Știri
Știri din categoria Politică
Posibilitatea ca România să rămână cu un guvern interimar până în toamnă limitează capacitatea Executivului de a lua rapid măsuri, inclusiv prin ordonanțe de urgență, într-un moment în care marți, 30 iunie, este ultima zi pentru desemnarea unui premier înainte de vacanța parlamentară, potrivit Economedia.
Scenariul „de lucru”, relatat de publicație pe baza informațiilor G4Media, este ca România să funcționeze cu un guvern interimar condus de Ilie Bolojan până în toamnă. Situația s-ar putea schimba doar printr-o desemnare de ultim moment a președintelui Nicușor Dan.
Dacă nu este desemnat un premier și Guvernul Bolojan rămâne interimar până la reluarea activității Parlamentului, premierul ar trebui să ceară votul parlamentarilor aflați în vacanță pentru măsurile pe care ar vrea să le adopte, notează Economedia.
Motivul: un Executiv interimar are atribuții restrânse, iar un exemplu explicit menționat este că nu poate adopta ordonanțe de urgență.
În acest context, Parlamentul ar putea fi convocat în sesiuni extraordinare, în care deputații și senatorii să voteze inclusiv în ședințe online.
O astfel de variantă a fost avansată și de deputatul USR Iulian Lorincz, care a spus luni că Parlamentul, în sesiune extraordinară, poate adopta jaloanele rămase din PNRR, în condițiile în care Guvernul nu poate emite ordonanțe de urgență în acest sens, potrivit G4Media.
Recomandate
Căderea Guvernului Mureșan deschide opțiunea anticipatelor și pune presiune pe o nominalizare rapidă , iar miza imediată este reducerea incertitudinii politice într-un moment în care costurile de finanțare ale statului cresc, potrivit Mediafax . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus la Digi24 că respingerea în Parlament a cabinetului propus de Siegfried Mureșan nu este „un eșec”, ci finalizarea unei proceduri care, prin repetare, poate duce constituțional la alegeri anticipate. Bolojan a argumentat că, odată ce două propuneri de guvern au ajuns în Parlament și au fost respinse, „se pot organiza alegeri anticipate”, ceea ce ar limita posibilitatea de a prelungi „starea de incertitudine” prin amânarea unei noi nominalizări de premier. „Pârghia” președintelui: nominalizare rapidă sau avertismentul anticipatelor În evaluarea premierului interimar, președintele României are „o pârghie foarte importantă” după acest vot: fie desemnează „cât mai repede posibil” un nou premier, fie convoacă alegeri anticipate. El a descris și o variantă intermediară: președintele să transmită parlamentarilor că următoarea nominalizare ar fi ultima, iar dacă și aceasta cade, va urma declanșarea anticipatelor — un semnal care, în opinia sa, ar putea influența votul în Parlament. Cinci luni de provizorat și riscul economic al prelungirii crizei Bolojan a respins ideea că respingerea guvernului ar fi făcut parte dintr-un plan comun cu președintele Nicușor Dan pentru a crea condițiile anticipatelor, afirmând explicit: „Nu a existat un plan, dar e o procedură normală și cea mai mare greșeală ar fi fost să prelungim această stare de incertitudine.” El a indicat că luni se împlinesc „5 luni de zile de provizorat” și a enumerat presiuni gestionate în această perioadă, de la închiderea unor etape legate de fonduri europene și PNRR, până la secetă, oprirea centralei de la Cernavodă și scumpirea combustibililor, pe fondul crizelor internaționale. Pe componenta financiară, Bolojan a avertizat că, în contextul actual, există „o creștere puternică a costurilor pe împrumuturile” statelor, inclusiv în România, ceea ce se traduce în dobânzi mai mari și o sarcină suplimentară pentru buget. Anticipatele „nu sunt o soluție magică”, dar pot deveni singura ieșire Întrebat despre poziția președintelui Nicușor Dan, care a spus în repetate rânduri că alegerile anticipate nu sunt o soluție în acest moment, Bolojan a afirmat că decizia aparține șefului statului și a nuanțat: anticipatele „nu sunt o soluție magică”, însă, dacă nu se ajunge la o formulă de guvernare, pot deveni „singura” cale de a debloca situația. În ceea ce privește ieșirea din criză fără anticipate, Bolojan a indicat că soluția depinde de președinte, după consultările cu partidele, și a susținut că, din perspectiva centrului-dreapta, votul din Parlament a arătat o limită de susținere: 182 de voturi din 465, pe care a echivalat-o cu „40%”. PNL, a mai spus el, a prezentat „mai multe soluții” și așteaptă propunerea pe care o va face președintele la următoarea rundă de consultări. [...]
Învestirea Guvernului Mureșan intră la vot cu un deficit de circa 63 de voturi , în condițiile în care PNL, USR și UDMR adună împreună aproximativ 170 de parlamentari, iar pragul necesar este de 233, potrivit Adevărul . În plen, Ilie Bolojan a fost huiduit înainte să ia cuvântul, într-o ședință care decide dacă România iese din criza politică printr-un Executiv cu puteri depline. Parlamentul s-a reunit miercuri, 30 septembrie, de la ora 13.00, pentru votul de învestitură al Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Votul este secret, cu bile, și vizează atât programul de guvernare, cât și lista Cabinetului. Aritmetica parlamentară: majoritatea nu e asigurată Pentru a intra în funcție, Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile. Conform datelor prezentate, PNL, USR și UDMR au împreună aproximativ 170 de parlamentari, în timp ce PSD și AUR au anunțat că nu vor susține Executivul. În aceste condiții, învestirea depinde de voturi suplimentare față de cele ale partidelor care și-au asumat susținerea. Contextul ședinței este prezentat de publicație și în materialele despre votul de învestitură al Guvernului Mureșan , respectiv despre votul asupra programului de guvernare . Mesajul lui Bolojan: reforme, disciplină bugetară și „continuarea drumului” În discurs, Ilie Bolojan a susținut că demiterea guvernului pe care l-a condus nu ar fi avut legătură cu încălcarea programului de guvernare, ci cu încercarea de a duce reformele „până la capăt” și cu oprirea „sifonării banilor publici către rețelele clientelare”. Bolojan a argumentat că, în perioada mandatului său, Executivul ar fi încercat să schimbe direcția economică a României prin reducerea dezechilibrelor și orientarea către investiții, în locul unui model „bazat pe consum din împrumuturi”. A insistat și pe ideea că reforma statului ține de echitate și dezvoltare, nu doar de „contabilitate”, și a avertizat că respingerea unui nou guvern nu elimină problemele țării. Ce urmează Miza imediată este dacă Guvernul Mureșan strânge cele 233 de voturi necesare într-un vot secret, în condițiile în care o parte importantă a opoziției parlamentare a anunțat deja că nu îl susține. În lipsa unei majorități, criza politică rămâne deschisă, iar România continuă fără un Executiv „stabil, cu puteri depline”, așa cum a cerut Bolojan în apelul final către parlamentari. [...]
Votul de miercuri pe Cabinetul Mureșan devine un test de stabilitate pentru piețele financiare , în condițiile în care președintele ar putea ajunge să dizolve Parlamentul dacă actuala criză politică se adâncește, potrivit declarațiilor premierului desemnat, relatate de Euronews . Siegfried Mureșan a spus că, în ipoteza în care Guvernul propus nu trece de votul Parlamentului, „o soluție rapidă nu poate fi găsită”, iar președintele ar putea declanșa alegeri anticipate . În această logică, miza votului este că parlamentarii ar avea, pentru moment, capacitatea de a evita anticipatele printr-un vot favorabil. Dizolvarea Parlamentului, scenariu invocat dacă blocajul continuă Premierul desemnat a avertizat că, dacă criza politică persistă, șeful statului „s-ar putea să recurgă” la dizolvarea Parlamentului, iar parlamentarii ar putea afla „de la televizor” că legislativul a fost dizolvat și că „vor trebui să plece acasă”. În același context, Mureșan a indicat explicit că un vot împotriva Guvernului din partea PSD ar „crea premisele” pentru declanșarea alegerilor anticipate. Nicușor Dan: anticipatele ar prelungi instabilitatea și ar afecta încrederea Înaintea votului din Parlament, președintele Nicușor Dan a transmis că „alegerile anticipate nu sunt o soluție”, argumentând că acestea ar însemna „o continuare a instabilității și a neîncrederii”, inclusiv din partea „piețelor financiare”. Șeful statului a adăugat că, indiferent de evoluții, „România își va păstra traiectoria financiară” și că ar exista „consens politic” pe acest subiect. Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, miercuri are loc votul din Parlament pentru Guvernul propus de Siegfried Mureșan, moment descris drept decisiv pentru evitarea unui scenariu de alegeri anticipate și pentru limitarea prelungirii crizei politice, cu potențiale efecte asupra încrederii în economie și pe piețele financiare. [...]
PNL lasă deschisă opțiunea unui vot de instalare pentru un guvern PSD , în funcție de numele premierului desemnat și de „interesele României”, potrivit Mediafax . Mesajul vine în plină criză politică, după ce Guvernul Mureșan , susținut de liberali, a fost respins în Parlament. Ilie Bolojan , premier interimar și președinte al PNL, a spus într-un interviu la Digi24 că Sorin Grindeanu „nu ar fi un premier bun pentru România”, deși l-a menționat ironic ca variantă „care să facă toate lucrurile fără să deranjeze pe nimeni”. „Dacă ar fi așa, într-o formă cinică, dar nu merită România asta, știți, cel mai bun premier care să facă toate lucrurile fără să deranjeze pe nimeni ar fi Sorin Grindeanu, dar nu merită România o astfel de situație.” Ce înseamnă poziția PNL pentru formarea următorului guvern Bolojan nu exclude ca PNL să participe la discuții cu PSD, chiar și după ce social-democrații au votat împotriva guvernului propus de liberali. În acest context, el a indicat că partidul va evalua punctual viitoarea nominalizare de premier și va decide dacă susține sau nu instalarea unui nou cabinet. „Anunțul pe care îl fac în seara asta este că PNL va trata serios viitoarea nominalizare, va purta discuție cu premierul desemnat și vom lua o decizie care va ține cont, în mod cert, de interesele României și de ceea ce putem noi face în condițiile date.” Opoziția, dar cu posibilitatea unui „vot de instalare” În același timp, liderul PNL a susținut că, din perspectiva partidului, intrarea în opoziție poate fi o opțiune mai „corectă” decât rămânerea într-o guvernare fără puteri depline, care ar compromite partidul și „o idee politică”. Totuși, a nuanțat că opoziția nu exclude automat un vot de instalare, dacă situația o cere și dacă se ajunge la o soluție de compromis. „Decât să fii într-o guvernare în care să nu poți să faci ceea ce trebuie și să te compromiți, și să compromiți pur și simplu o idee politică, e mult mai corect să stai în opoziție, dacă trebuie asta. Dar asta nu înseamnă să nu dai un vot de instalare într-o anumită situație sau să nu găsești o soluție de compromis.” [...]
Rareș Bogdan ridică miza fiscală și de investiții în disputa din PNL , acuzându-l pe Ilie Bolojan că ar pregăti, de la 1 ianuarie 2027, impozitarea proprietăților la valoarea de piață și că ar fi blocat investiții străine, într-un context pe care îl descrie drept „abis economic”, potrivit Antena 3 . Europarlamentarul PNL a făcut declarațiile într-o intervenție la Antena 3 CNN, unde a cerut colegilor din partid să „asculte strada” și să susțină formarea unui „Guvern pro-european”. În același timp, el a susținut că demersurile din ultimele săptămâni ar fi produs „un dezastru de imagine” pentru PNL și ar fi prelungit criza politică. Miza economică invocată: taxe pe proprietate, blocaje și „incapacități de plată” Rareș Bogdan a afirmat că „nucleara” pregătită de Bolojan ar fi impozitarea proprietăților la valoarea de piață, de la 1 ianuarie 2027, și a susținut că o astfel de măsură ar putea împinge unii proprietari în imposibilitatea de plată. „Din 1 ianuarie, pe programul lui Ilie Bolojan este impozitarea proprietăților la valoarea de piață.” În aceeași intervenție, el a legat criza politică de efecte economice, vorbind despre „incapacități de plată”, despre „30 de miliarde de euro, bani facturați și neîncasați de companii”, precum și despre imposibilitatea de a face rectificări bugetare, ceea ce „înseamnă blocaje de investiții”. Tot el a invocat dificultăți în HoReCa și a menționat un nivel de „395.000 de șomeri”. Acuzații privind investițiile străine și relația cu SUA Rareș Bogdan a mai susținut că Ilie Bolojan „a refuzat investiții străine” și că ar fi intrat „în conflict cu SUA”, motiv pentru care „toate investițiile americane în România sunt blocate”. În același registru, el a afirmat că România ar fi ajuns „să piardă din SAFE 11 miliarde”, fără ca materialul să detalieze mecanismul sau o confirmare independentă a acestor afirmații. „Ilie Bolojan a refuzat investiții străine pentru că a intrat în conflict cu SUA. Toate investițiile americane în România sunt blocate.” Context politic: tensiuni în PNL și presiune pe evitarea anticipatelor În plan intern, Rareș Bogdan a criticat modul în care PNL ar gestiona comunicarea publică și a atacat conducerea partidului, afirmând că există o „sfidare” față de electorat și că în jurul lui Bolojan ar fi „o sectă”. Totodată, a spus că alegerile anticipate „trebuie evitate” și a menționat că „crede în raționamentul lui Nicușor Dan”. Materialul nu include o reacție a lui Ilie Bolojan la acuzațiile formulate. [...]
PNL avertizează că respingerea Cabinetului Mureșan poate prelungi blocajul politic , iar costul imediat ar fi reluarea negocierilor și menținerea incertitudinii, într-un moment în care Parlamentul are deja pe masă o soluție de guvernare, potrivit G4Media . Dan Motreanu , secretarul general al PNL, spune că votarea noului Executiv condus de premierul desemnat este „soluția concretă” pentru deblocarea crizei și susține că PNL, USR și UDMR și-au asumat public formula de guvernare. În același timp, liderul liberal critică PSD, pe care îl acuză că a participat la demiterea fostului guvern alături de AUR și că refuză acum să susțină varianta propusă de coaliția de centru-dreapta. În logica PNL, un vot negativ în Parlament nu ar produce automat o altă majoritate, ci ar împinge procesul înapoi la o nouă rundă de negocieri și desemnări, cu aceeași întrebare privind asumarea guvernării și a unei majorități „transparente”. „Respingerea acestui Guvern nu produce automat o altă majoritate. Ne poate întoarce, practic, la punctul din care am plecat pe 5 mai: noi negocieri, o nouă desemnare și aceeași întrebare – cine își asumă guvernarea transparent și cu ce majoritate?” Miza votului: guvern cu puteri depline sau prelungirea interimatului Motreanu afirmă că „stabilitatea nu înseamnă prelungirea interimatului”, ci instalarea unui guvern cu puteri depline și o majoritate asumată. El mai susține că România se află de cinci luni într-o „incertitudine politică” și că s-a pierdut deja prea mult timp, inclusiv din cauza parcurgerii lente a procedurilor constituționale. În același mesaj, liderul PNL avertizează că, dacă PSD respinge Cabinetul Mureșan, votul ar ridica o întrebare politică despre obiectivul real al demiterii guvernului anterior: rezolvarea crizei sau obținerea unei formule de putere în care PSD să impună un premier propriu ori să controleze politic guvernarea. Anticipatele, scenariu nedorit, dar folosit ca presiune politică Deși spune că alegerile anticipate „nu reprezintă scenariul pe care ni-l dorim”, Motreanu respinge ideea că teama de anticipate ar trebui să blocheze ieșirea din criză. În plus, el contrazice poziția atribuită în articol lui Nicușor Dan , care ar fi refuzat anticipatele. În argumentația sa, anticipatele ar putea să nu schimbe „radical procentele”, dar ar putea schimba „realitatea politică”, inclusiv prin efecte interne în partide, deoarece alegerile ar genera un mandat nou și ar funcționa ca mecanism de selecție a liderilor. „Anticipatele poate nu vor schimba radical procentele. Dar pot schimba realitatea politică. Alegerile produc un mandat politic nou. Alegerile sunt și un mecanism de selecție internă a liderilor.” Ce urmează, conform declarațiilor citate: votul din Parlament asupra Guvernului Mureșan, pe care Motreanu îl indică drept momentul decisiv pentru a evita reluarea negocierilor și prelungirea incertitudinii politice. [...]
