern din vârf riscă să se transforme într-o problemă de guvernare și de încredere publică. Zelenski a spus că, într-o situație de război, un președinte „nu ar trebui să fie nevoit să aleagă”, dar a admis că disputa dintre Fedorov și comandantul-șef al armatei, generalul Oleksandr Sîrskîi, a ajuns într-un punct în care intervenția sa devine inevitabilă. „Mi-aș dori foarte mult unitatea. Părțile nu au găsit-o. Și aceasta este o problemă nu doar a părților, ci și a mea.” De ce îl înlocuiește pe Fedorov și cine ar urma să preia Apărarea Întrebat de ce vrea să-l înlocuiască pe Mihailo Fedorov cu Igor Klimenko, Zelenski a invocat „prioritățile” și „situația complexă”, descriind un „dialog dificil” între conducerea armatei și Ministerul Apărării, la „diferite niveluri”. El a insistat că problema „nu ține doar de personalități” și a vorbit despre chestiuni nerezolvate care trebuie abordate „împreună”, pentru a evita o logică de tipul „unul câștigă, altul răspunde”. În același timp, Zelenski a transmis că, dacă părțile nu reușesc să rezolve singure tensiunile, va interveni direct. „Dacă părțile nu pot rezolva problema, va trebui să o rezolv eu.” Contextul politic este unul de remaniere: Rada Supremă a aprobat demisia Iuliei Sviridenko din funcția de prim-ministru, ceea ce înseamnă demisia întregului guvern. Potrivit surselor citate de Ukrainska Pravda , Zelenski a decis să nu îl mai propună pe Fedorov ca ministru al Apărării în noul guvern, iar „cel mai probabil” portofoliul ar urma să fie preluat de Igor Klimenko, fost ministru de Interne. Aceleași surse susțin că Fedorov rămâne în echipa președintelui, iar rolul său viitor ar urma să fie cunoscut săptămâna viitoare. Proteste și acuzații publice între Fedorov și Sîrskîi După demiterea lui Fedorov, la Kiev – în apropierea Administrației Prezidențiale – și în mai multe orașe au avut loc acțiuni de susținere, participanții cerând repunerea lui în funcție și respingând varianta Igor Klimenko la Apărare. În paralel, Fedorov a escaladat conflictul cu șeful armatei, acuzându-l pe Sîrskîi că „încearcă să divizeze Ucraina” și descriindu-i stilul drept „autoritar”. El a spus că a cerut demiterea comandantului-șef, dar, după refuzul președintelui, a încercat să colaboreze, susținând ulterior că inițiativele sale au fost blocate. Printre exemplele invocate de Fedorov se află o reformă privind contracte pe durată determinată pentru militarii de pe front, în locul mobilizării pe termen nedefinit. În același timp, el a afirmat că Sîrskîi nu s-ar fi adaptat rolului tot mai important al dronelor în război. În material sunt menționate și tensiuni sociale legate de recrutare, inclusiv un incident relatat la Liov, pe fondul ostilității față de ofițerii recrutori. Reacția Kremlinului: „Nu contează cine este ministrul Apărării” Kremlinul a transmis că urmărește remanierea de la Kiev, dar a susținut că schimbările de persoane nu ar conta în lipsa unei „decizii responsabile” care să ducă la un acord de pace. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că „nu contează cine este ministrul Apărării”, citat de publicația rusă independentă The Moscow Times (fără link în textul sursă). Pentru Zelenski, mesajul public despre „unitate” și asumarea responsabilității indică o încercare de a limita efectele operaționale și politice ale conflictului din vârful sistemului de apărare, în timp ce noua formulă guvernamentală urmează să fie stabilită. [...]
Protestele față de demiterea ministrului Apărării riscă să adâncească incertitudinea din armata ucraineană , într-un moment în care Ucraina începe să obțină rezultate pe front, potrivit Biziday . Manifestații au fost raportate în mai multe orașe, inclusiv la Kiev, unde presa internațională indică prezența a peste o mie de persoane. În capitală, protestatarii au cântat imnul național, au fluturat steaguri ale Ucrainei și ale Uniunii Europene și au scandat „rușine” și „aduceți-l înapoi pe Fedorov”. Presa locală a relatat proteste și în alte orașe, între care Liov, Odesa și Dnipro. Imagini și relatări despre manifestații au fost distribuite și de contul NEXTA , pe platforma X. De ce contează schimbarea: continuitatea conducerii și moralul armatei Mihailo Feodorov fusese numit în funcție în urmă cu doar șase luni și își construise o reputație de modernizator, în condițiile în care a încercat să reformeze armata ucraineană, epuizată după peste patru ani de război. Totodată, este apreciat pentru accelerarea producției de drone într-un interval scurt, un element considerat important pentru capacitatea operațională pe front. Înlăturarea lui „riscă să creeze incertitudine la nivelul armatei”, notează Biziday, mai ales pe fondul unei perioade în care ucrainenii ar fi început să obțină o serie de rezultate pe linia frontului. Context politic: remanierea lui Zelenski și tensiunile din armată Anunțul retragerii lui Mihailo Feodorov a fost făcut „aseară”, chiar de el, în contextul remanierii inițiate de președintele Volodimir Zelenski , care a inclus și demiterea premierului. Nu a fost comunicat un motiv oficial pentru demitere. În același timp, decizia vine pe fondul neînțelegerilor dintre Feodorov și comandantul-șef al Armatei Ucrainene, Oleksandr Sîrski. Adjunctul comandantului forțelor aeriene, Pavlo Elizarov, a demisionat în semn de protest, iar mai multe figuri din armată au criticat public schimbarea, potrivit informațiilor citate de Kyiv Independent și France24. Ce urmează: votul pentru noul ministru, sub presiunea străzii Potrivit relatărilor preluate de NEXTA, parlamentarii ar fi reticenți să ignore sprijinul public pentru Feodorov, ceea ce ar putea complica obținerea voturilor necesare pentru numirea lui Ihor Klymenko ca ministru al Apărării. Informația rămâne însă dependentă de evoluțiile politice de la Kiev și de deciziile oficiale care nu au fost încă detaliate public. [...]
Numirea șefilor SRI și SIE depinde de o majoritate parlamentară , iar președintele Nicușor Dan spune că dificultatea este comparabilă cu formarea unui nou guvern, potrivit Adevărul . Miza este una de funcționare instituțională: fără sprijin politic în Parlament, numirile la vârful serviciilor rămân blocate sau amânate, în condițiile în care cel puțin SRI operează cu o conducere interimară. Declarațiile au fost făcute într-un interviu la Observator , unde șeful statului a fost întrebat dacă a luat o decizie privind șefia serviciilor secrete. Nicușor Dan a răspuns că, „în timpul ăsta”, a lucrat cu serviciile, dar că numirea conducerii necesită o majoritate parlamentară. Ce rol atribuie președintele serviciilor Președintele a descris, pe scurt, domeniile în care se bazează pe cele două servicii: în cazul SIE, sprijin pentru decizii pe zona externă; în cazul SRI, „fel de fel de chestiuni”, inclusiv legate de nefuncționarea unor instituții, corupție și „zone de interese”, potrivit publicației citate. Totodată, Nicușor Dan a spus că nu consideră esențială tema unui „șef civil” la conducerea serviciilor, indicând drept problemă mai importantă persistența unei „rutine” și a unei „delăsări” în anumite zone ale administrației, idee dezvoltată și în materialul Adevărul menționat în articol. Context: amânări și conduceri interimare Conform informațiilor din articol, după alegerile prezidențiale din mai 2025, președintele a afirmat în mai multe rânduri că va numi șefi de servicii „în timp rezonabil”, însă decizia a fost amânată. O analiză separată a publicației, menționată în text, tratează acest subiect: Adevărul . La SRI, situația rămâne una de interimat după demisia lui Eduard Hellvig , în urmă cu doi ani. Articolul menționează că instituția este condusă interimar de generalul Răzvan Ionescu, prim-adjunct al lui Hellvig, iar numirea unei conduceri pline nu a fost făcută nici de fostul președinte Klaus Iohannis, nici de președintele interimar Ilie Bolojan, sarcina revenind acum lui Nicușor Dan. La SIE, conducerea este asigurată de generalul Gabriel Vlase, numit în 2018 și aflat în funcție de șapte ani, potrivit aceleiași surse. De ce contează Mesajul președintelui indică un blocaj de natură politică, nu doar administrativă: numirile la vârful serviciilor sunt condiționate de formarea unei majorități parlamentare, ceea ce le leagă direct de negocierile pentru guvern și de echilibrul de putere din Legislativ. În lipsa acestei majorități, deciziile pot rămâne amânate, iar cel puțin SRI continuă să funcționeze cu o conducere interimară. [...]
Nicușor Dan își asumă delegarea către SPP în deplasări cu risc și spune că, la vizita din Ucraina, a mers pe evaluarea echipei de protecție, nu pe propria apreciere, potrivit news.ro . Mesajul vine în contextul deplasării la Summitul de la Kiev și pune accent pe modul în care Administrația Prezidențială gestionează operațional securitatea și pregătirea vizitelor externe. Întrebat la Observator cum a perceput măsurile de securitate din Ucraina, președintele a spus că nu poate evalua, dar că are încredere în profesionalismul Serviciului de Protecție și Pază (SPP) . El a precizat că a avut „o vestă de protecție în plus și o cască în plus”. „Nu știu să evaluez. Eu cred că SPP este profesionist.” În aceeași intervenție, Nicușor Dan a respins ideea că nu ar delega și a comparat încrederea acordată SPP cu încrederea într-un pilot atunci când urcă într-un avion. A adăugat că nu a avut emoții, argumentând că „au fost nenumărați lideri occidentali” în zonă și că partea de securitate „nu e treaba mea, e treaba SPP-ului”. Miza operațională: vizitele externe, „dosare” și pregătire de fond Președintele a insistat că activitatea externă nu este una „banală” și a oferit o estimare a volumului de deplasări: de la începutul mandatului, „acum un an și puțin”, ar fi făcut „cam 30 de vizite externe”. Potrivit lui, fiecare vizită presupune: un „dosar” de pregătire și evaluarea mizelor pentru România; pregătirea mai multor discursuri și intervenții pentru presă; întâlniri bilaterale „în marjă”, fiecare cu documentare separată despre așteptările părții partenere și interesele României. În acest context, Nicușor Dan a spus că această componentă ar reprezenta „cam jumătate din meseria de președinte”. Detalii din deplasarea la Kiev Șeful statului a relatat și un episod logistic: mașina care l-a dus la tren, „noaptea trecută”, nu ar fi avut internet. Totodată, a spus că a păstrat biletul de tren primit la Kiev și a menționat un cadou de la Căile Ferate Ucrainene: un pachet cu ciocolate, fiecare asociată unui tren, afirmând că într-un viitor pachet ar urma să apară și trenul „Prietenia București–Kiev”. [...]
