Știri
Știri din categoria Politică
Ministrul Energiei susține că România e cel mai mare producător de gaze din UE, potrivit Antena 3 CNN, într-un mesaj transmis marți, 31 martie 2026, după o discuție cu reprezentanți ai Statelor Unite, în marja reuniunii „The Economist - Romania Government Roundtable”.
Bogdan Ivan spune că a abordat, împreună cu ambasadorul SUA în România, Darryl Nirenberg, și cu ambasadorul SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, „mizele Coridorului Vertical de gaze”, proiect prezentat drept o investiție strategică pentru securitatea energetică regională. Ministrul plasează discuția în contextul războiului de la graniță și al presiunilor crescute asupra securității energetice în Europa.
„România este deja cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Trebuie să mizăm pe avantajele noastre, iar consolidarea relației cu Statele Unite este fundamentală.”
În mesajul citat de Antena 3 CNN, ministrul afirmă că „gazul românesc trebuie să fie folosit în primul rând pentru români” și argumentează că „dependența de o singură sursă nu mai este o opțiune”. În acest cadru, el prezintă Coridorul Vertical ca o rută alternativă de aprovizionare, dezvoltată împreună cu parteneri din SUA, Bulgaria și Grecia.
Ivan menționează și rolul gazului natural lichefiat (LNG, gaz răcit până devine lichid pentru a fi transportat mai ușor) în diversificarea surselor, susținând că proiectul ar putea aduce „mai multe rute de aprovizionare” și „prețuri mai bune la energie”, fără a oferi cifre sau termene.
Ministrul mai arată că a discutat cu partenerii americani și cu reprezentanți ai mediului de afaceri implicați în proiecte energetice și că, „într-o perioadă în care conexiunile dintre state contează la fel de mult ca resursele”, România „trebuie să fie prezentă acolo unde se iau deciziile” relevante pentru anii următori.
Recomandate
Ilie Bolojan avertizează că „pseudo-stabilitatea” obținută printr-o guvernare în care „toate partidele stau în guvernare” poate alimenta votul de protest , potrivit News . Liderul PNL susține că România „nu își mai poate permite” o opoziție formată din partide care „în afară de a contesta, nu au demonstrat niciodată nimic”, iar PNL trebuie să-și delimiteze mai ferm poziția față de USR și PSD . În intervenția de vineri, la dezbaterea aniversară „PNL 151 de ani – Modernizare cu rădăcini”, Bolojan a legat ideea de stabilitate politică de riscul consolidării „votului împotrivă” dacă guvernarea rămâne una de tip defensiv, fără schimbări vizibile. El a spus că, după „zece luni de guvernare”, există spațiu pentru a „schimba din guvernare foarte multe lucruri”, inclusiv prin stabilirea unor „reguli valabile pentru toți” și prin valorizarea comunităților. Mesajul politic: guvernare cu rezultate și o opoziție „funcțională” Bolojan a argumentat că schimbarea nu vine „doar de la București”, ci din comunitățile locale, sugerând că performanța administrativă și politicile aplicate la nivel local sunt esențiale pentru credibilitatea guvernării și pentru reducerea polarizării electorale. Totodată, președintele PNL a indicat nevoia ca partidul să fie „mai clar din punct de vedere doctrinar”, plasând această clarificare în contextul repoziționării față de alte formațiuni. Delimitări față de USR și PSD, cu țintă electorală 2028 În relația cu celelalte partide, Bolojan a insistat că PNL nu va fi „o clonă” a USR și că nici USR nu ar trebui să fie „o clonă” a PNL. În același timp, a spus că PNL „nu mai trebuie să accepte” să fie „brelocul” PSD, formulare folosită pentru a sublinia o delimitare politică mai fermă. „Dacă din nou toate partidele stau în guvernare şi doar asigură o pseudo-stabilitate, votul împotrivă se va consolida.” „România, ca ţară, nu îşi mai poate permite ca în opoziţie să fie partide care, în afară de a contesta, nu au demonstrat niciodată nimic.” „PNL nu va fi niciodată o clonă a USR (...) dar nici nu mai trebuie să acceptăm să fim brelocul PSD (...) acest partid poate să obţină maxim posibil (...) în 2028.” Din declarațiile citate de News nu rezultă măsuri concrete sau un calendar de decizii, însă mesajul central este unul de repoziționare: Bolojan leagă stabilitatea politică de rezultate măsurabile și avertizează că o guvernare percepută ca „pseudo-stabilă” poate întări curentele de vot anti-sistem. [...]
România riscă să intre în anticipate fără reguli de aplicare , iar organizarea unui scrutin rapid ar depinde, în practică, de soluții de urgență cu risc de contestare, potrivit unei analize Digi24 . Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP) , Adrian Țuțuianu, spune că există doar cadrul constituțional pentru dizolvarea Parlamentului, nu și o lege care să stabilească termenele și pașii concreți ai alegerilor parlamentare anticipate. Miza este una de reglementare și funcționare instituțională: în lipsa unui act normativ aplicabil, calendarul de campanie, înscrierea candidaților și organizarea efectivă a votului nu au, în acest moment, o procedură clară pentru scenariul unei crize politice care duce la anticipate. „Nu avem astăzi o reglementare care să fie aplicabilă unui proces electoral generat de o criză politică majoră.” Ce problemă indică AEP: Constituția există, dar lipsește „manualul” de implementare În ultimele săptămâni, mai mulți parlamentari au invocat alegerile anticipate ca posibilă ieșire din criza politică apărută după destrămarea coaliției de guvernare. În acest context, șeful AEP atrage atenția că, dincolo de procedura complicată prevăzută de Constituție, nu există un cadru legal care să spună explicit cum se comprimă și cum se aplică termenele electorale într-un astfel de scenariu. Țuțuianu afirmă că AEP ar trebui să propună o soluție tocmai pentru că un „eveniment electoral neanticipat la nivel național” se poate produce oricând. Lecția din 2020: soluția de urgență poate cădea la Curtea Constituțională România a fost „cel mai aproape” de anticipate în 2020, după demiterea Guvernului Orban prin moțiune de cenzură, când s-a încercat declanșarea mecanismului constituțional pentru dizolvarea Parlamentului. Demersul a fost abandonat odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19. În același context, Țuțuianu amintește că, în 2020, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care includea reglementări pentru anticipate, dar aceasta a fost declarată neconstituțională. El susține că ar fi nevoie de un capitol distinct într-un viitor Cod Electoral, dedicat alegerilor anticipate, inclusiv pentru ajustarea termenelor și a arhitecturii electorale (birouri electorale, circumscripții, durata campaniei). Ce s-ar întâmpla „dacă mâine” s-ar dizolva Parlamentul Șeful AEP spune că instituțiile ar fi luate prin surprindere dacă dizolvarea Parlamentului ar avea loc în actualul context politic. Într-un astfel de scenariu, AEP ar trebui să vină „în câteva zile” cu o reglementare care să permită încadrarea în termenul constituțional. „Ar fi aproape imposibil, pentru că am ajunge din nou la o ordonanță de urgență a Guvernului, care ar putea fi considerată neconstituțională.” Ce spune Constituția și de ce nu e suficient Constituția stabilește condițiile dizolvării Parlamentului și termenul pentru organizarea alegerilor, însă analiza arată că aceste prevederi ar trebui completate de legislație electorală specifică. Principalele repere constituționale menționate: Articolul 89 : Președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură; există și limitări (o singură dizolvare pe an, interdicții în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial și în stări excepționale). Articolul 63 : alegerile pentru Camera Deputaților și Senat au loc în cel mult 3 luni de la dizolvarea Parlamentului. Context: de ce anticipate nu au existat după 1989 Materialul notează că, în România postdecembristă, Parlamentul nu a fost niciodată dizolvat. Printre explicațiile invocate: procedura presupune o criză politică prelungită și, atunci când s-a discutat serios despre această variantă, mulți parlamentari au preferat evitarea anticipatelor pentru a nu-și pierde mandatele înainte de termen. [...]
Doina Pană susține că măsurile anti-tăieri ilegale au lovit interese economice mari , iar în acest context spune că a fost otrăvită cu mercur, după ce a „luat din toate direcțiile” companiile care făceau profituri din lemnul tăiat ilegal, potrivit Antena 3 . Fostul ministru al Apelor și Pădurilor în Guvernul Mihai Tudose a relatat, în emisiunea „Ora de foc”, că a introdus și a împins către implementare instrumente și reguli care vizau trasabilitatea și controlul transporturilor de lemn, tocmai pentru că, spune ea, devalizarea pădurilor ajunsese „la un nivel uriaș”. Ce măsuri spune că a introdus și de ce contează economic În intervenția sa, Doina Pană a enumerat mai multe decizii care, în versiunea prezentată de ea, ar fi redus spațiul de manevră pentru lanțurile care valorificau lemn tăiat ilegal și ar fi crescut riscul operațional pentru transportatori și procesatori: „ radarul pădurilor ”, un sistem care urmărește drumul lemnului „din pădure până la destinatarul final”; Pană a spus că l-a dus la STS pentru a funcționa în continuare; trecerea în pază a ocoalelor silvice a tuturor pădurilor, inclusiv a celor cu proprietar neclar; pentru suprafețe de până în 30 de hectare, costul ar fi fost suportat de stat, iar peste 30 de hectare de proprietar; un mecanism de tip „112 pentru transport de lemn”, prin care cetățenii puteau semnala transporturi suspecte; modificări în zona contravențiilor silvice, astfel încât să se poată confisca mijlocul de transport folosit la transportul de lemn tăiat ilegal. Pană a susținut că aceste măsuri au afectat direct interese economice, indicând drept exemplu compania Schweighofer (pe care o numește „celebră deja”), despre care afirmă că „a pierdut uriaș” după schimbările promovate de ea. Acuzații, nuanțe și ținte politice Întrebată dacă acuză direct firma Schweighofer (menționată ca având între timp alt nume) că ar fi comandat otrăvirea, Doina Pană a spus că nu acuză „direct pe nimeni”, dar că nu poate să nu bănuiască, motivând că ar fi avut „cele mai mari daune”. În același context, fostul ministru a lansat acuzații la adresa fostului președinte Klaus Iohannis, afirmând că acesta nu ar fi convocat o ședință CSAT după episodul otrăvirii și că ar fi retrimis Codul Silvic în Parlament „exact cu motivele” invocate de Schweighofer. Pană a mai spus că ar fi existat scrisori ale companiei către miniștri, premier și președinte, iar argumentele ar fi fost preluate „identic”. Tot ea a invocat existența unor filmări cu cameră ascunsă realizate de „o firmă americană de investigații pe mediu”, despre care afirmă că ar arăta preluarea de lemn tăiat ilegal și acordarea de „bonus” pentru astfel de lemn. Ce rămâne neclar Relatarea este prezentată ca declarație a fostului ministru într-o emisiune TV. În material nu apar concluzii ale unei anchete sau documente oficiale care să confirme cine ar fi responsabil pentru otrăvire ori legătura directă cu o companie anume; Pană însăși spune că nu acuză direct pe nimeni, ci vorbește despre suspiciuni. [...]
PNL își asumă opoziția ca etapă de reformă internă , iar prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu cere o ruptură explicită de „PSD-ismul” pe care spune că a „contaminat” partidul în ultimii ani, potrivit HotNews , care citează News.ro . În declarații făcute duminică, Ciucu a spus că PNL este „dispus să își asume drumul corect” din opoziție, pentru ca „cei mai buni lideri, competenți, integri, asumați” să se evidențieze. El a insistat că apropierea de practicile pe care le asociază PSD nu a fost impusă din exterior, ci acceptată de partid. „Să ne lepădăm de PSD-ism, care ne-a contaminat în ultimii ani, cu voia noastră, este adevărat, cu voia noastră. Nu ne-a obligat nimeni.” De la „propagandă” la livrare de proiecte Un alt mesaj central al lui Ciucu a fost că, în perioada următoare, „contează mai puțin propaganda”, iar accentul ar trebui pus pe rezultate măsurabile pentru cetățeni: ședințe „la timp”, proiecte „la timp” și asumarea unor proiecte „grele”, chiar dacă sunt nepopulare și produc disconfort. În același context, Ciucu a legat această abordare de obiectivele sale administrative, afirmând că își propune, „din poziția de primar general”, să livreze pentru București și să evite eșecul de imagine. Mesaj intern: fără „împăunare” cu trecutul partidului La un eveniment de celebrare a 151 de ani de la înființarea PNL, Ciucu a mai spus că istoria partidului nu poate fi folosită ca substitut pentru performanța actuală și că liberalii de azi nu ar trebui să-și aroge meritele generațiilor anterioare. „Meritele liberalilor dinaintea noastră nu sunt meritele noastre.” Contextul și declarațiile sunt relatate și de News.ro . [...]
PNL își asumă rămânerea în opoziție ca etapă de reformă internă , iar partidul trebuie să se „lepede” de „PSD-ism”, pe care îl consideră o contaminare acceptată „cu voia noastră”, potrivit declarațiilor prim-vicepreședintelui PNL Ciprian Ciucu , citate de news.ro . Mesajul indică o repoziționare politică cu potențial impact asupra direcției partidului și a modului în care PNL își construiește oferta de guvernare. Ciucu a spus că opoziția poate oferi „premisele” pentru reformă și pentru selecția unor lideri „competenți, integri, asumați”, dar a insistat că acest proces presupune recunoașterea greșelilor recente. În acest context, el a folosit termenul „PSD-ism” pentru a descrie influențe pe care PNL ar trebui să le elimine și a subliniat că acestea nu au fost impuse din exterior. „Să ne lepădăm de PSD-ism, care ne-a contaminat în ultimii ani, cu voia noastră, este adevărat, cu voia noastră. Nu ne-a obligat nimeni.” De la „propagandă” la livrarea de proiecte Prim-vicepreședintele PNL a susținut că, în perioada actuală, „contează mult mai puțin propaganda” și că accentul ar trebui pus pe rezultate și pe disciplină administrativă: ședințe la timp, proiecte livrate la timp și asumarea unor proiecte „grele”, chiar dacă sunt nepopulare și produc disconfort. În același mesaj, Ciucu a legat această abordare de obiectivele sale „din poziția de primar general”, afirmând că își propune ca bucureștenii să vadă o „soluție serioasă” care spune adevărul despre ce se poate și ce nu se poate face și își asumă decizii corecte pentru oraș, chiar dacă nu sunt populare. „Meritele liberalilor din trecut nu sunt meritele noastre” Ciucu a mai afirmat că PNL nu ar trebui să se bazeze pe prestigiul istoric al liberalilor, avertizând asupra „aroganței” de a revendica meritele generațiilor anterioare. „Meritele liberalilor dinaintea noastră nu sunt meritele noastre.” [...]
Ilie Bolojan cere întărirea PNL peste pragul de 15% pentru a influența guvernarea , argumentând că, la actuala pondere parlamentară, partidul nu poate „contribui la modernizarea României”, mai ales în condițiile unor alianțe cu parteneri „pe care nu te poți baza”, potrivit Antena 3 . Mesajul a fost transmis duminică, la un eveniment organizat de ziua PNL. În intervenția sa, Bolojan a legat explicit capacitatea de a „influența decisiv” direcția țării de forța parlamentară a partidului și de stabilitatea parteneriatelor politice, susținând că înțelegerile nerespectate și lipsa de predictibilitate a aliaților reduc și mai mult spațiul de acțiune al PNL. „Ca să poți influența decisiv ceea ce se întâmplă în țară, ca să poți contribui la modernizarea României, nu poți să faci acest lucru cu 15% în Parlament. Trebuie să înțelegem asta, mai ales dacă ai parteneri pe care nu te poți baza, care nu-și respectă înțelegerile, care nu respectă țara noastră.” De ce contează: semnal despre strategia PNL și negocierile viitoare Declarațiile indică o repoziționare a PNL în logica negocierilor politice: partidul își asumă public că, fără o creștere a reprezentării în Parlament, influența asupra agendei de guvernare rămâne limitată, iar dependența de parteneri impredictibili devine un risc politic major. În același discurs, Bolojan a invocat deviza istorică „ Prin noi înșine ” și a mulțumit organizației PNL București pentru campania la alegerile pentru Primăria Generală, în contextul susținerii candidatului partidului, pe care l-a descris drept „cel mai bun candidat” propus de formațiune. Context din declarațiile sale Bolojan a relatat și un episod petrecut la slujba de la biserica „ctitorită de Brătieni”, unde o persoană i-ar fi transmis discret mesajul „Prin noi înșine”, pe care l-a folosit ca punct de plecare pentru ideea de consolidare internă a partidului. În materialul Antena 3, textul este trunchiat spre final, astfel că nu apar toate detaliile despre „singura soluție” la care face referire Bolojan în continuarea frazei. [...]
