Știri
Știri din categoria Politică
Dacian Cioloș își construiește candidatura la șefia Francofoniei pe o miză economică, încercând să transforme relațiile istorice ale României cu state africane și asiatice într-un avantaj de negociere și cooperare în interiorul organizației, potrivit Mediafax.
Fostul premier a declarat la TVR Info că România este percepută ca un stat „neconflictual”, fără dispute istorice cu alte state membre, ceea ce i-ar permite să joace un rol de mediator între interese divergente. În această logică, el spune că încearcă să „pună în valoare” profilul diplomatic al României în competiția pentru funcția de secretar general.
Cioloș susține că Francofonia ar trebui să depășească un model centrat aproape exclusiv pe limbă, cultură și educație și să livreze beneficii concrete pentru cetățenii statelor membre, printr-o cooperare economică mai puternică.
„Francofonia economică și, de fapt, francofonia utilă, limba franceză aducătoare de oportunități, e obiectivul principal pe care eu l-am afișat.”
În viziunea sa, învățarea limbii franceze ar trebui conectată mai direct la accesul la locuri de muncă, inițiative antreprenoriale și dezvoltare economică, astfel încât competența lingvistică să se traducă în oportunități practice, nu doar în diplome.
Componenta africană apare explicit atât în argumentul diplomatic, cât și în cel economic. Cioloș afirmă că România a avut „relații istorice bune” cu țările africane după obținerea independenței, dar și cu state asiatice membre ale Francofoniei, iar această poziționare ar putea fi folosită pentru a stimula cooperarea între economiile francofone.
El a comparat Francofonia cu Commonwealth-ul și a susținut că, deși statele francofone au un potențial economic important, cooperarea economică dintre ele este mai puțin dezvoltată, ceea ce ar lăsa „o marjă importantă de manevră”.
Cioloș își pune în față experiența de premier, de comisar european și de lider al unui grup politic european, argumentând că aceste roluri i-au dezvoltat competențe de negociere și mediere utile într-o organizație internațională. El le leagă de atribuțiile secretarului general, care includ medierea și prevenirea tensiunilor între statele membre.
Pe agenda sa apar tinerii și femeile ca priorități, cu accent pe ideea că viitorul Francofoniei depinde de motivația pragmatică a tinerilor de a învăța franceza. În plus, Cioloș propune extinderea cooperării către domenii considerate strategice, de la inteligență artificială și noile tehnologii la agricultură și adaptarea la schimbările climatice, invocând inclusiv pregătirea sa de agro-economist.
Rezultatul competiției pentru conducerea Francofoniei urmează să fie cunoscut în luna noiembrie, la reuniunea programată în Cambodgia.
Recomandate
Zelenski a legat securitatea Moldovei și a României de războiul din Ucraina , susținând la Chișinău că Rusia încearcă să „distrugă viețile” în toate cele trei țări și că Ucraina va învinge, potrivit Recorder . Mesajul a fost transmis joi seară, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, în fața tinerilor moldoveni, în contextul Zilei Independenței Republicii Moldova. Zelenski a descris „Русский мир” („pacea rusească”) ca fiind una care „face pagube” și „distruge”. „Rusia face foarte multe pentru a ne distruge viețile nouă, în Ucraina, pentru a vă distruge viețile în Moldova și pentru a le face cât mai dificile cu putință în România. Aceasta este «Русский мир» (pacea rusească – n.r.), face pagube, distruge, dar noi vom învinge, sunt sigur.” Semnal politic regional: „aceeași amenințare” pentru trei țări Prin includerea explicită a României în discurs, Zelenski a încadrat războiul ca o problemă de securitate regională, nu doar un conflict bilateral Ucraina–Rusia. În același mesaj, el a spus că Moldova „a avut multe de înfruntat” în ultimii ani și că, „uniți”, statele din regiune pot fi „parte din Europa liberă și în pace”. Elemente de simbolistică: mesaj în română și apel la unitate Zelenski și-a început discursul cu „Glorie Ucrainei”, apoi a transmis în limba română: „Salut, Moldova! Vă felicit cu Ziua Independenței!”, în aplauzele celor prezenți. Ulterior, a continuat în limba engleză, îndemnând tinerii „născuți liberi” să fie recunoscători celor care au luptat pentru libertate. La final, președintele ucrainean le-a urat moldovenilor „numai pace, pace și victorie”. [...]
România pierde 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR după blocajul pe legea salarizării , iar premierul interimar Ilie Bolojan acuză PSD că a împiedicat adoptarea actului normativ și, implicit, îndeplinirea jalonului, potrivit Economica . Bolojan susține că PNL „a făcut tot ce a fost posibil” pentru un acord politic privind legea salarizării, dar negocierile s-ar fi lovit de „ipocrizia și fuga de răspundere a PSD”. El afirmă că trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD „nu au fost în stare” să finalizeze proiectul început în 2022. Miza economică: jalon PNRR ratat și presiune pe buget În centrul disputei este „anvelopa” salarială – adică impactul bugetar total al legii. Bolojan indică mai multe variante discutate în timp și arată că, în final, nu s-a ajuns la o formă acceptată politic: un draft lăsat „în sertar” cu o anvelopă de 15,5 miliarde lei , descrisă ca peste un nivel suportabil pentru buget; un acord semnat ulterior pentru o anvelopă de 8 miliarde lei , în negocieri organizate de Administrația Prezidențială; o escaladare până la 12 miliarde lei , variantă pe care PSD „în final, nu a acceptat-o”, potrivit lui Bolojan. Premierul interimar afirmă că, în lipsa unui acord politic, PNL a analizat depunerea unui proiect în Parlament, dar a renunțat invocând riscul ca acesta să fie modificat prin creșterea anvelopei „dincolo de ceea ce putea suporta bugetul României”. Disputa politică: consultări, proiecte și relația cu Comisia Europeană Bolojan respinge acuzațiile privind lipsa consultărilor și susține că au existat „nenumărate runde” atât politice, cât și cu sindicatele, inclusiv în grupul de lucru de la Cotroceni. El mai afirmă că trei proiecte au fost transmise în consultare echipei tehnice a Comisiei Europene, iar „ultimul proiect a fost considerat conform cu îndeplinirea jalonului, primele nu”. În mesajul său, Bolojan acuză PSD că apără un sistem în care deciziile de salarizare rămân dependente de „bunăvoința șefilor”, în locul unuia bazat pe reguli și criterii obiective. Ce urmează Bolojan susține că „efectele acestei iresponsabilități” vor fi plătite de România și că PSD nu poate evita răspunderea. În paralel, potrivit Economedia , președintele Nicușor Dan a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii salarizării, ceea ce duce la pierderea celor 770 de milioane de euro aferente jalonului. [...]
Promulgarea Legii integrității înainte de 31 august evită riscul pierderii banilor din PNRR , iar președintele Nicușor Dan a ales să nu retrimită actul în Parlament, deși spune că își menține obiecțiile de constituționalitate, potrivit Știrile Pro TV . Decizia vine pe fondul termenului-limită de 31 august pentru îndeplinirea jalonului din PNRR legat de această lege. În comunicarea Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan afirmă că, într-un alt context, ar fi trimis proiectul la reexaminare, dar a evitat să riște pierderea fondurilor și o afectare a credibilității externe a României. „Într-un alt context, în care nu ar fi existat riscul pierderii banilor din PNRR din cauza neadoptării acestei legi și ar fi existat timpul necesar pentru dezbatere, aș fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare. Nu ne permitem să nu accesăm aceste fonduri și nici nu pot accepta o nouă lovitură adusă credibilității României în plan extern.” Ce prevede legea și cine poate fi afectat Legea adoptată de Parlament include articolul potrivit căruia aleșii găsiți definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese își pierd funcția „chiar și retroactiv”, în termen de 30 de zile. În această situație este menționat și primarul Timișoarei, Dominic Fritz , președinte al USR, alături de „peste 120 de persoane” aflate în aceeași situație, conform materialului. În forma citată, textul legii stabilește că: aleșii și demnitarii pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitate sau conflict de interese, inclusiv retroactiv, își pierd mandatul; termenul indicat este de 30 de zile. Ce urmează: evaluarea Comisiei Europene și o posibilă redeschidere a discuției în Parlament Comisia Europeană a transmis, într-un răspuns pentru Agerpres, că Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată, care nu a fost încă depusă de autoritățile române. Totodată, Comisia spune că poartă discuții tehnice cu autoritățile române pentru implementarea PNRR până la termenul-limită de 31 august 2026. În paralel, Nicușor Dan cere oficial Parlamentului ca, în sesiunea de toamnă, să reia și să aprofundeze discuțiile asupra legii, argumentând că tema integrității trebuie transpusă „dincolo de orice suspiciuni și interpretări” (formulare din comunicatul citat de sursă). [...]
Promulgarea Legii integrității declanșează încetarea mandatului primarului Timișoarei în 30 de zile , potrivit Știrile Pro TV . Dominic Fritz spune că efectul imediat al noii legi este pierderea funcției și califică situația drept „abuz grosolan”, cu impact direct asupra administrației locale. Primarul afirmă că mandatul său „va înceta în 30 de zile” și susține că sunt „52.000 de voturi ale timișorenilor, anulate, scuipate”. În declarația sa, Fritz arată că a avut deja două sancțiuni definitive în instanță „pentru o semnătură dată pe o copie a unui document perfect legal”, iar acum ar urma să primească o a treia sancțiune – încetarea mandatului – pe care o descrie ca fiind „nou inventată”. Miza de reglementare: o lege cu efect direct asupra unei funcții alese În relatarea sa, Fritz leagă pierderea mandatului de promulgarea Legii integrității, despre care spune că include „amendamentul anti-Timișoara introdus de PSD și AUR”. El vorbește despre „răzbunare politică” și atacă rolul unor instituții, inclusiv ANI, în mecanismul care ar duce la încetarea mandatului. „Nu ai nevoie de studii juridice ca să vezi abuzul grosolan, răzbunarea politică, încălcarea Constituției.” De ce a promulgat președintele legea și ce urmează Președintele Nicușor Dan a anunțat că a promulgat Legea integrității în forma transmisă de Parlament, după decizia Curții Constituționale, menționând că actul normativ este și jalon în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Șeful statului a spus că, într-un alt context – fără riscul pierderii banilor din PNRR și cu timp pentru dezbatere – ar fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare. În același timp, președintele a cerut Parlamentului ca, în sesiunea de toamnă, „să reia și să aprofundeze discuțiile asupra acestei legi”. Pentru Timișoara, efectul imediat rămâne termenul de 30 de zile invocat de Fritz pentru încetarea mandatului, ceea ce deschide perspectiva unei schimbări forțate la vârful administrației locale. [...]
PNL condiționează candidatura la Timișoara de o decizie comună cu USR , în scenariul în care Dominic Fritz își pierde mandatul ca efect al noii Legi ANI, potrivit HotNews . Ilie Bolojan spune că liberalii ar urma să discute candidatul „cu domnul Fritz”, invocând votul de încredere pe care timișorenii i l-au acordat actualului primar. Bolojan afirmă că speră să nu se ajungă la demiterea lui Fritz și mizează pe analiza Comisiei Europene privind compatibilitatea Legii ANI cu legislația UE. În interviul acordat Prima News, liderul PNL susține că nu este „normal să adoptăm un text de lege care încalcă legislația UE” și avertizează că efectele nu s-ar opri la cazul Timișoara. În eventualitatea organizării unor alegeri locale, Bolojan spune că desemnarea candidatului trebuie să țină cont de opțiunea exprimată deja de electorat: „Ce au făcut timișorenii prin votul de încredere către Dominic Fritz arată o anumită opțiune și în mod evident vom găsi o soluție comună, iar candidatul să fie discutat cu domnul Fritz.” Context: Legea ANI , promulgată sub presiunea unui jalon din PNRR Legea privind reforma Agenției Naționale de Integritate a fost promulgată vineri de președintele Nicușor Dan. Conform articolului, efectul noii legi este încetarea mandatului lui Dominic Fritz, după ce acesta a fost găsit în conflict de interese. Mandatul primarului ar urma să înceteze în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, care se produce la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial. Președintele Nicușor Dan a transmis că a promulgat actul normativ în forma venită din Parlament, menținându-și argumentele din sesizarea de neconstituționalitate trimisă anterior Curții Constituționale. Totodată, a invocat riscul pierderii fondurilor din PNRR: legea este un jalon de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) și trebuia adoptată până la 31 august. Ce semnal politic transmite Bolojan Întrebat dacă mai vede posibilă o alianță electorală PNL–USR după votul liberalilor pe Legea ANI, Bolojan spune că a fost „o decizie dificilă”, dar că partidele ar trebui să găsească „formule de colaborare” pentru a construi o alternativă, în contextul a ceea ce numește „deficit democratic”. Pentru Timișoara, mesajul central este că PNL își leagă opțiunile electorale de o negociere cu USR și cu Dominic Fritz, dacă se ajunge la alegeri anticipate la primărie. [...]
Un posibil președinte extremist la Paris în 2027 ar putea slăbi sprijinul pentru flancul estic al NATO , cu efecte directe asupra securității României, avertizează politologul Sergiu Mișcoiu într-un interviu acordat Adevărul , pe fondul unor sondaje care o dau pe Marine Le Pen favorită clară la alegerile prezidențiale din Franța. Un sondaj Harris Interactive–Toluna realizat pentru M6 și RTL (publicat luni, 24 august) indică faptul că Marine Le Pen ar avea „de departe” cele mai mari șanse să câștige, indiferent de adversar, iar scenariul cel mai probabil ar fi o confruntare în turul al doilea cu liderul extremei stângi, Jean-Luc Mélenchon. Potrivit acelorași date, Le Pen ar câștiga indiferent de adversarul din turul al doilea. De ce contează pentru România: riscul unei retrageri din Europa de Est În analiza sa, Mișcoiu spune că o victorie a lui Le Pen ar putea afecta „enorm” România și Uniunea Europeană, prin slăbirea unității europene și a „intransigenței” față de Rusia. În acest context, el indică drept scenariu de luat în calcul o repoziționare a Franței în NATO, fără a vorbi neapărat despre o ieșire totală. Politologul consideră puțin probabilă o retragere a Franței din NATO „per se”, din cauza costurilor de securitate, dar spune că retragerea din structurile integrate ale NATO și o poziție mai prudentă, inclusiv retragerea trupelor din Europa de Est, este un scenariu de luat în calcul atât în varianta Le Pen, cât și în varianta Mélenchon, în funcție de mandat și de majoritatea parlamentară. De ce ar fi Le Pen mai greu de „moderat” decât Meloni Întrebat despre ipoteza unei „melonizări” (adică o moderare după modelul Giorgiei Meloni), Mișcoiu susține că diferența majoră ar fi legată de relația cu Moscova: în timp ce Meloni „nu a fost niciodată dependentă de rețelele de influență ale Moscovei”, Le Pen și partidul său ar fi avut împrumuturi și o relație mai apropiată cu Vladimir Putin, ceea ce ar reduce potențialul de moderare pe plan geopolitic. Scenarii politice la Paris și efectul de „corecție” al alegerilor parlamentare Mișcoiu atrage atenția că, în sistemul francez, după prezidențiale urmează alegeri parlamentare, iar rezultatul poate „corecta” votul pentru președinte, inclusiv printr-o coabitare cu un guvern ostil. Totuși, el notează că partidul lui Le Pen ar obține „cu siguranță” un rezultat bun la legislative, în timp ce formațiunile mai radicale din aceeași zonă sunt penalizate de mecanica votului în două tururi. În același timp, politologul descrie un scenariu favorabil pentru România, dar pe care sondajele „nu îl indică” deocamdată: o calificare în turul al doilea a unui candidat de centru (precum Édouard Philippe) și formarea unui „cordon sanitar” cu stânga pentru a o bloca pe Le Pen. „Coșmarul Bucureștiului”: schimbarea de direcție a Franței Mișcoiu califică drept „dramatică” pentru București o eventuală victorie a lui Le Pen, argumentând că o schimbare majoră de direcție în politica externă a Franței nu este un eveniment obișnuit, având în vedere rolul tradițional al Parisului, alături de Berlin, ca ax al construcției europene. „Riscăm ca Europa de Est să fie abandonată Rusiei, chiar dacă nu oficial, fie și informal.” În final, el avertizează că, deși sondajele o favorizează pe Le Pen, peisajul politic francez este „mișcător”, iar campania poate produce surprize, inclusiv candidați sau alianțe neașteptate. Contextul rămâne, însă, unul în care miza pentru România este în primul rând una de securitate: cât de solid rămâne angajamentul Franței față de flancul estic și față de linia europeană de descurajare a Rusiei. [...]
