Știri
Știri din categoria Politică
Potrivit Politico, campania electorală din Ungaria riscă să devină și mai tensionată, după apariția zvonurilor privind o presupusă înregistrare intimă care l-ar viza pe liderul opoziției, Péter Magyar, principalul rival al premierului Viktor Orbán.
În ultimele săptămâni, mai mulți jurnaliști din Ungaria au primit mesaje anonime însoțite de o fotografie dintr-un dormitor și de textul „coming soon”. Imaginea s-a răspândit rapid pe rețelele sociale, însă până acum nicio înregistrare video nu a fost făcută publică.
Péter Magyar, liderul partidului de centru-dreapta Tisza, susține că materialul ar putea face parte dintr-o operațiune de discreditare înaintea alegerilor. El afirmă că ar fi vorba despre o înregistrare realizată în trecut cu o fostă parteneră, posibil folosind echipamente de supraveghere, iar imaginile ar putea fi chiar manipulate.
În același timp, opozantul lui Viktor Orbán a încercat să reducă impactul potențial al scandalului recunoscând public că a avut o relație consensuală, strategie pe care analiștii o consideră o formă de comunicare preventivă pentru a limita efectele unei eventuale dezvăluiri.
Alegerile din Ungaria sunt considerate unele dintre cele mai importante din ultimele decenii. După închiderea perioadei de depunere a candidaturilor, analiștii politici se așteaptă ca atacurile politice și campaniile de dezinformare să se intensifice, deoarece candidații nu mai pot fi înlocuiți dacă apar scandaluri.
Sondajele recente indică faptul că partidul Fidesz al lui Viktor Orbán ar fi în urmă cu aproximativ 9 puncte procentuale, ceea ce transformă competiția într-una extrem de strânsă.
Experții avertizează că impactul unui posibil material compromițător depinde în mare măsură de conținutul acestuia și de modul în care va fi perceput de alegători.
Pe lângă scandalul personal, analiștii urmăresc și posibile operațiuni de influență din partea Rusiei. Unele surse din domeniul securității europene susțin că o echipă de strategii politici apropiați Kremlinului ar putea încerca să influențeze rezultatul alegerilor din Ungaria.
Potrivit unor informații citate de jurnaliști de investigație, operațiunea ar fi coordonată de Sergei Kiriyenko, adjunct al șefului administrației prezidențiale ruse și unul dintre oamenii de încredere ai lui Vladimir Putin.
Analiștii consideră că Moscova are un interes major în menținerea lui Viktor Orbán la putere, deoarece guvernul ungar a fost adesea descris drept cel mai favorabil Rusiei dintre statele membre ale Uniunii Europene și NATO.
În acest context, campania electorală din Ungaria riscă să se transforme într-una dominată de scandaluri, atacuri personale și informații controversate. Rezultatul votului ar putea redefini echilibrul politic intern al țării, dar și relația Budapestei cu Uniunea Europeană și cu Rusia.
Recomandate
Partidul de opoziție Tisza conduce în sondaje înaintea alegerilor din Ungaria , depășind formațiunea Fidesz a premierului Viktor Orban și alimentând speculațiile privind o posibilă schimbare politică după 16 ani de guvernare. Potrivit Digi24 , două sondaje recente publicate la Budapesta indică un avantaj consistent al opoziției înaintea scrutinului programat pentru 12 aprilie 2026. Opoziția câștigă teren în sondaje Un sondaj realizat de Zavecz Research între 22 și 28 februarie arată că partidul de centru-dreapta Tisza , condus de Peter Magyar, a ajuns la 50% în rândul alegătorilor deciși , în creștere față de 48% în ianuarie. În același timp, partidul Fidesz al lui Viktor Orban este cotat la 38% , ușor în scădere față de luna precedentă. Diferența dintre cele două formațiuni ajunge astfel la 12 puncte procentuale , față de un avantaj de 10 puncte în sondajul anterior. În rândul tuturor respondenților, nu doar al celor care spun că merg sigur la vot, cifrele arată: Tisza – 38% Fidesz – 32% În același timp, aproximativ 20% dintre alegători sunt încă indeciși , un procent care ar putea influența rezultatul final al alegerilor. Un al doilea sondaj confirmă tendința Un alt sondaj, realizat de institutul Publicus și publicat de ziarul Nepszava, indică o situație similară. Potrivit acestuia: 47% dintre alegătorii hotărâți susțin Tisza 39% îl susțin pe Fidesz Ambele partide au pierdut câte un punct procentual față de luna ianuarie, însă opoziția rămâne în avantaj. Cine este Peter Magyar Partidul Tisza este condus de Peter Magyar , fost membru al guvernului Orban, devenit unul dintre principalii critici ai actualei puteri. El promite: combaterea corupției ; deblocarea fondurilor europene înghețate pentru Ungaria ; consolidarea orientării țării către Uniunea Europeană și NATO . Ascensiunea extremei drepte Ambele sondaje arată și creșterea partidului de extremă dreapta Mi Hazank („Patria Noastră”) , care ar depăși pragul de 5% necesar pentru intrarea în parlament. Estimările indică: 7% sprijin în sondajul Zavecz 6% sprijin în sondajul Publicus Deși opoziția conduce în majoritatea sondajelor, partidul Fidesz susține că alte cercetări sociologice arată încă un avantaj pentru Viktor Orban , unele institute fiind însă acuzate de legături cu guvernul. Alegerile din aprilie sunt considerate cel mai dificil test electoral pentru Orban din ultimii 16 ani , într-un moment în care scena politică din Ungaria pare mai fragmentată decât în ciclurile electorale precedente. [...]
Viktor Orbán folosește creșterea prețului petrolului provocată de războiul din Iran ca temă centrală în campania electorală , încercând să reducă diferența de aproximativ 10 puncte procentuale față de rivalul său Péter Magyar înaintea alegerilor din 12 aprilie, potrivit Politico . Premierul ungar susține că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu va duce la scumpiri majore pe piețele energetice și acuză partidul Tisza, condus de Magyar, că ar complota cu Uniunea Europeană și Ucraina pentru a întrerupe livrările de petrol rusesc ieftin către Ungaria. În centrul disputei se află conducta Drujba, care traversează Ucraina și care a fost avariată într-un atac cu dronă la 27 ianuarie, potrivit autorităților de la Kiev. Energia, armă electorală Orbán afirmă că, în contextul tensiunilor din Golful Persic și al incertitudinii transportului maritim prin strâmtoarea Ormuz, blocarea unei rute terestre funcționale reprezintă „un atac direct împotriva Ungariei”. Guvernul de la Budapesta a ridicat nivelul de alertă teroristă și a cerut reluarea livrărilor prin Drujba, acuzându-l pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că „nu spune adevărul”. Executivul ungar a adus subiectul și în discuțiile ambasadorilor UE privind criza iraniană, sugerând că Ucraina ar „folosi conducta ca armă” pentru a influența alegerile din Ungaria. Replica opoziției Péter Magyar , care și-a construit avansul electoral criticând corupția și gestionarea economiei de către Fidesz, respinge acuzațiile și propune o inspecție comună la fața locului a conductei Drujba. Programul partidului său prevede renunțarea la energia rusească, însă abia până în 2035. Magyar a mai transmis că, dacă amenințarea la adresa infrastructurii energetice este atât de gravă pe cât susține Orbán, atunci premierul ar trebui să invoce articolul 4 al Tratatului NATO, care permite consultări între aliați în caz de risc la adresa securității. Pe fondul războiului din Iran și al volatilității pieței petroliere, tema energiei devine astfel pivotul confruntării electorale din Ungaria, într-o campanie marcată de tensiuni externe și acuzații reciproce privind vulnerabilitatea țării. [...]
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski îl critică pe Viktor Orban pentru blocarea unui pachet de ajutor de 90 de miliarde de euro al Uniunii Europene , într-o dispută politică ce amplifică tensiunile dintre Kiev și Budapesta în plin război cu Rusia. Potrivit Reuters , declarațiile au fost făcute joi, 5 martie 2026, la Kiev, în contextul în care Ucraina depinde de sprijinul financiar al partenerilor occidentali pentru a-și susține bugetul, în timp ce majoritatea fondurilor interne sunt direcționate către apărare. Zelenski a ironizat decizia premierului ungar Viktor Orban de a bloca aprobarea pachetului european de aproximativ 90 de miliarde de euro destinat sprijinirii Ucrainei. Liderul de la Kiev a sugerat sarcastic că, dacă ajutorul continuă să fie blocat, soldații ucraineni ar putea avea „ceva de spus” liderului de la Budapesta, remarcă ce riscă să accentueze tensiunile dintre cele două guverne. Blocajul impus de Ungaria a apărut pe fondul unei dispute privind aprovizionarea cu petrol rusesc prin conducta Drujba. Budapesta acuză Kievul că ar fi oprit deliberat fluxurile de petrol către Europa Centrală, însă autoritățile ucrainene susțin că întreruperea a fost provocată de un atac rusesc asupra infrastructurii conductei în ianuarie 2026. Potrivit lui Zelenski, reparațiile sunt în curs, iar conducta ar putea redeveni operațională în aproximativ o lună și jumătate. Disputa are și o dimensiune politică internă în Ungaria. Viktor Orban a transformat războiul din Ucraina într-o temă centrală a campaniei pentru alegerile parlamentare programate pe 12 aprilie 2026 , adoptând o poziție mai rezervată față de condamnarea Rusiei. În același timp, veto-ul Ungariei a afectat nu doar ajutorul financiar pentru Kiev, ci și adoptarea unor noi sancțiuni europene împotriva Moscovei. Situația este complicată și de reacțiile altor state din regiune. Slovacia, condusă de premierul Robert Fico, a avertizat că ar putea refuza solicitările Ucrainei pentru livrări de electricitate de urgență până când fluxul de petrol prin conducta Drujba va fi reluat. În paralel cu aceste tensiuni diplomatice, armata ucraineană continuă să respingă atacurile rusești de-a lungul unui front de aproximativ 1.200 de kilometri. Analiza grupului finlandez Black Bird Group indică faptul că, în februarie 2026, Ucraina a recucerit mai mult teritoriu decât a pierdut pentru prima dată din 2023, în pofida superiorității numerice și militare a Rusiei. [...]
Viktor Orban propune un nou sistem european de securitate care să fie aprobat și de Rusia , susținând că doar un acord pan-european de anvergură ar putea pune „fundamentul păcii pentru următoarele decenii”, potrivit Știrile ProTV , care citează presa publică maghiară. Premierul ungar a pledat, la Budapesta, în cadrul conferinței președinților parlamentelor din Europa de Sud-Est, pentru crearea unui nou cadru de securitate european și pentru reluarea acordurilor de control al armamentelor, care să includă și Moscova. Conform relatării publicate de Hirado , Orban consideră că doar după stabilirea unui astfel de sistem poate fi discutat viitorul Ucrainei. În contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, Orban susține că strategia majorității statelor europene – axată pe sprijin militar pentru Kiev – este greșită și că conflictul nu are o soluție militară. Potrivit poziției exprimate de liderul de la Budapesta, un acord amplu, care să ofere garanții tuturor statelor participante, ar trebui să includă Rusia ca parte a arhitecturii de securitate. Propunerea sa vine într-un moment în care relațiile dintre Budapesta și alte capitale europene sunt tensionate pe tema sprijinului acordat Ucrainei. Orban s-a poziționat în repetate rânduri împotriva sancțiunilor suplimentare și a livrărilor de armament, argumentând că acestea prelungesc conflictul. Declarațiile premierului ungar riscă să adâncească diviziunile din interiorul Uniunii Europene, în condițiile în care majoritatea statelor membre susțin continuarea sprijinului pentru Kiev și menținerea presiunii asupra Moscovei. [...]
Potrivit The Sun , Donald Trump susține că Iranul a încercat să negocieze pacea , însă președintele american a respins ideea unui acord, afirmând că este „prea târziu” pentru oprirea conflictului. Declarația a fost făcută la Casa Albă în timpul ceremoniei dedicate echipei Inter Miami , campioana Major League Soccer din 2025. În cadrul evenimentului, la care au participat jucători precum Lionel Messi și Luis Suárez , liderul american a vorbit pe larg despre evoluția conflictului dintre Statele Unite și Iran. Trump a afirmat că oficialii iranieni ar fi încercat să afle cum ar putea fi încheiat un acord pentru oprirea bombardamentelor, însă reacția sa a fost una categorică. Potrivit declarației sale, liderii de la Teheran ar fi contactat partea americană pentru a discuta posibilitatea unui compromis, dar administrația de la Washington nu a fost dispusă să accepte o astfel de variantă în acest moment. „Iranienii sunt duri și vor să lupte. Sună și întreabă cum pot face un acord de pace. Le-am spus că e cam târziu pentru asta. Noi vrem să luptăm mai mult decât vor ei”, a spus Trump, citat de publicația britanică The Sun . Conflictul ar fi început cu aproximativ o săptămână înainte, după un atac comun al Statelor Unite și Israelului asupra Teheranului , în urma căruia liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei , ar fi fost ucis. Ulterior, Iranul a ripostat, lansând atacuri asupra unor baze militare americane din Orientul Mijlociu, ceea ce a amplificat tensiunile din regiune. Discursul lui Trump a stârnit reacții și în mediul online, mai ales după ce imaginile au arătat că jucători ai lui Inter Miami, inclusiv Lionel Messi, au aplaudat în timpul intervenției , gest care a generat critici din partea unor comentatori și jurnaliști. Unii dintre aceștia au susținut că sportivii au fost puși într-o situație delicată prin asocierea cu declarații politice despre conflictul militar. Vizita echipei Inter Miami la Casa Albă face parte din tradiția americană prin care echipele campioane sunt invitate de președinte pentru a fi onorate , însă în acest caz evenimentul sportiv a fost eclipsat de declarațiile despre evoluția războiului și despre poziția fermă a administrației americane în raport cu Iranul. [...]
Câteva zeci de persoane au protestat vineri seară la Palatul Cotroceni , cerându-i președintelui să respingă propunerile pentru șefia marilor parchete, potrivit G4Media . Protestul a vizat nominalizările făcute de ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru conducerea Parchetului General, Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și DIICOT. Protestatarii au afișat pancarte și au scandat mesaje pentru „procurori independenți” și „integritate”, acuzând riscuri pentru independența justiției. Printre mesajele afișate s-a aflat și unul referitor la Cristina Chiriac, propusă pentru funcția de procuror general, în contextul unor acuzații prezentate de organizatori. Președintele Nicușor Dan a ieșit să discute cu manifestanții și a spus că își va asuma numirile pe care le va semna, afirmând că are „de o sută de ori mai multe informații” despre sistemul parchetelor decât protestatarii. În dialog, șeful statului a refuzat să comenteze „cazuri individuale”, invocând limite legale și riscul de antepronunțare. Întrebat despre dosarele prescrise asociate activității lui Alex Florența, Nicușor Dan a susținut că „prescrierile vin dintr-o vină a Parlamentului” și a cerut separarea responsabilităților între procurori, judecători, Curtea Constituțională și legislativ. Totodată, a spus că poate „învinui unii lideri de opinie” care ar încerca să ducă publicul „într-o direcție greșită”. Acțiunea a fost anunțată de mai multe organizații civice, cu Comunitatea Declic ca organizator, alături de alte grupuri. Într-un comunicat citat în articol, acestea i-au cerut președintelui să respingă numirea Cristinei Chiriac ca procuror general, a lui Viorel Cerbu ca procuror-șef al DNA și numirea lui Marius Voineag și Alex Florența ca adjuncți la Parchetul General, respectiv DIICOT, invocând scăderea activității parchetelor și controverse legate de candidați. [...]
