Știri
Știri din categoria Politică
Ministrul Energiei susține că România e cel mai mare producător de gaze din UE, potrivit Antena 3 CNN, într-un mesaj transmis marți, 31 martie 2026, după o discuție cu reprezentanți ai Statelor Unite, în marja reuniunii „The Economist - Romania Government Roundtable”.
Bogdan Ivan spune că a abordat, împreună cu ambasadorul SUA în România, Darryl Nirenberg, și cu ambasadorul SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, „mizele Coridorului Vertical de gaze”, proiect prezentat drept o investiție strategică pentru securitatea energetică regională. Ministrul plasează discuția în contextul războiului de la graniță și al presiunilor crescute asupra securității energetice în Europa.
„România este deja cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Trebuie să mizăm pe avantajele noastre, iar consolidarea relației cu Statele Unite este fundamentală.”
În mesajul citat de Antena 3 CNN, ministrul afirmă că „gazul românesc trebuie să fie folosit în primul rând pentru români” și argumentează că „dependența de o singură sursă nu mai este o opțiune”. În acest cadru, el prezintă Coridorul Vertical ca o rută alternativă de aprovizionare, dezvoltată împreună cu parteneri din SUA, Bulgaria și Grecia.
Ivan menționează și rolul gazului natural lichefiat (LNG, gaz răcit până devine lichid pentru a fi transportat mai ușor) în diversificarea surselor, susținând că proiectul ar putea aduce „mai multe rute de aprovizionare” și „prețuri mai bune la energie”, fără a oferi cifre sau termene.
Ministrul mai arată că a discutat cu partenerii americani și cu reprezentanți ai mediului de afaceri implicați în proiecte energetice și că, „într-o perioadă în care conexiunile dintre state contează la fel de mult ca resursele”, România „trebuie să fie prezentă acolo unde se iau deciziile” relevante pentru anii următori.
Recomandate
Sorin Grindeanu reacționează după perchezițiile DNA la fostul său șef de cabinet potrivit Antena 3 CNN , într-un context tensionat generat de acțiunile procurorilor anticorupție care vizează persoane din apropierea sa. Declarația vine la scurt timp după descinderile efectuate de DNA, însă informațiile publice despre anchetă rămân, pentru moment, limitate. Reacția ministrului Transporturilor este una rezervată, fără detalii concrete despre dosar sau acuzațiile investigate. Din datele disponibile, perchezițiile îl vizează pe fostul său șef de cabinet, ceea ce aduce cazul în zona politică și administrativă sensibilă. Contextul anchetei În lipsa unor informații oficiale extinse, situația poate fi sintetizată astfel: procurorii DNA au efectuat percheziții vizată este o persoană apropiată de Sorin Grindeanu nu au fost comunicate public acuzații detaliate ancheta este în desfășurare Această lipsă de claritate este obișnuită în fazele incipiente ale investigațiilor, când autoritățile evită divulgarea detaliilor pentru a nu afecta cursul cercetărilor. Implicații politice Chiar dacă Grindeanu nu este vizat direct, cazul are potențialul de a genera presiune publică și politică, având în vedere funcția sa și legătura cu persoana investigată. Astfel de situații atrag atenția asupra modului în care sunt selectați și monitorizați colaboratorii din structurile guvernamentale. Ce urmează Evoluția anchetei va depinde de rezultatele perchezițiilor și de eventualele probe strânse de procurori. În funcție de acestea, pot apărea: puneri sub acuzare extinderea cercetărilor clarificări oficiale privind faptele investigate Până atunci, cazul rămâne într-o fază incipientă, iar reacțiile publice sunt prudente, în lipsa unor informații detaliate din partea autorităților. [...]
Sorin Grindeanu acuză „cinism” după întârzierea măsurilor la carburanți , potrivit Mediafax . Liderul PSD a declarat marți că ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ar fi prezentat coaliției, în urmă cu patru săptămâni, scenarii pentru atenuarea șocului scumpirilor , însă până acum nu s-a luat o decizie. Critica PSD: decizie amânată și opțiuni discutate Grindeanu susține că nici în ședința de luni a coaliției nu a fost adoptată o măsură, iar întârzierea i se pare „ciudată”. El a legat amânarea de faptul că, odată cu un preț mai mare la pompă, statul ar încasa mai mult, ceea ce, în opinia sa, nu ar reprezenta „bună guvernare”. „Încă nu avem o decizie. Vă spun că toată această întârziere pare ciudată. Ca să nu spun altcumva. Eu știu că în această perioadă faptul că e prețul la pompă mai mare statul încasează mai mult. Și știm cu toți acest lucru. Dar asta este cinism. Asta nu este bună guvernare”, a declarat Sorin Grindeanu. Social-democratul a afirmat că și-ar fi dorit ca decizia să fie luată mai repede și a indicat drept exemple soluții discutate public, precum reducerea accizei sau o formulă „variabilă” care să țină cont de niveluri ale prețului pe litru. Grindeanu a mai spus că, între timp, alte țări europene ar fi adoptat măsuri, inclusiv reduceri de TVA. Poziția premierului: analize pentru reducerea accizei la motorină În replică, premierul Ilie Bolojan a transmis că Guvernul analizează modalitățile de reducere a accizei la motorină și că urmează să fie anunțată „în curând” o decizie oficială. Potrivit acestuia, Ministerul de Finanțe și Ministerul Energiei lucrează la o soluție. Miza imediată este dacă Executivul va interveni printr-o reducere a accizei (taxă inclusă în prețul carburanților) și în ce formă, în condițiile în care discuțiile din coaliție, conform declarațiilor lui Grindeanu, nu au produs încă o hotărâre. [...]
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că România nu se află în acest moment sub riscul unui posibil atac din partea Iranului, în contextul tensiunilor internaționale tot mai discutate. Oficialul a precizat că, la nivel instituțional, nu există indicii care să justifice un astfel de scenariu, iar ipoteza nu este luată în calcul de autorități. Declarația vine pe fondul preocupărilor legate de evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu și de impactul lor asupra securității europene. Întrebat direct despre posibilitatea ca România să devină o țintă, Miruță a subliniat că nu există, până în prezent, informații sau evaluări care să indice o amenințare concretă în această direcție. Poziția oficială sugerează că instituțiile de apărare și securitate monitorizează situația, dar fără a identifica riscuri directe pentru teritoriul României. În același timp, declarația vine și ca un mesaj de calmare, în contextul în care astfel de scenarii pot genera îngrijorare în spațiul public. Contextul regional rămâne însă unul sensibil, iar discuțiile despre securitate sunt tot mai frecvente, inclusiv în raport cu apartenența României la NATO și rolul său strategic în zona Mării Negre. [...]
Premierul Ilie Bolojan cere accelerarea deciziilor în UE , potrivit News.ro , susținând o integrare economică mai profundă, eliminarea barierelor și renunțarea la regula votului în unanimitate. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației franceze Le Figaro, în care șeful Executivului a fost întrebat și despre temerile legate de viitorul NATO și al Uniunii Europene. În acest context, Bolojan a argumentat că UE își poate păstra competitivitatea doar prin coeziune și consolidare, într-o economie globală în care statele izolate ar fi dezavantajate. „Uniunea Europeană poate rămâne competitivă în următorii ani doar dacă rămânem împreună şi dacă ne consolidăm. În competiţia globală, fără o masă economică importantă, ţările mai izolate nu vor mai fi competitive. Sunt pentru o Europă mai integrată economic, fără bariere, în care deciziile sunt luate mai rapid. Nu cred că votul în unanimitate trebuie menţinut” Premierul a legat nevoia de coeziune europeană și de situația de securitate din regiune, invocând războiul din Ucraina și efectele acestuia asupra încrederii în previzibilitatea acțiunilor Rusiei. În interviu, el a spus că pentru România este important ca frontiera estică a Uniunii Europene să fie sigură, în condițiile în care, „de-a lungul istoriei”, amenințările au venit frecvent din est. Bolojan a oferit și o estimare privind numărul ucrainenilor aflați în România, afirmând că sunt „puțin sub 100.000”, în principal femei cu copii, concentrați în anumite regiuni, cu acces la cursuri în limba ucraineană și „relativ bine integrați”. Totodată, el a susținut că aderarea la NATO a sprijinit dezvoltarea economică prin creșterea securității, care a atras investiții, și a amintit că România a majorat bugetul apărării, inclusiv prin colaborare cu industria europeană, „inclusiv cu industria franceză”. În relația bilaterală, premierul a declarat că Franța este „națiunea-cadru” pentru România și a subliniat rolul acesteia în apărarea flancului sud-estic al NATO, afirmând că „practic, apărarea flancului sud-estic al NATO este asigurată de Franţa” și că România este recunoscătoare pentru acest angajament. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că stabilitatea guvernării depinde de gestionarea unei coaliții largi , potrivit News.ro , care redă un interviu acordat publicației franceze Le Figaro. Bolojan afirmă că România guvernează „cu o coaliție de patru partide, de la stânga la dreapta”, într-un context politic fragmentat după alegerile din 2024, când „niciun partid nu are mai mult de 25%” în Parlament. În acest cadru, premierul susține că menținerea stabilității a fost o prioritate. „Guvernăm, aşadar, cu o coaliţie de patru partide, de la stânga la dreapta. Nu este uşor să gestionezi această coaliţie, iar menţinerea stabilităţii guvernamentale a fost, de asemenea, o prioritate. Cu o anumită înţelepciune politică, am reuşit să păstrăm această stabilitate.” În plan economic, premierul compară situația României cu cea a Franței, invocând deficite bugetare ridicate și costuri mari de finanțare. El spune că, la preluarea mandatului, deficitul României era de 9,3% și că reducerea lui a devenit o prioritate, pe fondul dobânzilor „foarte mari” și al unor „marje de dezvoltare” limitate. Bolojan leagă tensiunile politice și sociale de evoluția prețurilor, menționând că inflația a ajuns la 10%, ceea ce ar fi alimentat un vot antisistem puternic. În același context, el vorbește despre o percepție de nedreptate și despre distanța dintre clasa politică și nevoile populației. Pe zona de reforme, premierul spune că Executivul a acționat rapid și a adoptat mai multe pachete de măsuri, atât pentru creșterea veniturilor bugetare, cât și pentru reducerea unor cheltuieli ale statului. Printre exemplele date se află modificarea regulilor privind pensionarea magistraților, unde, potrivit lui, judecătorii puteau ieși la pensie la 50 de ani, precum și un pachet de reforme în administrația publică, cu reducerea cheltuielilor administrative și decizii de descentralizare. Un obiectiv economic enunțat de Bolojan este schimbarea modelului de creștere, de la unul bazat în principal pe consum la unul orientat mai mult spre producție, argumentând că dezvoltarea din ultimii ani, susținută de investiții în infrastructură și creșteri salariale, a avut o componentă importantă de consum care a contribuit la adâncirea deficitului. El mai spune că Guvernul vizează dezvoltarea sectoarelor competitive, precum tehnologia informației, consolidarea producției agricole, valorificarea mixului energetic (inclusiv resurse de gaze și petrol), absorbția fondurilor europene și creșterea cheltuielilor de apărare prin integrarea în lanțul valoric al industriei europene de apărare. Întrebat despre fondurile europene pe care România vrea să le obțină în 2026, premierul indică „aproximativ 10 miliarde de euro”, dar condiționează accesarea integrală de realizarea unor reforme și de cofinanțarea proiectelor. Tot pe linia consolidării fiscale, el afirmă că deficitul a fost de 7,7% în 2025 și că ținta pentru 2026 este reducerea la 6,2%, punctând că ajustarea este dificilă, dar necesară. [...]
Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, este în centrul unui scandal grav privind relațiile sale directe cu Rusia și intervenții în politica de sancțiuni a UE potrivit Profit.ro , după publicarea unor înregistrări audio care sugerează acțiuni concrete în favoarea unor apropiați ai Kremlinului. Investigația internațională indică faptul că șeful diplomației ungare nu doar că a discutat cu Serghei Lavrov, ci ar fi și promis sprijin pentru modificarea deciziilor Uniunii Europene. Într-o convorbire din august 2024, Szijjártó ar fi fost surprins discutând despre eliminarea de pe lista sancțiunilor a Gulbahor Ismailova, sora oligarhului Alisher Usmanov, considerat un apropiat al lui Vladimir Putin. Mai mult, ministrul ungar ar fi afirmat explicit că „va face tot posibilul” pentru a obține această decizie. Ulterior, la câteva luni, persoana vizată a fost scoasă de pe lista UE, ceea ce amplifică suspiciunile privind influențarea politică a mecanismelor europene. Ce indică investigația Datele prezentate conturează un comportament care depășește cadrul obișnuit al diplomației: implicare directă în discuții cu oficiali ruși pe tema sancțiunilor promisiuni de intervenție în interiorul Uniunii Europene susținerea intereselor unor persoane apropiate Kremlinului poziționări critice față de statele UE care sprijină Ucraina Analiștii citați în investigație descriu tonul și conținutul conversațiilor drept incompatibile cu rolul unui ministru de externe al unui stat membru UE. Acuzații repetate Cazul nu este singular. Potrivit aceleiași investigații, Péter Szijjártó ar fi fost implicat și în: scoaterea altor nume de pe listele de sancțiuni blocarea sau slăbirea unor măsuri europene împotriva Rusiei transmiterea de informații din interiorul reuniunilor UE Aceste suspiciuni au determinat reacții la nivel european, Comisia Europeană calificând situația drept „foarte îngrijorătoare” și cerând explicații oficiale. Reacția ministrului Szijjártó nu neagă contactele frecvente cu Serghei Lavrov, inclusiv în timpul reuniunilor UE, însă susține că acestea fac parte din practica diplomatică. El respinge acuzațiile privind încălcarea regulilor sau transmiterea de informații sensibile. Miza pentru UE Scandalul ridică semne serioase de întrebare privind loialitatea și coerența politicii externe europene, în condițiile în care deciziile privind sancțiunile necesită consens. Dacă acuzațiile se confirmă, impactul ar putea depăși cazul individual și ar afecta încrederea dintre statele membre. Situația rămâne deschisă, însă gravitatea acuzațiilor și dovezile prezentate plasează cazul printre cele mai sensibile episoade recente din interiorul Uniunii Europene. [...]
