Știri
Știri din categoria Diverse
Reorganizarea Guvernului de la Kiev pune în prim-plan energia și apărarea: potrivit Digi24, președintele Volodimir Zelenski a început consultări cu mai mulți oficiali de rang înalt pentru a contura „următorul guvern de război”, după demisia premierului Yulia Sviridenko, anunțată la mai puțin de un an de la numire.
Sviridenko a confirmat duminică plecarea, iar Zelenski a vorbit despre o reorganizare majoră, descrisă ca o „reînnoire” a echipei de vârf, menită să alinieze guvernarea la o „strategie politică actualizată”. Deocamdată, nu a fost desemnat oficial un succesor.
Duminică, Zelenski a avut întâlniri separate cu cinci potențiali candidați și cu un manager-cheie din sectorul energetic, semnalând că prioritățile rămân legate de infrastructura critică, securitate internă și capacitatea de război:
Sviridenko (39 de ani) a fost numită premier în iulie 2025, după ce a fost prim-viceprim-ministru și ministru al economiei. Digi24 notează că a fost considerată una dintre persoanele de încredere din echipa economică a lui Zelenski și că a avut un rol important în negocierea unui acord privind mineralele cu Statele Unite, informație atribuită de publicație postului TVP.
Zelenski a lăudat activitatea ei ca premier și a spus că i-a oferit „oportunitatea de a conduce un domeniu nou și important al relațiilor cu un partener-cheie”, fără să precizeze funcția. Conform unor surse citate, Sviridenko ar urma probabil să devină ambasadoarea Ucrainei în SUA.
Faptul că Zelenski discută atât cu responsabili din energie, cât și cu lideri din apărare și interne indică o selecție orientată spre gestionarea infrastructurii critice și a aparatului de securitate în condiții de război. Până la o nominalizare oficială, lista rămâne la nivel de opțiuni evaluate, nu de decizie finală.
Recomandate
Dominic Fritz ridică scenariul anticipatelor dacă nu se formează o majoritate pentru un „guvern curajos” , mizând pe ideea că blocajul politic ar trebui tranșat prin vot, potrivit Digi24 . Mesajul vine în ziua consultărilor de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, într-un moment în care partidele încearcă să coaguleze o majoritate pentru învestirea unui nou Executiv. Într-o postare pe Facebook, liderul USR a susținut că România are nevoie de un guvern „curajos” care „livrează pentru români”, nu unul care „îi protejează pe privilegiați sub umbrela stabilității”. În același mesaj, Fritz a legat tensiunile politice de relația USR cu PSD și AUR, afirmând că ostilitatea acestora ar ascunde, de fapt, teama de o Românie „dreaptă și funcțională”. „Avem nevoie de un guvern curajos care livrează pentru români, nu unul care îi protejează pe privilegiați sub umbrela stabilității. Dacă nu este posibil să facem o majoritate pentru asta, poate e momentul să-i lăsăm pe români să decidă.” Ce înseamnă politic și de ce contează Ridicarea publică a opțiunii alegerilor anticipate pune presiune pe negocierile pentru formarea guvernului, într-un context în care, conform informațiilor prezentate, nu există încă o formulă de majoritate conturată. Pentru mediul economic, prelungirea incertitudinii politice tinde să amâne decizii administrative și legislative, însă materialul nu oferă detalii despre calendar sau măsuri concrete care ar fi afectate. Contextul consultărilor de la Cotroceni Potrivit agendei menționate, președintele Nicușor Dan urma să discute la Palatul Cotroceni cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR și cu reprezentantul grupului minorităților naționale. În același context, este reamintit că pe 5 mai Cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, iar de atunci se încearcă formarea unei majorități parlamentare pentru învestirea unui nou Executiv. Pentru context suplimentar despre poziții din PSD privind eventuale anticipate, Digi24 a relatat separat declarațiile secretarului general al partidului, în materialul despre Claudiu Manda , respectiv despre reluarea negocierilor, în articolul privind întâlnirea liderilor cu președintele, aici . [...]
Participarea Maiei Sandu la „ Coaliția de Voință ” testează, în practică, linia de neutralitate a Republicii Moldova , într-un format european de coordonare pentru sprijinirea Ucrainei, potrivit Digi24 . Președinta Republicii Moldova merge luni la Paris, la invitația lui Emmanuel Macron, fiind prima dată când participă la o astfel de reuniune. Într-un comunicat al Președinției de la Chișinău, citat de News.ro, autoritățile moldovene susțin că implicarea în acest format este „pe deplin compatibilă” cu neutralitatea prevăzută în Constituție, argumentând că este vorba despre o cooperare „flexibilă” în care fiecare stat își stabilește singur contribuția. „Participarea R. Moldova la Coaliţia de Voinţă este o continuare firească a sprijinului oferit Ucrainei. Participarea ţării noastre este pe deplin compatibilă cu neutralitatea consfinţită în Constituţie: coaliţia este un format de cooperare flexibil, iar din ea fac parte şi alte state europene neutre. Fiecare stat participant decide singur forma şi amploarea contribuţiei sale, în conformitate cu cadrul său constituţional.” Ce este „Coaliția de Voință” și de ce contează pentru Chișinău Coaliția de Voință este descrisă ca un format de coordonare politică și diplomatică, coprezidat de Franța, Germania și Regatul Unit, care reunește 37 de state, majoritatea europene. Obiectivul este sprijinirea Ucrainei și pregătirea unei păci „juste și durabile” după încheierea unui armistițiu, cu accent pe prevenirea unei noi agresiuni. Pentru Republica Moldova, miza este legată direct de securitatea regională. Președinția de la Chișinău invocă frontiera comună cu Ucraina, de 1.222 km, și susține că stabilitatea Moldovei depinde de evoluția războiului din țara vecină. „Securitatea Ucrainei şi securitatea R. Moldova sunt strâns legate: o pace justă şi durabilă în Ucraina va însemna stabilitate pentru Moldova şi pentru întregul continent.” Context: sprijinul acordat Ucrainei și agenda reuniunii de la Paris Conform Președinției moldovene, de la începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, Republica Moldova a sprijinit statul vecin prin: oferirea de refugiu pentru ucraineni; asigurarea de coridoare de tranzit pentru exporturile ucrainene; sprijin umanitar și energetic; contribuții la instruirea geniştilor ucraineni pentru deminare umanitară. Summitul de la Paris, organizat la Hôtel national des Invalides, va fi coprezidat de Emmanuel Macron, alături de prim-ministrul britanic și cancelarul german, în prezența, între alții, a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski . În ajunul paradei de 14 iulie, reuniunea vizează continuarea sprijinului pentru apărarea Ucrainei și discutarea garanțiilor de securitate, inclusiv prin intensificarea presiunii asupra efortului de război al Rusiei, menționându-se și combaterea „flotei fantomă”. Înaintea summitului principal este programată și prima reuniune a unei „Coaliții antibalistice”, la Quai d’Orsay, cu discuții despre mijloacele necesare apărării Ucrainei și despre cooperarea industrială, potrivit informațiilor din comunicatul citat. [...]
Lovirea infrastructurii portuare din Odesa ridică riscurile operaționale pentru exporturile Ucrainei , după ce Rusia a anunțat un nou atac nocturn asupra unor obiective din zona Cernomorsk , potrivit Digi24 . Ministerul Apărării al Federației Ruse susține că au fost vizate „obiective ale infrastructurii portuare” din Cernomorsk (regiunea Odesa), folosite pentru „descărcarea și depozitarea mărfurilor cu destinație militară” și pentru „combustibili și lubrifianți”, conform comunicatului citat de publicație. „Au fost lovite obiective ale infrastructurii portuare din Cernomorsk, regiunea Odesa, utilizate pentru descărcarea și depozitarea mărfurilor cu destinație militară și a combustibililor și lubrifianților.” Ce spune Rusia despre modul de atac În același comunicat, partea rusă afirmă că asupra orașului Cernomorsk au fost lansate atacuri „combinate”, folosind: arme aeriene de mare precizie, cu rază lungă de acțiune; drone. Contextul intensificării loviturilor Digi24 notează că bombardamentele rusești s-au intensificat după ce Ucraina a aruncat în aer „cele mai mari rafinării din Rusia”. În zilele anterioare, Ministerul Apărării de la Moscova a mai raportat lovituri asupra unor obiective din porturile ucrainene: pe 11 iulie: Cernomorsk, Iuzhny și Izmail; pe 12 iulie: infrastructura portuară din Odesa și Cernomorsk. Informațiile din articol se bazează pe declarațiile Ministerului Apărării al Federației Ruse; materialul nu include o confirmare independentă a efectelor din teren. [...]
Escaladarea SUA–Iran a blocat Strâmtoarea Ormuz și a împins petrolul în sus , amplificând riscul de șoc pe lanțurile de aprovizionare cu energie și pe costurile de transport, potrivit Digi24 . Blocajul din strâmtoare vine după atacuri reciproce: armata americană a anunțat că a finalizat peste noapte lovituri asupra unor ținte din Iran, vizând cu muniții de precizie zeci de locații, informație atribuită de publicație agenției DPA . Teheranul susține, la rândul său, că a răspuns atacând aliați ai SUA din regiune, inclusiv Bahrain, Kuweit și Iordania. Trafic maritim practic oprit în Ormuz Potrivit site-ului de monitorizare MarineTraffic , de duminică seară nicio navă comercială nu a mai traversat Strâmtoarea Ormuz transmițându-și coordonatele. Digi24 notează că este posibil ca unele nave să fi trecut cu emițătoarele oprite. Autoritatea pentru Strâmtoarea Golfului Persic (PGSA), din cadrul guvernului iranian, a transmis că tranzitul „nu este posibil în prezent”, invocând „mișcările ilegale” ale forțelor militare americane în regiune. Date preliminare ale firmei de informații maritime Kpler indică o scădere a traversărilor: opt nave comerciale au trecut duminică, față de 21 sâmbătă și 14 vineri. Dintre cele opt, doar două și-au transmis poziția, iar șase traversări au fost „dark” (fără transmiterea poziției). Petrolul a urcat cu aproape 5%, pe fondul riscului de întrerupere a fluxurilor Prețurile petrolului au crescut după informațiile privind atacuri asupra navelor comerciale în Ormuz și loviturile ulterioare ale SUA asupra Iranului. Țițeiul Brent, referința globală, a urcat cu aproape 5% luni dimineață, la peste 79 de dolari pe baril, potrivit BBC, citată de Digi24. Publicația amintește că, în mod obișnuit, aproximativ o cincime din petrolul și gazele lumii tranzitează această rută maritimă. Chiar și după creștere, cotațiile rămân sub vârful de aproape 120 de dolari pe baril atins în perioada de maxim a războiului; înaintea conflictului, petrolul se tranzacționa în jur de 70 de dolari pe baril. Reacții și alertă în state aliate SUA Bahrain, Kuweit și Iordania au anunțat măsuri ca răspuns la amenințări aeriene, după ce Iranul a declarat că lansează atacuri în regiune. În Bahrain au fost activate sirene, Kuweitul a raportat „ținte aeriene ostile”, iar armata iordaniană a anunțat interceptarea a patru rachete lansate din Iran. În Bahrain, Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a susținut că a lovit baza aeriană Isa, potrivit agenției semi-oficiale iraniene Fars. Digi24 precizează că baza nu găzduiește o prezență permanentă a SUA, ci rotații periodice de personal american. Ce urmează: presiune pe transport și pe prețuri, cât timp Ormuz rămâne nesigură Atâta timp cât tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne blocat sau se desfășoară cu nave „închise” pe sistemele de urmărire, riscul operațional pentru transportatori crește, iar piața petrolului rămâne sensibilă la noi episoade de escaladare. În lipsa unei reluări „rapide și complete” a traficului, cerută într-o declarație comună de Marea Britanie, Franța și Germania, volatilitatea prețurilor la energie poate continua. [...]
Negocierile pentru formarea guvernului au rămas blocate din cauza veto-ului PNL și USR față de PSD , iar discuțiile de la Cotroceni nu au produs o formulă de majoritate, potrivit Digi24 . Miza practică este prelungirea incertitudinii politice într-un moment în care, conform celor discutate, există restanțe de rezolvat în PNRR . Sorin Grindeanu a spus că blocajul vine din deciziile interne ale PNL și USR de a nu guverna cu social-democrații, susținând că, deși tonul consultărilor a fost „mai temperat”, „nu s-a conturat o soluție”. Liderul PSD a indicat că, în aproape două ore, s-a discutat și despre restanțele din PNRR, după care președintele Nicușor Dan ar fi încercat să testeze dacă partidele și-au flexibilizat pozițiile privind guvernarea. „În acest moment, cei care și-au îngrădit foarte mult spațiul de lucru sunt cei de la PNL și USR, care au acele decizii interne legate de guvernarea cu PSD.” Variantele puse pe masă la Cotroceni În relatarea lui Grindeanu, au existat propuneri de relansare a unei formule de guvernare, însă fără a depăși constrângerile politice invocate de PNL și USR: Varujan Pambuccian, liderul minorităților naționale, ar fi propus revenirea la „vechea coaliție”, într-o formulă „2.0”, cu „alt premier”; Kelemen Hunor (UDMR) ar fi propus un „guvern de armistițiu”, adică o soluție care să pună „în paranteză” constrângerile asumate de partide. Grindeanu a afirmat că PSD „nu are nimic împotrivă”, dar că „ceilalți” au invocat deciziile interne care îi împiedică să meargă mai departe cu o astfel de formulă. Ce nu s-a discutat Liderul PSD a mai precizat că, la consultări, nu s-a discutat despre varianta propunerii lui Alexandru Nazare pentru funcția de premier. În lipsa unei soluții conturate la Cotroceni, tabloul descris de participanți rămâne cel al unor poziții politice încă rigide, cu efect direct asupra ritmului de decizie pe teme precum PNRR, unde „restanțele” au fost parte din agenda discuțiilor. [...]
Blocajul politic prelungește incertitudinea asupra măsurilor economice , iar asta riscă să țină pe loc decizii care ar trebui negociate „serios”, nu doar la nivel de declarații, potrivit unei intervenții a lui Theodor Paleologu la Digi24 . El susține că, spre deosebire de alte țări unde negocierile lungi au în centru pachete de măsuri, în România discuțiile sunt blocate „din motive de țâfnă” și de „declarații belicoase”. Paleologu spune că situația se repetă „ca în filmul «Ziua Cârtiței»” și afirmă că nu vede o soluție în urma discuțiilor anunțate pentru a doua zi la Cotroceni, descriind un scenariu previzibil de consultări, strângeri de mână și promisiuni că „se va rezolva”. De ce contează: negocieri fără conținut, în loc de acord pe măsuri În comparația sa cu Belgia și Olanda, Paleologu argumentează că acolo negocierile durează pentru că partidele discută concret despre măsurile ce urmează să fie luate, în timp ce în România, spune el, domină conflictul verbal și lipsa de substanță. În această cheie, blocajul politic devine o problemă de funcționare a guvernării: fără un acord pe măsuri, deciziile rămân amânate. Critica la adresa actorilor politici: „privilegii” și „balamuc” Întrebat despre declarațiile lui Sorin Grindeanu, care i-a acuzat pe liberali că țin România blocată pentru privilegii și ignoră problemele economice, Paleologu afirmă că liderul PSD „nu e foarte bine plasat” să vorbească despre privilegii. El susține că răsturnarea Guvernului Bolojan nu ar fi avut la bază principii sau „reală divergență de politică economică”, ci păstrarea unor privilegii. Despre președintele Nicușor Dan , Paleologu afirmă că „pare destul de depășit de situație”, pe care o descrie drept „o situație de balamuc”, adăugând că reacțiile acestuia ar fi lente. „Adultul din încăpere”: Kelemen Hunor Întrebat pe cine consideră „adultul din încăpere”, Paleologu îl indică pe liderul UDMR, Kelemen Hunor, despre care spune că este „foarte lucid”, vede lucrurile „cu o anumită distanță” și are experiență. În ansamblu, intervenția lui Paleologu conturează ideea că prelungirea crizei nu ține de complexitatea negocierilor pe politici publice, ci de conflict și orgolii, ceea ce menține incertitudinea și întârzie decizii care ar trebui asumate printr-un acord politic funcțional. [...]
