Știri
Știri din categoria Politică

Ministrul Energiei susține că România e cel mai mare producător de gaze din UE, potrivit Antena 3 CNN, într-un mesaj transmis marți, 31 martie 2026, după o discuție cu reprezentanți ai Statelor Unite, în marja reuniunii „The Economist - Romania Government Roundtable”.
Bogdan Ivan spune că a abordat, împreună cu ambasadorul SUA în România, Darryl Nirenberg, și cu ambasadorul SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, „mizele Coridorului Vertical de gaze”, proiect prezentat drept o investiție strategică pentru securitatea energetică regională. Ministrul plasează discuția în contextul războiului de la graniță și al presiunilor crescute asupra securității energetice în Europa.
„România este deja cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Trebuie să mizăm pe avantajele noastre, iar consolidarea relației cu Statele Unite este fundamentală.”
În mesajul citat de Antena 3 CNN, ministrul afirmă că „gazul românesc trebuie să fie folosit în primul rând pentru români” și argumentează că „dependența de o singură sursă nu mai este o opțiune”. În acest cadru, el prezintă Coridorul Vertical ca o rută alternativă de aprovizionare, dezvoltată împreună cu parteneri din SUA, Bulgaria și Grecia.
Ivan menționează și rolul gazului natural lichefiat (LNG, gaz răcit până devine lichid pentru a fi transportat mai ușor) în diversificarea surselor, susținând că proiectul ar putea aduce „mai multe rute de aprovizionare” și „prețuri mai bune la energie”, fără a oferi cifre sau termene.
Ministrul mai arată că a discutat cu partenerii americani și cu reprezentanți ai mediului de afaceri implicați în proiecte energetice și că, „într-o perioadă în care conexiunile dintre state contează la fel de mult ca resursele”, România „trebuie să fie prezentă acolo unde se iau deciziile” relevante pentru anii următori.
Recomandate

Întârzierea numirii unui director civil la SRI prelungește „provizoratul” și complică consensul politic , avertizează premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Mediafax . El spune că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să vină cu o propunere încă din vara anului trecut, imediat după formarea fostei coaliții, când exista o fereastră mai bună pentru obținerea sprijinului parlamentar. Într-un interviu acordat Prima News, Bolojan susține că o numire rapidă ar reduce disputele publice legate de conducerea interimară a serviciului. „Cu cât se numește mai repede o conducere civilă și la Serviciul de Informații , cu atât dispar discuțiile legate de starea de provizorat.” De ce contează: calculul parlamentar devine mai greu pe fondul crizei politice Bolojan leagă direct șansele unei numiri de capacitatea partidelor de a ajunge la o înțelegere în Parlament. În opinia sa, dacă propunerea ar fi venit la începutul coaliției, într-un climat politic mai stabil, ar fi avut mai multe șanse să treacă. „Probabil că dacă s-ar fi făcut această propunere imediat ce s-a format coaliția, era o relație mai stabilă și s-ar fi putut trece.” În actualul context, premierul interimar apreciază că probabilitatea unui acord scade. „Pe măsură ce lucrurile s-au degradat, probabilitatea să se găsească o înțelegere, e în reducere.” Relația Guvern–SRI, potrivit premierului: „strict instituțională” Întrebat despre funcționarea relației dintre Guvern și SRI în lipsa unei conduceri civile, Bolojan afirmă că nu a existat interferență politică și că interacțiunea se bazează pe documente instituționale. „Colaborarea este strict instituțională pe baza notelor, rapoartelor care țin de competențele guvernamentale. Nu am avut, din punctul meu de vedere, altfel de interferențe și am căutat să am o relație instituțională.” Context: SRI fără director civil din iulie 2023 SRI nu mai are un director civil din iulie 2023, după demisia lui Eduard Hellvig. Mediafax notează că președintele Nicușor Dan a spus în repetate rânduri că va veni cu o propunere după o analiză și discuții cu partidele parlamentare. În evaluarea lui Bolojan, tocmai degradarea relațiilor politice face însă mai dificilă obținerea unei majorități pentru o astfel de numire. [...]

Dacian Cioloș își construiește candidatura la șefia Francofoniei pe o miză economică , încercând să transforme relațiile istorice ale României cu state africane și asiatice într-un avantaj de negociere și cooperare în interiorul organizației, potrivit Mediafax . Fostul premier a declarat la TVR Info că România este percepută ca un stat „neconflictual”, fără dispute istorice cu alte state membre, ceea ce i-ar permite să joace un rol de mediator între interese divergente. În această logică, el spune că încearcă să „pună în valoare” profilul diplomatic al României în competiția pentru funcția de secretar general . „Francofonie utilă”: limba franceză legată de locuri de muncă și antreprenoriat Cioloș susține că Francofonia ar trebui să depășească un model centrat aproape exclusiv pe limbă, cultură și educație și să livreze beneficii concrete pentru cetățenii statelor membre, printr-o cooperare economică mai puternică. „Francofonia economică și, de fapt, francofonia utilă, limba franceză aducătoare de oportunități, e obiectivul principal pe care eu l-am afișat.” În viziunea sa, învățarea limbii franceze ar trebui conectată mai direct la accesul la locuri de muncă, inițiative antreprenoriale și dezvoltare economică, astfel încât competența lingvistică să se traducă în oportunități practice, nu doar în diplome. Africa, un element-cheie în argumentul economic Componenta africană apare explicit atât în argumentul diplomatic, cât și în cel economic. Cioloș afirmă că România a avut „relații istorice bune” cu țările africane după obținerea independenței, dar și cu state asiatice membre ale Francofoniei, iar această poziționare ar putea fi folosită pentru a stimula cooperarea între economiile francofone. El a comparat Francofonia cu Commonwealth-ul și a susținut că, deși statele francofone au un potențial economic important, cooperarea economică dintre ele este mai puțin dezvoltată, ceea ce ar lăsa „o marjă importantă de manevră”. Experiența de guvernare și rolul de mediator, prezentate ca atuuri Cioloș își pune în față experiența de premier, de comisar european și de lider al unui grup politic european, argumentând că aceste roluri i-au dezvoltat competențe de negociere și mediere utile într-o organizație internațională. El le leagă de atribuțiile secretarului general, care includ medierea și prevenirea tensiunilor între statele membre. Priorități și domenii de cooperare: tineri, femei, tehnologie, agricultură, climă Pe agenda sa apar tinerii și femeile ca priorități, cu accent pe ideea că viitorul Francofoniei depinde de motivația pragmatică a tinerilor de a învăța franceza. În plus, Cioloș propune extinderea cooperării către domenii considerate strategice, de la inteligență artificială și noile tehnologii la agricultură și adaptarea la schimbările climatice, invocând inclusiv pregătirea sa de agro-economist. Rezultatul competiției pentru conducerea Francofoniei urmează să fie cunoscut în luna noiembrie, la reuniunea programată în Cambodgia. [...]

Zelenski a legat securitatea Moldovei și a României de războiul din Ucraina , susținând la Chișinău că Rusia încearcă să „distrugă viețile” în toate cele trei țări și că Ucraina va învinge, potrivit Recorder . Mesajul a fost transmis joi seară, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, în fața tinerilor moldoveni, în contextul Zilei Independenței Republicii Moldova. Zelenski a descris „Русский мир” („pacea rusească”) ca fiind una care „face pagube” și „distruge”. „Rusia face foarte multe pentru a ne distruge viețile nouă, în Ucraina, pentru a vă distruge viețile în Moldova și pentru a le face cât mai dificile cu putință în România. Aceasta este «Русский мир» (pacea rusească – n.r.), face pagube, distruge, dar noi vom învinge, sunt sigur.” Semnal politic regional: „aceeași amenințare” pentru trei țări Prin includerea explicită a României în discurs, Zelenski a încadrat războiul ca o problemă de securitate regională, nu doar un conflict bilateral Ucraina–Rusia. În același mesaj, el a spus că Moldova „a avut multe de înfruntat” în ultimii ani și că, „uniți”, statele din regiune pot fi „parte din Europa liberă și în pace”. Elemente de simbolistică: mesaj în română și apel la unitate Zelenski și-a început discursul cu „Glorie Ucrainei”, apoi a transmis în limba română: „Salut, Moldova! Vă felicit cu Ziua Independenței!”, în aplauzele celor prezenți. Ulterior, a continuat în limba engleză, îndemnând tinerii „născuți liberi” să fie recunoscători celor care au luptat pentru libertate. La final, președintele ucrainean le-a urat moldovenilor „numai pace, pace și victorie”. [...]

România pierde 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR după blocajul pe legea salarizării , iar premierul interimar Ilie Bolojan acuză PSD că a împiedicat adoptarea actului normativ și, implicit, îndeplinirea jalonului, potrivit Economica . Bolojan susține că PNL „a făcut tot ce a fost posibil” pentru un acord politic privind legea salarizării, dar negocierile s-ar fi lovit de „ipocrizia și fuga de răspundere a PSD”. El afirmă că trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD „nu au fost în stare” să finalizeze proiectul început în 2022. Miza economică: jalon PNRR ratat și presiune pe buget În centrul disputei este „anvelopa” salarială – adică impactul bugetar total al legii. Bolojan indică mai multe variante discutate în timp și arată că, în final, nu s-a ajuns la o formă acceptată politic: un draft lăsat „în sertar” cu o anvelopă de 15,5 miliarde lei , descrisă ca peste un nivel suportabil pentru buget; un acord semnat ulterior pentru o anvelopă de 8 miliarde lei , în negocieri organizate de Administrația Prezidențială; o escaladare până la 12 miliarde lei , variantă pe care PSD „în final, nu a acceptat-o”, potrivit lui Bolojan. Premierul interimar afirmă că, în lipsa unui acord politic, PNL a analizat depunerea unui proiect în Parlament, dar a renunțat invocând riscul ca acesta să fie modificat prin creșterea anvelopei „dincolo de ceea ce putea suporta bugetul României”. Disputa politică: consultări, proiecte și relația cu Comisia Europeană Bolojan respinge acuzațiile privind lipsa consultărilor și susține că au existat „nenumărate runde” atât politice, cât și cu sindicatele, inclusiv în grupul de lucru de la Cotroceni. El mai afirmă că trei proiecte au fost transmise în consultare echipei tehnice a Comisiei Europene, iar „ultimul proiect a fost considerat conform cu îndeplinirea jalonului, primele nu”. În mesajul său, Bolojan acuză PSD că apără un sistem în care deciziile de salarizare rămân dependente de „bunăvoința șefilor”, în locul unuia bazat pe reguli și criterii obiective. Ce urmează Bolojan susține că „efectele acestei iresponsabilități” vor fi plătite de România și că PSD nu poate evita răspunderea. În paralel, potrivit Economedia , președintele Nicușor Dan a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii salarizării, ceea ce duce la pierderea celor 770 de milioane de euro aferente jalonului. [...]

Promulgarea Legii ANI pune presiune directă pe mandatele aleșilor locali vizați de incompatibilități , cu un termen de 30 de zile pentru încetarea funcției după intrarea în vigoare, potrivit Mediafax . Reacțiile politice au fost imediate, în special din zona USR, unde ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a vorbit despre „doliu” și „rușine pentru România”. Diana Buzoianu a publicat pe rețelele sociale o imagine complet neagră, asociată de regulă cu un moment de doliu, însoțită de mesajul: „Ce zi plină de rușine pentru România.” Ce schimbă „amendamentul Fritz” și de ce contează operațional Legea promulgată include prevederea supranumită în spațiul public „amendamentul Fritz”, despre care Mediafax notează că ar duce la încetarea mandatului de primar al Timișoarei deținut de liderul USR, Dominic Fritz . Concret, prevederea contestată stabilește că persoanelor pentru care a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese, iar perioada de interdicție nu s-a încheiat, le încetează funcția, demnitatea publică sau mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Reacția USR și disputa privind statul de drept Dominic Fritz a avut, la rândul său, o reacție dură după promulgare, susținând că prevederea introdusă în Parlament este îndreptată împotriva sa și că mandatul său ar urma să înceteze în 30 de zile. În mesajul citat de Mediafax, liderul USR afirmă: „Statul de drept în România nu mai există.” Fritz a acuzat o răzbunare politică și a spus că este „mai hotărât ca niciodată să continue lupta cu caracatița care ne fură banii și speranța”. Context: CCR și miza PNRR Curtea Constituțională a respins obiecțiile formulate în legătură cu prevederea, iar disputa a ajuns și la Bruxelles, unde liderii PPE și Renew Europe au cerut Comisiei Europene să analizeze implicațiile legii asupra statului de drept și asupra plății a 770 de milioane de euro (aprox. 3,8 miliarde lei) din PNRR. Nicușor Dan a decis să promulge legea vineri, în contextul presiunii legate de îndeplinirea unui jalon din PNRR și de termenul-limită pentru fondurile europene. [...]

Promulgarea noii legi ANI pune Timișoara în fața unei schimbări de conducere în 30 de zile , după ce actul normativ adoptat pentru a evita pierderea fondurilor din PNRR include un amendament care duce la încetarea mandatului primarului Dominic Fritz, potrivit HotNews . Fritz, președinte al USR și primar al Timișoarei, a anunțat într-un mesaj video pe Facebook că, de la sfârșitul lunii septembrie, conducerea Primăriei va fi preluată interimar de echipa sa de viceprimari. El spune că va rămâne în politică, ca președinte al USR, și va continua „lupta” împotriva PSD. Ce efect produce legea și în ce calendar Legea privind reforma Agenției Naționale de Integritate (ANI) a fost promulgată vineri de președintele Nicușor Dan , la câteva ore după ce a ajuns la Palatul Cotroceni. Consecința directă, în cazul lui Dominic Fritz, este încetarea mandatului de primar, deoarece a fost găsit în conflict de interese. Conform articolului, mandatul încetează la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, iar legea intră în vigoare la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial. De ce a promulgat Nicușor Dan: presiunea PNRR Nicușor Dan a transmis că a promulgat legea „în forma” trimisă de Parlament, dar își menține argumentele din sesizarea de neconstituționalitate depusă anterior la Curtea Constituțională. Motivul invocat pentru promulgare este riscul de a pierde bani din PNRR. Președintele afirmă că, în absența acestui risc, ar fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare, însă: „Nu ne permitem să nu accesăm aceste fonduri și nici nu pot accepta o nouă lovitură adusă credibilității României în plan extern”. În articol se precizează că legea ANI este un jalon în PNRR, în valoare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), și trebuia adoptată până la 31 august pentru ca România să nu piardă banii. „Amendamentul Fritz” și de ce duce la pierderea mandatului Așa-numitul „amendament Fritz” a rămas în lege, deși USR a încercat în mai multe rânduri să îl elimine. Textul prevede încetarea de drept a funcției/mandatului, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, pentru persoanele cu decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese, dacă nu s-a împlinit termenul de 3 ani al interdicției prevăzute de lege. HotNews notează că amendamentul a fost introdus de PSD și a trecut cu voturile AUR. Dominic Fritz își pierde mandatul deoarece a fost declarat, în iunie 2026, în conflict de interese de Înalta Curte de Casație și Justiție . Ce se schimbă în declarațiile de avere și interese Proiectul adoptat introduce „fișele publice privind interesele financiare”, care înlocuiesc declarațiile de avere și de interese care, până în mai 2025, erau publice. În aceste fișe, ANI va publica intervale valorice cumulate (praguri de la 1–25 de mii de euro până la peste 500 de mii de euro), nu detalii complete precum până acum. De asemenea, fișele nu vor include, de exemplu, denumirea societății la care un demnitar deține acțiuni, țara sediului și modalitatea de dobândire a participațiilor. Ce urmează Nicușor Dan le cere parlamentarilor să reia dezbaterile în sesiunea de toamnă, care începe la 1 septembrie, argumentând că „integritatea” trebuie transpusă într-o lege „dincolo de orice suspiciuni și interpretări”. În plan local, Dominic Fritz spune că viceprimarii vor asigura interimatul la Primăria Timișoara de la sfârșitul lunii septembrie, în condițiile încetării mandatului în termenul prevăzut de lege. [...]